http://cordareni.botosani.

ro/img/uploads/Popula
%C5%A3ie.pdf

Concluzii si propuneri
Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone
se poate aprecia ca localitatea se incadreaza pe o scara ierarhica la mijloc
cu posibilitati reale de satisfacere a noilor cerinte normatice ce prevad
protectia consumatorului.
Cu toate ca localitatea dispune de un avantaj, unde se poate
obtine profituri din agricultura cu o tehnica si tehnologie a anilor 60 in
mileniul 3.
Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila in primul
rand prin practicarea activitatilor creatoare de venit, dintre acestea cele
mai importante sunt :
Cultivarea pamantului dupa tehnologii moderne
Folosirea unor seminte de calitate superioara
Comasarea suprafetelor de teren
Inceperea unor activitati de prelucrare a cerealelor
Infiintarea unor minifabrici de fabricare a laptelui
Extinderea suprafetelor de cultivare a cartofului
Cresterea animalelor
Folosirea unor rase de vaci cu potential genetic ridicat
Initierea unor
ridicate. etc.

activitati colaterale

, creatoare

de

venituri

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin aparitia mai

multor centre de colectare si de prelucrare a laptelui, diversificarea
produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi

acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de

bunuri.

Studiul de caz privind aprovizionarea cu lapte si paine amunicipiului Bac

au.
1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.2.
Scurta prezentare a localitatii Bacau.3. Consideratii teoretice privind
nevoile de consum ale populatiei pentruprodusele paine si lapte.4.
Autoconsumul la produsele paine si lapte.5. Populatia localitatii Bacau
si structura acesteia pe grupe de sex, grupe devarsta, grupe de
venituri, socio profesionala.6. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare c
u produselepaine si lapte a populatiei din localitatea Bacau si a
cheltuielilor totaleanuale de aprovizionare cu aceste produse.6.1.
Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei
dinlocalitatea Bacau pentru produsele paine si lapte.6.2. Determinarea
cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor painesi lape pentru
localitatea Bacau.7. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii.8.
Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.
1

1.
Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.
Prezenta lucrare urmareste satisfacerea nevoilor de consum pentru
produsele paine si lapte, aprovizionarea cu aceste produse si cheltuielile efectuat
e, inlocalitatea Bacau, judetul
Bacau.Nevoile de consum se pot satisface att prin autoconsum ct i prininterm
ediul pieei agroalimentare, dar n special apare ca o etapa de
pregatire profesional avnd un puternic caracter formativ pentru cei care-l ntoc
mesc,dar i pentru cei care-l studiaza n pregatirea lor profesional.Din punct de
vedere socio-economic are menirea s prezinte nivelul la care seafl localitatea
Bacau judetul Bacau n piramida socio-economic a
localitailor romneti, dar i abaterile de la normele optime privind proteciacon
sumatorilor.Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se
afl
pe piaa produselor agroalimentare avnd o importana deosebit pentru formar

ea profesional a noilor specialiti in domeniul agrar.Concluzia rezid din simplul

fapt c, problemele ce apar pe aceast pia suntdirect legate de producia
agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.Acest proiect aduce in prim plan si
eforturile pe care trebuie sa le facacomerciantii si producatorii agricoli pentru a
satisface cerintele consumatorilor,cerinte care in ultima perioada sunt tot mai
diversificate si cunosc o evolutie totmai agresiva.

2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.

Judetul Bacau se regaseste in regiunea istorica Moldova si se invecineaza lanord
cu judetul Neamt, in sud cu judetul Vrancea, la est cu judetul Vaslui si lavest cu
judetul Harghita si judetul Covasna. Totodata, judetul Bacau face partedin
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, impreuna cu judetele Botosani, Suceava,Iasi,
Neamt si Vaslui.Suprafaa judetului Bacau este de 6621 kmp, numar de locuitori
la 01-07-2007este de 719844, numar total de unitati administrative 93 din care
numar demunicipii 3, numar orase 5, numar comune 85.Marturiile arheologice
ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret,dateaza din paleolitic. Ele
dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse
stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din totcuprinsul Moldovei, estul
Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia).Conservarea urmelor paleolitice
confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000
i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fostdezgropate la Bogdanesti-Oituz, ViisoaraTargu-Ocna, Targu-Trotus,Comanesti, etc.Mult mai numeroase sunt asezarile care
dateaza din timpul Epocii de Bronz.Pana la aceasta data, au fost descoperite 250
de asemenea asezari, unde saugasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori simesage
ri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-audescoperit
monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite laTomis si
Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale
civilizatieiromane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zo
naBacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelarieidomne
sti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.Reteaua
hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociual Siretului si
din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale

raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era

unimportant oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima
decada asecolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si
alemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile siincaltamint
e.

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatieipentru

produsele paine si lapte.

Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate demarketing,

ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produseatrage dup
sine studierea nevoilor de consum.Prin studierea nevoilor de consum se nelege
cercetarea lor i formele demanifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc
pe pia sub forma cereriide consum i/sau cererii de servicii.Plecnd de la
anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate iierarhizate astfel:

nevoi fiziologice,

nevoi de prim ordin,

nevoi obligaii i aspiraii,

nevoi solvabile.Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc.,
acesteaocupnd primul loc ntre celelalte (dup A.H. Maslow).Nevoile solvabile:
opereaz pe pia sub forma cererii de consum, iar celeinsolvabile n prezent,
ntr-un viitor ar putea deveni solvabile.Prin studierea nevoilor de consum s-a
observat c ntre nevoi se stabilescanumite relaii de ordine diferite n functie de
locul pe care-l ocup nevoile nviaa social, aceste relaii sunt:

relaii de prioritate,

relaii de completare,

relaii de asociere,

relaii rivale sau care se exclud.Relaiile de prioritate apar pe pia o dat cu

creterea ncrederiiconsumatorilor ntr-un anumit produs n defavoarea altuia.
Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care se stabilesc
atuncicnd un produs satisface mai multe nevoi.Relaiile rivale sau cele care se
exclud apar atunci cnd o anumit nevoie poate fi satisfcut de un alt produs
din aceeai gam.Evaluarea i msurarea (comensurarea) nevoilor de consum
se poate realizacu ajutorul normelor de consum, care reprezint rezultatul unor c
ercetritiinifice, n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psih
ologia, urbanismul etc.Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de
oameni de tiin ,

derenume mondial i n acelai timp, intr n preocuprile unor organismenaiona

le de stat sau internaionale. Aceast problem s-a multiplicat foarte multo dat
cu evoluia societii i mbuntirea nivelului cultural al umanitii.Raia
alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu
procentajedifereniate pe sortimente, mprenun alctuind caloriile necesare pen
tru unconsum optim.n literatura de specialitate se arat c, nevoia zilnic de
hran a unui omobinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g.
grsimi, 0,6-0,8 g.calciu, 50-100 mg. C. etc.Cu ajutorul acestui indicator se poate
stabili nivelul de dezvoltare a uneilocaliti sau ri, astfel n anul 2007 s-a
nregistrat urmtoarele valori a acestuiindicator:

Media mondial 2647 cal.

ri n curs de dezvoltare 2420 cal

ri dezvoltate 3502 cal

America de N 3923 cal

Europa 3534 cal

C.S.I. 3264 cal

Romnia 2800 c
Africa 2326 calDin cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul
marketinguluirezult c, o alimentaie raional trebuie s cuprind:1.2530% grsimi alimentare;2.11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal;
3.
55-60% glucide, din care cantiti mai mici de produse de tipulzaharurilor;Ali
autori apreciaz c un regim alimentar normacologic trebuie s cuprind:

carne i produse din carne 4-8%,

lapte i derivate din lapte 30-55%,

ou 3-4%,

grsimi (n afar de cele din carne, lapte i ou) 12-17%,

cereale i derivate din cereale 25-45%,

legume i fructe 14-17%,

zahr i produse zaharoase 7-8%,

buturi nealcoolice 2-3%,Cererea de produse agricole este determinat de

nevoia de cumprare i estegenerat de urmtorii factori:

procesul de urbanizare;

factorul demografic cu referire la: cresterea populatiei i structuraacesteia;

consumul alimentar actual;

micorarea nivelului de calorii.Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie,

Romnia se afl n zonasrciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o
familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 6570%, n timp ce o familie de pensionari 70-80%,exprimnd un nivel de via
foarte sczut.

Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de

bugetenormative:

buget minim de consum,


buget moderat,

buget al belugului,

buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum),

buget raional.Evaluarea i comensurarea nevoilor de consum se poate realiza

cu
ajutorulnormelor de consum. Cercetrile nutriionitilor n domeniul nevoilor deco
nsum au evideniat existena unui prag critic al cheltuieilor cu alimentaia,care
constituie limita minim pentru o alimentaie normal.Astfel, normele de consum
prezint numeroase diferenieri n funcie denivelul de dezvoltare economic,
condiile zonale, dar i de tradiia de consum
a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consumdife
rite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ.Lund n
atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de
consum n Romania.Prin aceasta a fost posibil apariia unor bugete de consum ,
aceste bugete
serefer la o familie normal de 2 persoane adulte i doi copii i cuprind principal
ele posturi de consum, produse alimentare i servicii.S-a nregistrat n anul 2007
urmtoarele norme de consum:

Pine 11,4 kg/lun*pers.

Paste finoase 0,250 kg/lun*pers.

Cartof 4,7 kg/lun*pers

Carne de bovine 0,250 kg/lun*pers

Carne de porc 0,900 kg/lun*pers.

Carne de pasre 1,0 kg*lun*pers


Carne de oaie 0,150 kg/lun*pers

Preparate din carne 0,900 kg/lun*pers.

Pete proaspt i preparat 0,900 kg/lun*pers.

Lapte btut + iaurt 0,250 kg/lun*pers.

Telemea de oaie i vac 0,650 kg/lun*pers.

Branz proaspt i smntn 0,350 kg/lun*pers.

Ou 15 buc./lun*pers.

Ulei 1 litru/lun*pers.

Zahr 1 kg./lun*pers.

Ciocolat, bomboane 0,05 kg/lun*pers.

Orez 0,5 kg/lun*pers.

Cacaval 0,4 kg/lun*pers.n general, normele de consum presupun existena

unor limite ntre care
este posibil s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz nu
mainevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma
unor proiecii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum
urmeaz sfie satisfcute, situaia cnd vorbim de norme ideale de consum sau
norme aleconsumului optim.n evoluia stabilirii normelor optime de consum

tiina a permis elaborareaunor bugete de consum tip, denumite i bugete

normative.n perioada 2006-2007, pentru asigurarea nevoilor de hran ponderea
cheltuielilor de consum a fost de 51,7-57,8%, fapt ce explic c populaia
riinoastre se afl n zona srciei, cu un nivel de trai sczut.(tab.1).

Tabelul 1Structura bugetelor pe cheltuieli n Romnia - %

SpecificareAnii20062007Cheltuieli totale de consum,din
care:100100Consum alimentare i buturi51.457.8mbrcminte i nclminte1
6.810.1Locuine i nzestrarea cu bunuri12.314.9Medicamente i ngrijire medical
1.01.5Transport i telecomunicaii6.77.4Cultur, nvmnt i educaie7.13.7Al
te cheltuieli pentru uz personal4.74.6
Norme de consum
Normele de consum apar ca o necesitate n procesul evalurii i
comensurriinevoilor de consum, care reprezint rezultatul unei lungi perioade
de cercetaretiinific n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetic,
pshiologie,urbanismul etc.n general normele de consum presupun existena
unor limite ntre care
este posibil s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz nu
mainevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma
unor proiecii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum
urmeaz sfie satisfcute, situaia cand vorbim de norme ideale de consum sau
norme aleconsumului optim.

Norme minime de consum pentru principalele produse

agroalimentareprevzute n Romania.
10

Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul

dedezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a
populaieidin teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum
diferite de laar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ.
Luand n atenieaceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor
de consum nRomania.Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei
(depind pragul de50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru
asigurarea hranei 65-70%din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere
a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme minime de comsum.n Romania s-a
nregistrat n anul 2000 urmtoarele norme de consum:

Paine 11,4 kg/lun*pers.

Paste finoase 0,250 kg/lun*pers.

Cartof 4,7 kg/lun*pers

Carne de bovine 0,250 kg/lun*pers

Carne de porc 0,900 kg/lun*pers.

Carne de pasre 1,0 kg*lun*pers

Carne de oaie 0,150 kg/lun*pers

Preparate din carne 0,900 kg/lun*pers.

Peste proaspt i preparat 0,900 kg/lun*pers.

000Lapte btut + iaurt 0,250 kg/lun*pers.

Telemea de oaie i vac 0,650 kg/lun*pers.

Branz proaspt i smntn 0,350 kg/lun*pers.

Ou 15 buc./lun*pers.

Ulei 1 litru/lun*pers.

Zahr 1 kg./lun*pers.

Ciocolat, bomboane 0,05 kg/lun*pers.

Orez 0,5 kg/lun*pers.

Cacaval 0,4 kg/lun*pers.

Norme medii anuale de consum pentru principalele produseagroaliment

are prevzute n U.E.
Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradulde
dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme
deconsum medii anuale, acestea se prezint astfel.

Cereale total n echivalent fin 70 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 34 kg./an*pers.

Cartof 71 kg/an*pers

Legume 82 kg/an*pers

Fructe 91 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt 6 kg/an*pers.

Branzeturi 11 kg/an*pers.
Norme optime de consum.
Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o
problemdeosebit de dificil, ca urmare a influenelor diferiilor factori, ntre care
diversitatea i mobilitatea nevoilor de consum, cat i marea varietate desatisface
re a acestora joac un rol esenial.Pentru prodesele alimentare, nevoile optime
de consum sunt reprezentate denormele fiziologice, core mbrac forma unor

raii alimentare, acestea suntinfluenate de varst , sex, ocupaie, mediu,

tradiie. etc. i se pot exprima ncalorii sau n uniti de protide, lipide, glucide,
etc. necesare organismuluiuman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i
cercetri in domeniul

marketingului, cercetri care privesc consumul alimentar, elaborand

anumitenorme de consum considerate ideale sau optime.Aceste norme cuprind:

Cereale total n echivalent fin 130 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof 80 kg/an*pers

Legume 165 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 180 litri/an*pers.

Ou 250 kg/an*p

4. Autoconsumul la produsele paine si lapte.

Cosumul de produse agricole i agroalimentare al populatiei

reprezintmodalitatea concret de satisfacere a nevoilor de consum, ns nu a
tuturor, ntrenevoi i consum existand permanent un decalaj.Consumul de
prodese agricole i agroalimentare poate avea drept surs deaprovizionare piaa
(consum de mrfuri), gospodria personal (autoconsum sauconsum direct de
produse) sau alte surse.Autoconsumul sau consumul direct de produse n general
i de produseagroalimentare n special este o form de matrializare a nevoilor
de consum. nare noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut
semnificativ,aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populaiei rurale

promulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991)Populaia rural a crescut n

ultimii ani, ajungand la 45,5% din
totalul populaiei pe ar i la 44,7% din totalul populaiei judeului Bacau. Aceast
diversificare a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de
fabricii ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului i
nacelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele
rurale.Un alt indicator major, care a determinat creterea autoconsumului lrepre
zint promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand
posibilmproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane cu teren
agricol.
14

Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturialcolice,

autoconsumul reprezint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4% pentru
familiile de rani i 33,9% pentru familiile de pensionari.Autoconsumul este
influienat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rural sau urban);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol icreterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur);

puterea de comprare;


condiiile socio-economice a zonei;

volumul, structura i calitatea produelor;

etc.Aceti indicatori dup anul 1990 au nregistrat o cretere masiv,determinan
d astfel o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n1994
comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale i produse din cereale, 35,9% lacarne i
preparate din carne, 40,8% la fasole i alte leguminoase, 30,4% lacartof, 41,1%
la legume, 27,2 la ou, 26,6% lapte i produse din lapte, iar lacacaval
autoconsumul nu a nregistrat modificri semnificative

5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex,

grupe devarsta, grupe de venituri, socio - profesionala.
Judetul Bacau in anul 2008 avea un numar total de locuitori de 718125 dincare
326073 locuitori in mediul urban si 392052 in mediul rural. Populatia judetului pe
sexe si grupe in anul 20080-14 ani15-39 ani4059 ani60 ani si peste123146277216187395130368FEMEIBARBATI362822355303
Migratia este unul dintre factorii care contribuie la declinul
populatiei judetului Bacau. Desi judetul reprezinta o destinatie atractiva pentru m
igrantiiinterni (in special proveniti din alte judete ale regiunii) si pentru
imigranti(proveniti in special din tarile aflate in curs de dezvoltare), soldul
migratoriueste negativ, fara a pune la socotela lipsa de acuratete a datelor
privind migratiainternationala.Miscarea migratorie, judetul Bacau,
2008Migratia internaMigratia internationalaPlecatiSositiPlecatiSositi13215123583
20106
16

Populatia urbana a judetului reprezinta 46,2% din numarul total allocuitorilor;

rezulta un grad de urbanizare mult mai scazut decat media pe taracare este de
52,7% si decat media regiunii Nord Est care este de 40,5%.Situatia resurselor
umane din educatie la nivelul anului scolar 2008/2009 esteurmatoarea:

numar de elevi si studenti 126206 dintre care:

nivel prescolar 23336;

nivel primar si gimnazial 63403;

nivel liceal 24206;

nivel profesional si de ucenici 6292;

nivel postliceal 1144;


nivel superior 7512.

Personal didactic, un total de 8173 dintre care:

nivel prescolar 1310;

nivel primar si gimnazial 4151;

nivel liceal 1827;

nivel profesional si de ucenici 575;

nivel postliceal 6;

nivel superior 304.Municipiul Bacu are,

potrivitrecensmntuluidin2002, o popula

ie de175.500 locuitori. Structura etnic a acesteia este urmtoarea:

173.041Romni

1.605Rromi

191Maghiari

83Germani

80Ceangi


53Italieni
17
Sub aspectconfesionalpopula

ia Bacului este alctuit din:

153.849Ortodocsi

19.094Romano-catolici

restul confesiunilor nu dep

esc 500 de adepti.

Sub aspectconfesionalpopula

ia Bacului este alctuit din:

153.849Ortodocsi

19.094Romano-catolici

restul confesiunilor nu dep

esc 500 de adepti.

Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti aleeconomiei
naionaleTotal salariai
lei (RON) / salariat

Judeul Bacu 200320042005200620072008

Total economie 48058771884510181254Agricultur, vntoare 3394705856087
52888Silvicultur i exploatarea forestier5356366476898381161Pescuit i pisci
cultur214379440459527564Industrie, din care:5256227528509921156- Industri
e extractiv7509471182153319922197- Industrie prelucrtoare4635336307048
19945- Energie electric i termic, gaze
iap7969311121130215861889Construcii4115075867208621087Comer3154
40489560739895Hoteluri i restaurante261360448465694695Transport, depozit
are 54966378591110831344Pot i telecomunicaii9201066149211271243149
4Intermedieri financiare115814571869184522522560Tranzacii imobiliare i alte
servicii4114875205906821042Administraie public i aprare70189911061470
18142166nvmnt458546797130015882178Sntate i asisten social419
5186637838911213Celelalte activiti
ale economieinaionale330419439536645693
SURSA: Ancheta anual privind "Costul forei de munc
6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei dinloca
litatea Bacau pentru produsele paine si lapte.
Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea
volumuluide alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantion;term
enul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun
ratiaalimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui proiect,
adica la aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare(lapte si paine),
acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii,astfel:Pentru
aprovizionarea cu paine se face prin intermediul pietei locale, iar pentru
aprovizionarea cu lapte se face prin intermediul pietii locale dar si prin
intermediul gospodariilor personale.Consumul de produse de panificatie este de
circa 110 kg pe cap de
locuitor (anul 2007), fat de media european de 82 kilograme, si fat deGerman
ia cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme, si Anglia cu44
de kilograme. n ce priveste cerealele, n total, incluznd si
pinea, pastele finoase, produsele de patiserie si de confetrie, un romnmna
nc, anual, n jur de 128 de kilograme de cereale.Avand in vedere ca media de
consum pentru produsul paine in Romania estede 110kg/cap rezulta ca locuitorii
localitatii Bacau consuma intr-un an:110 kg/cap/an : 12 = 9,16 kg/cap/luna
cantitate consumata de o persoana.110 kg/cap x 326073 = 35868030 kg/an
paine.35868030 kg/an : 12 luni = 2989002,50 kg/luna, total consum luna.
Majoritatea locuitorilor avand case la tara sau rude, au un autoconsum de
2kg/luna de persoana.2 kg/luna x 326073 = 652146 kg/ luna
autoconsum.652146 kg autoconsum/luna x 12 = 7825752 kg/an, autoconsum pe
an.35868030 kg/an - 7825752 kg/an = 28042278 kg/an, cantitate cumparata pe
an.28042278 kg/an : 12 = 2336856,50 kg/luna, cantitate cumparata pe luna.n
2008, consumul anual n Romnia era 5,4 kilograme de lactate
proaspete / persoan, n timp ce, n Germania, consumul este de 33,6 kilograme
, n Frantade 33,7 kilograme, iar n Bulgaria de 16,2 kilograme, potrivit datelor

furnizatede producatori.Locuitorii din Bacau consuma in medie:5,4 litri/an : 12 =

0,45 litri/cap/luna.5,4 litri/cap x 326073 = 1760794,20 litri/an lapte.1760794,20
litri/an : 12 = 146732,85 litri/luna.Autoconsum 10 litri/luna.10 litri/luna x 326073
= 3260730 litri/luna autoconsum.3260730 litri/luna x 12 luni = 39128760 litri/an
autoconsum.Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru paine, calculat la
un pretmediu de 4 lei/kg sunt:110 kg/cap/an x 4 lei = 440 lei, cheltuiala unei
persoane intr-un an.Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru lapte,
calculat la un pret de3 lei/ litru sunt:5,4 litri/cap x 3 = 16, 20 lei, cheltuiala unei
persoane intr-un an.6.2.
Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine silape
pentru localitatea Bacau

Cererea de consum reprezinta forma de materializare a nevoilor de

consumale populatiei. Aceasata este satisfacuta daca se indeplinesc doua conditi
iobligatorii si concomitente:1) Sa existe oferta de produse sau servicii.2)Sa existe
putere de cumparare sau solvabilitate.Modificarea cererii in functie de factorii de
influenta poarta numele deelasticitate, care se masoara sua jutorul coeficientilor
de
elasticitate.Coeficientii de elasticitate sunt indicatori cifrici, care exprima modific
arile procentuale ale cererii de consum in functie de modificarile procentuale ale
pretului produslui sau ale veniturilor consumatorilor.Coeficientul de elasticitate
mediu sau global se poate diviza in alti doicoeficienti distincti, care exprima
separate modificarea cererii de consum peseama cantitatii de produs sip e
seama calitatii produsului.In functie de marimea coeficientului intalnim:
Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate este supraunitar;Cerere inelastica, cand coeficientul de elasticitate este subunitar;-Cerere unitara,
cand coeficientul este egal cu 1;-Cerere neschimbata, cand coeficentul de
elasticitate este egal cu zero.Factorii care sunt mai uor de analizat din punct de
vedere economic,veniturile i preurile, influeneaz cererea agregat pentru o
marf, realizndu-se urmtoarea funcie simplificat a cererii pe
locuitor:Qc= f(V, Pp, P1, ...., Pn) n care:Qc reprezint cererea de consum pe
locuitor;V reprezint media veniturilor pe locuitor;Pp reprezint preul
produsului analizat;

P1, ...., Pn reprezint preurile pentru alte produseElasticitatea cererii fa de

venit exprim modificarea cantitii cerute dintr-un bun determinat de
modificarea venitului consumatorilor, celelalte condiiirmnnd neschimbate.
Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de venit

se calculeaz raportnd modificarea procentual a cantitii cerute lamodificarea

procentual a venitului.Coeficientul de elasticitate a cererii fa de venit =

0Q0VQ(%)V(%)Q
V
=
Elasticitatea cererii fa de venit este strns legat de conceptele de
bunurinormale i bunuri inferioare.Daca venitul mediu obtinut de un locuitor din
Bacau este de 1254 lei, ar scadea cu 5%, la 1191 lei, ar determina reducerea
cererii de consum pentru paine de la 9,16 la 8,7 kg/cap/luna si lapte de la 0,45
la 0,42 litri/cap/luna.Q = (9,16 - 8,7) /10 x 100 = 4,6% pentru paineQ = (0,45
- 0,42)/10 x 100 = 0,30% pentru lapte V = (1254 - 1191) / 1254 x 100 = 5 %

7. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii.

Principalii furnizori de paine din Bacau este S.C. Pambac S.A., Inan ImpexS.R.L.,
iar pentru lapte sunt Almera International S.R.L., La Dorna, Danone,etc.
8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.
Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intregteritoriul
localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceat proiect se
face prin intermediul magazinelor specializate, prin intermediul
pieteiagroalimentare din localitate.Magazinele si punctele de vanzare existente
in spatiul acestei localitati potsatisface in cele mai bune condtii necesarul de
aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.In Bacau se
gasesc urmatoarele centre comerciale:

Kaufland;

Lidl;

Penny Market;

Real;

Billa;

Carrefour;


S.C.Agricola International S.A.;

S.C.Kosarom S. A.;

S.C. Avicola S.A. Suceava;

Bibliografie:
1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 Marketi
ng agroalimentar teorie si practica ;2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999
Agromarketing ;3. Internet :site-ul Primariei Bacau;site -ul Directiei
Judeteane de Statistica;Site-ul Profilul Monografic al judetului Bacau.

Cap.8Acest studiu pune n prim plan cunoaterea

problemelor reale ce se afl
pe piaa produselor agroalimentare avnd o importana
deosebit pentru formarea profesional a noilor
specialiti in domeniul agrar.Concluzia rezid din simplul
fapt c, problemele ce apar pe aceast pia suntdirect
legate de producia agricol i indirect de nivelul
cultural al zonei.