Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
CAP 1 ......................................................................................................................... 3
METODA SIX SIGMA CERCETARE BIBLIOGRAFIC ..................................................... 3
Istoric .....................................................................................................................................................................3
Explicarea Six Sigma ...............................................................................................................................................3
Metodologii Six Sigma ...........................................................................................................................................4
Evoluii ...................................................................................................................................................................5
Concluzii .................................................................................................................................................................5
CAP 1
METODA SIX SIGMA CERCETARE BIBLIOGRAFIC
Six Sigma este unul dintre cele mai moderne sisteme de management, fiind utilizat cu
rezultate impresionante n nenumrate organizaii de pe ntreg mapamondul, de la celebrele
General Electric si Motorola la companii mici si mijlocii. Deseori, Six Sigma a fost perceput ca un
sistem avansat, in care instrumentul statistic reprezint piesa de rezistenta1, ns accentul
trebuie pus pe aspectele netehnice, vzute ca ingrediente eseniale pentru o implementare de
succes2.
ISTORIC
Primul proiect Six Sigma a proiectat un set de practic menit sa mbunteasc
procesele de fabricare i s elimine defectele, dar cererile lui ulterioare au fost aplicate si in alte
domenii de producie. n Six sigma, un defect este definit ca ceva ce ar putea duce la
nemulumirea clientului.
Six Sigma este un serviciu nregistrat al Motorola, aceasta raportnd o salvare de 17
bilioane de dolari prin implementarea Six Sigma in 2006 in cadrul firmei. Alte firme care au
adoptat Six Sigma i care au reuit sa obin un succes publicat sunt Honeywell International si
General Electric, unde metoda a fost introdusa de ctre Jack Welch. Pana la sfritul anilor
1990, aproape doua treimi din cele 500 de organizaii au nceput iniiativele Six Sigma 3. Totui
potrivit consultanilor n industrie Thomas Pyzdek i John Kullmann, companiile cu mai puin de
500 de angajai nu sunt potrivite pentru o implementare Six Sigma, sau ar trebui s adapteze
abordarea standard4.
Peter S. Pande, Robert P. Neuman, Roland R. Cavanagh, Six sigma -Cum isi imbunatatesc performantele GE, Motorola si alte
companii de topeditura ALL, 2009, p.15
2
Idem, p.16
Dusharme, Dirk. "Six Sigma Survey: Breaking Through the Six Sigma Hype". Quality Digest, p.135
Ibidem
5 http://www.productivity.ro/ro/six-sigma/
6 Xingxing Zu, Lawrence D. Fredendall, Thomas J. Douglas, The evolving theory of quality managementThe role of Six Sigma,
Journal of Operations Management 26 (2008), p. 634
7 Jeroen deMast, JoranLokkerbol, An analysis of the Six Sigma DMAIC method from the perspective of problem solving,
Int.J.ProductionEconomics139(2012), p.609
8
ibidem
EVOLUII
Fiind un domeniu viu i n continu schimbare, Six Sigma se poate mbina armonios cu
alte metodologii pentru crearea unor instrumente eficiente.
Astfel, mpreun cu Lean Manufacturing (o metodologie avansat de eficientizare,
focalizat pe procesele de producie) s-a creat o abordare armonizat tocmai pentru a face din
teoria fiecrei aplicri o punte practic spre obiectivul Companiei, nu al Departamentului10.
Fiind acum instrumente interdisciplinare, metodele din Lean i Six Sigma implic mai multe
departamente: ingineria, producia, calitatea, logistica i dau n sfrit mna pentru a realiza un
parcurs echilibrat al ntregului flux productiv.
Dup metoda Lean alte evoluii n domeniul ingineriei calitii implic idei precum
Closed Loop Tolerance Engineering, metod ce stabilete nivele de toleran mpreun cu
managementul de top11.
CONCLUZII
Indiferent de domeniul sau abordarea n care este implicat consider c filosofia Six
Sigma are meritul de a ne aduce mai aproape de acest deziderat al Calitii Totale, chiar i dac
aceasta ar fi prin unicul pas al crerii unor specialiti12, cum afirma reputatul profesor Juran.
n anul 1937 a luat fiin n localitatea Mra o fabric de producie special, construit
de firma Skoda. n anul 1961, prin reorganizare, uzina a devenit ntreprinderea Mecanic
Mra, dup ce a aparinut de ntreprinderea Independena Sibiu. n anul 1975 a fost demarat
investiia pentru construirea unei fabrici avnd ca obiect de activitate producia de tehnic
militar. n anul 1981, n cadrul I.M.Mra, a luat fiin Fabrica de Produse Speciale, avnd
capaciti destinate fabricrii de produse pentru aprare: carcase de tanc i maini de lupt
pentru infanterie.
EVOLUIA COMPANIEI
La 05.03.1991, n baza Legii nr. 15/ 1990, HG 11/ 1991 i HG 175/ 1991, Fabrica de
Produse Speciale a devenit sucursala RATMIL Bucureti - Uzina Mecanic Mra R.A. Prin HGR
nr. 705/ 15.10.1998 s-a nfiinat Uzina Mecanic Mra S.A., n subordinea Direciei Speciale din
cadrul Ministerului Industriei i Comerului.
Prin semnarea contractului de vnzare-cumprare de aciuni nr. 2/ 06.04.2004,
Asociaia Programul Aciunilor Salariailor - Uzina Mecanic Mra (PAS UMM) a cumprat n
totalitate pachetul de aciuni a S.C. Uzina Mecanic Mra S.A.
companiei (poziie pe care o ocup i n prezent). Compania a ncheiat anul 2011 cu datorii
totale de 16,75 milioane lei, n cretere cu 0,42 la sut fa de 2010. Datoria ctre bugetele de
asigurri sociale, de sntate i omaj erau de circa 2,2 milioane lei.
n anul intrrii n insolven, a sczut i numrul mediu de angajai. Dac, n 2008, firma
avea o medie anual de angajai de 286, anul trecut, media a sczut la 107 de angajai. Potrivit
Actionar
COTORA CONSTANTIN
Act
iuni
2.8
12.533
643
.909
Total
422
.503
3.8
78.945
Procent
72,5077%
16,6001%
10,8922%
100
n data de 10 iunie 2013 Curtea de Apel Alba Iulia a reconfirmat planul de reorganizare,
societatea urmnd s treac printr-un amplu proces ce ar avea ca finalitate reluarea activitii
la standarde europene de calitate.
13
10
5.Urgenta Un proiect poate fi urgent daca abordeaz probleme care fac organizaia
vulnerabila in fata concurentei.
6.Risc Daca sunt riscuri cunoscute sau poteniale, este probabil ca proiectul sa dureze, sau
chiar sa nu obtina rezultatele preconizate.
7.Rezistenta posibila la schimbare Este bine sa alegem proiectul care probabil va ntmpina
cea mai redusa rezistenta.
11
Cronicitate
Importana
Durata
Impact
Urgen
Temp. scazuta
Intarzaierea
termenelor de
livrare
Timp pierdut
cu remanieri
Cal. scazuta a
reperelor
Defectare
utilajelor din
cauze
accidentale
Criterii
Risc
Rezisten
la
schimbare
Reuit
Problem
msurabil
Total
31
38
28
29
29
Pondere criteriu
Optiuni
12
DEFINIREA PROBLEMEI
ntrzierea termenelor de livrare conduce la nerespectarea termenelor contractuale si
apariia penalitilor. Acestea conduc implicit la scderea profitului i a imaginii i poziiei pe
pia a firmei.
Diagrama cauz-efect
Analiza Pareto
13
14
DIAGRAMA CAUZ-EFECT(FISHBONE)
n urma unei edine de brainstorming cu personalul organizaiei s-au stabilit cauzele i
grupurile de cauze.Dezavantajul a constat n faptul c nu au putut fi trecute toate subcauzele.
Analiza Pareto se refer la faptul c 20% din cauze provoac 80% din probleme.
Pentru analiza Pareto s-au folosit 9 cauze identificate cu rezultatele de pe ultimul an,
dup cum se observ din tabelul de pe pagina alturata.
15
Nr
Cauza
Defecte
Cumulativ %
Utilaje neperformante
195
25.1%
Calitate scule
180
48.2%
Personal nepregtit
160
68.8%
ntrziere materiale
87
79.9%
Temperatura sczuta
68
88.7%
51
95.2%
18
97.6%
Fisuri
10
98.8%
Exploatare intensa
100.0%
16
1.4. MBUNTIRE
SELECTAREA PRIMELOR TREI CAUZE CELE MAI IMPORTANTE
In cadrul procesului de mbuntire s-au ales cele mai importante cauze, primele trei
evideniate anterior cu instrumentele de msurare:
- Utilaje neperformante
- Calitate sczuta scule
- Personal nepregtit
PROIECTAREA MBUNTIRILOR
Nr.
Crt.
Cauza
Aciunea
corectiva
Resurse
necesare
Responsabil
Termen
Stadiul de
realizare
%
Utilaje
neperformante
Schimbarea
liniei
tehnologice
Resurse
financiare
necesare
pentru
achiziionarea
de noi utilaje
Sef
fabricaie
01.03.2014
S-a
contactat
furnizorul,
s-a
decis
realizarea
unei vizite
la
sediul
acestuia in
10.02.2014
-50%
Calitate
scule
sczuta Achiziionar
ea
unor
scule
de
mai buna
Resurse
financiare
necesare
pentru
achiziionarea
Sef
fabricaie
04.04.2012
30%la
15.02.2014
17
Personal
nepregtit
Training
de scule noi
Cursurile
ncep
n
data
de
01.06.2014
EFICACITATE
In acest caz eficacitatea se poate testa prin testul pilot; simularea neavndu-i rolul in
aceasta situaie. nainte ca o mbuntire s fie adoptat, trebuie s-i fie dovedit eficacitatea
n condiii operaionale. Exist mai multe metode de dovedire a eficacitii unei mbuntiri
poteniale, care pot fi utilizate individual sau combinate.
Testul pilot este adesea cea mai bun modalitate de a demonstra c o mbuntire i
atinge scopul, deoarece ofer oportunitatea de verificare a soluiei n condiii reale de operare.
Un al doilea avantaj al testului pilot este c utilizeaz mbuntirea la o scar limitat, aa c
deficienele pot fi recunoscute nainte de implementarea schimbrii organizaionale.
mbuntirea calitii n organizaie este o preocupare continu, astfel nct vor fi
demarate noi proiecte de ctre membrii echipei implicai n realizarea proiectului-pilot.
18
CAP. 2
SISTEM DE MANAGEMENTUL CALITII
tuturor
funciilor
CERTIFICRI
Uzina Mecanica Marsa S.A. are implementat un Sistem de Management Integrat
conform EN ISO 9001:2008, EN ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:2007 care a fost certificat de
19
ANGAJAMENT
n calitate de Director General, m angajez s pun n aplicare aceast politic prin asigurarea:
14
www.umem.ro
21
Calitatea produselor este principala preocupare pentru S.C. Mecanica S.A. Mra si ne
preocupam ncontinuu pentru imbunatatirea standardului de calitate la produsele fabricate.
Toate componentele produselor (axe, picioare de sprijin, instalati de frinare, instalati
electrice,etc) sunt achizitionate de la firme cu renume din lume ca : SAF, BPW, WABCO, etc.
Produsele sunt receptionate, verificate pe stand conform fiselor de receptie. La
predarea produsului se fac probe de functionare, beneficiarul este instruit sa utilizeze corect
produsul cumprat.
AUTORIZAII
Va informam ca S.C.Mecanica S.A. Marsa detine:
1 Autorizatie tehnica nr.65/17.01.2006 eliberata de Registrul Auto Roman privind:
-constructia si montajul de suprastructuri basculante pe autosasiuri
-constructia si montajul de suprastructuri platforma transport busteni
2Certificat Nr. 264 eliberat de OMCAS - Ministerul Apararii Nationale, conform
cerintelor M.Ap.N.NG OMCAS-02.1 si cu SREN ISO 9001:2001.
3Autorizatie societate TUV, in conformitate cu cerintele :EN 3834
4Autorizatii eliberate de firmele: HYVA, SSAB-HADOX, SAF, WABCO privind montarea si
repararea produselor livrate.
5Certificat Nr. 2281 C/2009 eliberat de CERTIND - sistemul de management al calitatii
conform SR EN ISO 9001:2008/ISO 9001:2008 privind proiectarea, producerea de caroserii
pentru autovechicule, fabricarea de remorci si semiremorci.
22
ISCIR
nr.SBPTR1/TIPC/260/19.01.2009
pentru
reparare
macaraledeplasabile pe cai de rulare si macarale care lucreaza la punct fix cu sarcina maxima
Qmax = 25 tf, Qmax = 50tf
OBIECTIVE
Managementul de la nivelul cel mai nalt a stabilit, n conformitate cu politica
Directorului General i innd cont de nevoile i ateptrile clienilor, obiectivele n domeniul
calitii, mediului, sntii i securitii ocupaionale pentru anul 2011, dup cum urmeaz:
mbuntirea Sistemului de Management Integrat (calitate + mediu + sntate i
siguran ocupaional) avnd ca referenial standardele SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO
14001:2005 i SR OHSAS 18001:2008.
23
24
25
BIBLIOGRAFIE
I. Cri
Lucian Blaga din Sibiu, ISBN (10) 973-739-035-0, ISBN (13) 978-973-739-035-6, Sibiu,
2006
2. Kifor, C.V., Oprean,C - MANAGEMENTUL I INGINERIA CALITII - EDITURA UNIVERSITII,SIBIU 2007
3. Kifor, C.V., Oprean,C., Ingineria calitii, Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu,
II. Publicaii
1. Dusharme, Dirk. "Six Sigma Survey: Breaking Through the Six Sigma Hype". Quality Digest,
2. Xingxing Zu, Lawrence D. Fredendall, Thomas J. Douglas, The evolving theory of quality
managementThe role of Six Sigma, Journal of Operations Management 26 (2008)
26
4. Dan Marius, LEAN SIX SIGMA ntre teorie i practic MANAGEMENT & CALITATE (articol
disponibil online www.ttonline.ro/sectiuni/management-calitate/articole/1085), 30.08.2012
5. Lars Krogstiea,c, Kristian Martinsena, Beyond Lean and Six Sigma; Cross-Collaborative
Improvement of Tolerances and Process Variations - A Case Study, Procedia CIRP 7 ( 2013 )
www.cedc.ro
www.mecmirsa.ro
www.umem.ro
www.bvb.ro
www.wikipedia.org
www.scribd.com
www.productivity.ro/ro/six-sigma
27