Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA I.M.S.T.
PROIECT
ECOTEHNOLOGIE
Dutu Alexandru
Grupa 641 CC
CUPRINS:
Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul
nconjurtor n care va lucra.
Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim
i a caracteristicilor acestuia :
Fizice
Proprieti
Funcionale
Nr. crt.
0
1
2
Proprieti
Tehnologice
3
Proprieti
4
Economice
5
6
7
8
9
10
11
12
13
<500
5001000
>1000
3
2
1
d
k 1
1.0
(5.2.1)
d k max
(2.2)
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie
confectionata din fonta Fc250.
i 1
2.7 Analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor si stabilirea condiiilor de nlocuire
economic a unui material cu un alt material
Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire
economica a unui material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul
optim rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia executantului.
In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.
Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caractristicilor acestuia
luate din standarde sau norme.
Materialul din care se confecioneaz produsul este elementul cel mai important din punct de
vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai
poluant din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibil calcularea
coeficientului de poluare introdus de aceast etap trebuie inut cont de mai multe cunotine.
n general, pentru obinerea unui material se pornete de la minereul corespunztor care
mai nti se supune unor operaii de preparare. Se calculeaz coeficientul de poluare cu
relaia:Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
n care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaz atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaz apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaz solul;
Qtp - cantitatea total de substan poluant;
Qpa, Qpl i Qps se exprim n tone emisii/ton de minereu preparat.
n cazul produsului Universal , numrul total de piese n= 150 buc/an
Mpiesa=13,5kg
Mpiese total= 13,5* 150= 2025kg= 2,025 tone
*Curatirea semifabricat
*Elab.materiale
Primirea comenzii
Controlul proiectarii
Receptie semifabricat
Produs
*Controlul produsului
Identificarea
trasabilitatii
produsului
*Executie semifabricat
*Prelucrari mecanice
*Prepararea minereului
*Rebut nerecuperabil
*Deseu
neconform
*Inspectii si incercari
*Manipulare, depozitare
ambalare,
*Service
Casare in livrare
garantie*Reconditionare
Acelasi
*Reutilizare
rol functional
Punere in functiune
Reutilizare cu
alt rol
functional
*Reciclare
*Scoatere din uz
*Deseu
Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si
apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a
solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot
reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.
*
Cauze accidentale de scurgeri a produselor petrolieresi chimice
din rezervoare si conducte
Poluarea apei
Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de
poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a
gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu
organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc.
Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat)
se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n
anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat) provine din surse de
poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.
1)
a)
b)
c)
2)
a)
b)
Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o
activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea .
Clasificarea surselor de poluarea apei se face dup mai multe criterii:
Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem urmtoarele surse:
continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale etc)
discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective
care funcioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
accidentale (avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare a apei n: a) surse
de poluare organizate, i b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 i 3.8).
sursele de poluare organizate sunt urmtoarele:
surse de poluare cu ape reziduale menajere;
surse de poluare cu ape reziduale industriale.
sursele de poluare neorganizate sunt urmtoarele:
apele meteorice;
centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de ap ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite proveniene;
b) deeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunztoare.
Ape
uzate
industriale
Industria
chimic
Industria
petrolului i
petrchimic
Industria
termoenergetic
- acizi;
- baze;
- sruri;
- cenu;
- suspensii;
- colorani;
- detergeni.
-petrol;
-produse petroliere;
- compui fenolici i
aromatici;
-hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.
Industria
alimentar
Procesele de fabricare i
prelucrare
Industria
celulozei i hrtiei
Ape
uzate
menajere
Ape
uzate
agrozootehn
ice
Ape
meteorice
Locuine
nstituii publice
Bi spltori
Spitale coli
Hoteluri
Uniti
comerciale i de
alimentaie
Agricultura
Zootehnia
Adparea animalor;
Salubrizarea cresctoriilor de
animale.
Contactul precipitatiilor
Ploaia
Zpada
-substane organice;
-germeni patogeni.
- acizi organici;
- rini;
- zaharuri;
- colorani;
-compui cu sulf;
-suspensii;
-celuloz.
-produse petroliere;
- detergeni;
- pesticide;
- microorganisme;
-parazii;
- substane minerale.
- ngrminte;
- pesticide;
- suspensii.
-suspensii organice;
- ageni patogeni.
- ploi acide;
- ngrminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai
mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.
Prelucrari chimice
Industrie metalurgica si
constructii de masini
Transporturi
%Fe
%Cu
%Pb
%Zn
%Cr
1
8
%Cd %M
n
3
5
1,7
%N
i
5,5
2
0,6
11
0,3
5
2
1,3
0,5
8
0,04
Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziia
normal a acestuia, care n funcie de concentraie i timpul de aciune provoac tulburri n
echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul omului sau mediul de via al florei i faunei.
De aici rezult c pentru a fi considerate poluante substanele prezente n atmosfer trebuie s
exercite un efect nociv asupra mediului de via de pe Pmnt.
Principalele substane ce contribuie la poluarea atmosferic sunt: oxizii de sulf i azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul i monoxidul de carbon; acetia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereaz n fiecare an dezvoltarea industriei, i care
afecteaz ecosistemele acvatice i terestre n momentul n care poluanii se dizolv n ap sau
precipit sub form de poaie acid.
In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din
stratul de ozon si ploile acide.
In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei
flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta)
Ptot
Azotati
Azotiti
Amoniu
Cianuri
PH
NOx
Metale grele
HPA
Praf
0.1
35
3
3
0.01
6.5-8.5
35
900
0.5
20
3.056
2.26
0.116
37.49
0.0108
7.6
56.8
1393
2.9
63
3.56
2.26
0.116
37.49
0.0108
7.6
56.8
1393
2.9
63
-functionare
defectuasa a
retelei de
canalizare
Substantele poluantedin atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), deexemplu CO2,
SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de
apa.
Poluarea esteevidenta si in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu, ce
trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apesi
aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde
fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo
unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata pentru frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie
in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.
procesele industriale;
procesele de combustie.
surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:
transporturile rutiere;
transporturile feroviare.
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
Pentru ap:
Cl=0,000002 kg (clor)
CH 4 =0,3 kg
(metan)
CO 2 =0,274 kg
(dioxid de carbon)
SO 4 =0,0004 kg
(sulfat)
SO=0,00001 kg
(oxid de sulf)
Pentru aer:
NMVOC( compus organic volatil, non metal)=200 g/t=0,2 kg
Pentru sol:
Compui sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg
[tone emisii]
unde:
Qptc este cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire, decapare
degresare;
Qpca cantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia de curire, decapare degresare;
Qpcs cantitatea de substan poluant a solului ce apare n operaia de curire, decapare
degresare;
Mu masa util a semifabricatului sau a piesei semifabricat
Astfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c la degresarea
metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd = Qptc*
=1,87444*13,5=25,304967 kg/t
Pentru aer :
Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t
NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t
NH4(metan)= 0,0004 kg/t
CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t
CH4=0,005 kg/t
CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t
CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t
N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t
NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t
Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t
SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t
Total= 1,9355 kg/t emisii.
Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta =
=0.0068 kg/t EN-GJL 250
Coeficientul de poluare pentru transport este:
unde:
Qt cantitatea total de substan poluant ce apare n timpul transportului,
Qta cantitatea de substan poluant a apei ce apare n timpul transportului ,
Qtar - cantitatea de substan poluant a aerului ce apare n timpul transportului,
Qts cantitatea de substan poluant a solului ce apare n timpul transportului ,
Mu masa util a semifabricatului sau a piesei.
Cpta=1,9355*13,5 = 26,12925 kg/t emisii
6.4Elaborare material
Pentru aer:
-
Rezulta
Qsa
Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Q
Rezulta = ss =0.0068 kg/kg EN-GJL 250
[t/emisii]
kg emisii/t
Cpe =( 2.17198 + 0,0068 )* 13,5 = 29,41353 kg emisii/t
Cantitatea (max.)
0.00058
0.024
0.00147
0.00110
5
6
7
8
9
10
11
CO2
Gaze asre
Zgura
Namol
Praf depus
Alte depuneri
Refractare
Kg/kg fonta
Kg/kg fonta
Kg/kg fonta
Kg/kg fonta
Kg/kg fonta
Kg/kg fonta
Kg/kg fonta
1.78
19
0.368
0.043
0.01
0.006
0.003
12
Apa uzata
Kg/kg fonta
0.02
13
Total
Uleiuri
Kg/kg fonta
Kg/kg fonta
0.0008
21.26
7,2
0,110,13
0,121
2020100[ 500[C]
C]
9-11 -
Forta
Permeabilita
coerciti tea maxima
va
[G/Oe]
[
cm]
[Oe]
50-100
2,5
Pentru apa:
Cr=0,0001 kg(crom)
Cu=0,0001kg(cupru)
S=1,1 kg (sulf)
Qexa=1,100035 kg emisii
M semifaricat =14 kg
M faricat =13,5 kg
M semifaricat - M faricat =0,5 kg(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza)
Total=1,100035 0,5 =0.5500175 kg
Pentru aer:
Praf =0,64 kg/t
Mn=0,0001 kg
(mangan)
1560
Si=0,0007 kg
(siliciu)
P=0,0002 kg
(fosfor)
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442 13,5 8.669 kg emisii
Q pct = 0.322 kg emisii
C pcd = 0.322 13,5 4.347 kg emisii
Prezentare
Solvent
Developant
Norme
-500ml, spray
KD-Check PR-1
KD-Check SD-1
EN ISO 3452
-10 l, canistra
KD-Check PR-2
-200 l butoi
sau apa
Rosu
9901
Norme
DIN 54.152
9904
Nivel III,
AMS 2644
(MIL-I-25135)
9909
Norme
EN ISO 3452
DIN 54.152
9902
EN ISO
3452
DIN
54.152
9907
-4Sulf
<9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 4.Developant
Denumire
KD-Check SD-1
Developant umed pe baza de
solvent
KD-Check DD-1
Developant uscat
Prezentare Utilizare
-500 ml, pentru toate lichidele
spray; penetrante
-10 l, canistra;
-1 kg, doza; pentru toate
lichidele penetrante
-20 l, butoi
Norme
EN ISO
3452
DIN
54.152
9903
DIN 54.152
9908
Compoziie:
Ingredient corozive:
halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t
Pentru ap:
K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t
F=0,000055 kg/t (flor)
Cl=0,000055 kg/t
S=0,1608 kg/t
(sulf)
Penetrant fluorescent=0,35 kg/t
Solvent=0,7 kg/t
Qpca =1,2109 kg emisii.
Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg (bicromat de potasiu)
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu
Cpcd =2,819 13,5= 38,0565t / emisii
6.7Reparare, recondiionare
Sunt operaii tehnologice care apar n general dup scoaterea din uz a produsului(casarea
produsului)dup un anumit numr de ore de funcionare n regim normal (cazul reparaiilor curente
sau reparaiilor capitale sau un anumit numr de ore funcionale la parametrii necorespunztori).
sortarea pieselor;
stabilirea dimensiunilor peiselor care se recondiioneaz i a celor care se execut din nou
innd seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
executarea pieselor;
vopsirea instalaiei;
rodajul instalaiei;
repunerea n funciune;
receptia la beneficiar.
Recondiionarea unui produs se face fie pentru a ndeplini acelai rol funcional sau
pentru un alt rol funcional. Pentru fiecare tip de instalaie sau main i tip de reparaie n parte
se stabilete cte un proces tehnologic tip,proces tehnologic ce are un impact asupra mediului
aproape la fel ca cel de fabricaie. Reparaia nseamn o refabricaie n producie individual
chiar dac producia a fost o producie de serie mare sau de mas.
Recondiionarea se face de regul prin procedee care conduc la remedierea defectelor,
putnd fi chiar parte a proceselor de fabricaie. n general, tehnologiile de remediere a defectelor
se pot aplica i pentru recondiionarea pieselor. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile
specifice recondiionrii. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (buce
pentru alezaje, respectiv manoane - pentru arbori, aibe, spire de arc, plcute etc.) asamblarea
acestora fcndu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).
Am ales la procedeul de reconditinare Sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti.
Tabel.6 Limitele tehnologice ale procedeuluide reconditionare
Procedeul de
Productiv Duritatea
Uniformitate Aplicabilitate
depunere
itate
stratului
a stratului
a la uzura
[kg/h]
depus
depus [mm]
[mm]
2
[daN/mm ]
Sudarea cu arc
1-3
300-400
1-2
<6
cu electrozi
inveliti
Procedeul de
depunere optim
Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
Pentru apa:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.
Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
[t
emisii]
Cpc=0,321 13,5 4.3335 kg emisii
(dioxid de carbon )
N 2 O=0,092 kg
(dinitro monoxid)
NH 3 =0,134 kg(amoniu)
NMVOC=0,015 kg
Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
Produsii poluanti din carton sunt:
CO=0,00005 kg
CO 2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Q pct =0,5025+2,078 =2,5783 kg
C pcd =2,5783 .13.5 34,80705 kg emisii
Pentru apa:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pml =0,000112 kg
Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
C pma =0,350162 kg
Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pms =0,000112 kg
Q tpm =0,35038 kg emisii
Se poate calcula cu relatia :
[kg emisii] in care :
-cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii
/ t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii / t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii /t de produs ]
- cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii /t de produs]
- cantitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.
= 0,35038 13,5 = 4,73013 kg/ t emisii
Pentru sol:
NOX=0.0005kg
=0.005kg
Qpts=0,0055 kg/t
Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t
pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/t
Cptt=4,30555*13.5=58,124925kg emisii
Fe 2 O3
=0,35 kg/t.
Pentru sol:
Fe 2 O3
=0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Crd = 0,7*13,5=9,45kg [agent poluant]
6.13Reciclare
Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al
reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale
si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si
mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel
incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic
de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu
mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.
Reciclarea conserva energie. Mult mai putinaenergie este necesara pentru a transforma
materialele reciclate in produse noi, comparatic cu a incepe productia cu material primare,
brute.Produsele trebuie s fie concepute astfel nct s poat fi incluse cu uurin ntr-un circuit
de reciclare dup scoaterea lor din funciune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea,
depozitarea, sortarea, demontarea, recondiionarea (refabricarea), actualizarea (upgrade),reintroducerea produsului n circuitul de utilizare, tratarea i depozitarea deeurilor.
Pentru a se permite reciclarea uoar a produselor i a componentelor acestora, la
conceperea produselor, proiectantul trebuie s aib n vedere satisfacerea urmtoarelor cerine:
reciclarea materialelor, separarea componentelor n raport cu materialul acestora,
reutilizarea uoar a materialelor;
folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pus la punct o tehnologie de
recuperare, tratare, reciclare;
procedee de reprelucrare a componentelor;
separarea componentelor de forma exterioar cu rol de cele de structura i cele
funcionale;
utilizarea unor asamblri demontabile pentru componentele schimbabile;
reconditionate sau topite ele intrand in componenta altor fiind mai rentabila refolosirea
materialului vechi decat elaborarea din minereu brut.
=
C pt
Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]
Unde :
Cpp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;
Cpe coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
Cpm coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
Cpap coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
Cpc coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;
Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului tehnologic.
n funcie de mrimea coeficientului de poluare trebuie luate i msurile de prevenire sau
de reducere a impactului asupra mediului, astfel :
C 10 Gu
-daca pt
, poluarea este foarte grav i trebuie luate masuri urgente de prevenire si de
reducere a polurii ;
5G C pt 10 Gu
-daca 0, u
,poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolut
necesare ;
30Gu C pt 5Gu
-daca
, poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
C 30 Gu
-daca pt
, poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii ;
5Gu C pt 3,0 Gu
- daca
, poluarea este acceptabila
= [kg emisii/t piesa]
Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final
Limita
admisa
Limita de
interventie
[mg/m3]
[mg/m3]
Indicatorului
de calitate a
mediului
I cmi
Coef de
poluare
total
[kg/t]
300
600
0.99%
0.466 kg/t
500
810
0.79%
0.095 kg/t
200
400
0.99%
0.184 kg/t
Amoniac(NH3)
50
100
0.99%
0.135 kg/t
Praf
50 100
110 100
0.83%
0.819 kg/t
Metale grele
0.21
Totalul de Cd (cadmiu),
Hg(mercur), Tl si compusii lor
0.99%
0.00025
kg/t
0.99%
0.00141
kg/t
220
0.83%
0.23 kg/t
CO(monoxide de carbon)
100
200
0.99%
0.47 kg/t
50
110
0.80%
5.16 kg/t
Mn (mangan)
0.5
1.3
0.62%
0.0001
kg/t
Pb(plumb)
0.5
1.1
0.83%
0.000003
kg/t
Fenol
1.7
3.4
0.99%
0.000033
kg/t
P (fosfor)
20
0.33%
0.0002
kg/t
Apa:
Tabel 8.2 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata,
conform STAS 4706-88
Substanta
Indicatorulu
i de calitate a
mediului
I cmi
Limita admisa
Coef de
poluare
total
[kg/t]
Limita de
interventie
Clor liber
240
490
0.95%
0.000114
Fenoli
0.001
0.002
0.98%
0.00002
SO42- (sulfat)
200
400
0.99%
0.0004
K2Cr2O7 (bicromat de
0.99%
0.000128
potasiu)
Reziduu fix (apa uzata)
100
300
0.49%
0.0001
1.8
3.3
0.87%
0.274
SO (oxid de sulf)
0.24%
0.00001
C (carbon)
13
0.85%
0.0001
S (sulf)
0.0517
0.350
0.36%
0.0336
Pb(plumb)
12
25
0.92%
0.000001
Fluor
200
750
0.36%
0.00011
Indicatorului
de calitate a
mediului
Coef de
poluare
total
Sol:
Tabel 8.3 Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:
Tipul poluantului
Concentratia
normal
Limita
maxima
admisa
[ppm]
[ppm]
Limita de
interventie
[ppm]
I cmi
[kg/t]
Plumb
20
0.33%
0.00000
1
Fluor
200
750
0.36%
0.00011
Fenoli
0.1
240
485
0.97%
0.00001
Compusi sintetici
anioni active
biodegradabili
10
1000
10000
0.11%
0.00003
S (sulf)
0.0517
0.17%
0.3216
Cl (clor)
4.5
14
30
0.87%
0.000114
K2Cr2O7 (bicromat
de potasiu)
0.99%
0.00012
8
230
1000
0.29%
0.00025
Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu
60%
Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce
poluarea cu 70%
Pentru inspectiesi incercari se va reduce poluarea cu 70%
Pentru reparare si reconditionarese vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu
40%
Pentru tratament termic seva folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea
cu 60%
Aer:
IcmSO2=
3000.466
=0.96%
610300
Icm N2O=
2000.184
=0.99%
400200
Icm NOX=
1200.095
=0.79%
270120
Icm NH3=
500.135
=0.99%
10050
Icm Praf=
501000. 819
=0.62%
8010050100
40.00025
=0.99%
84
Icm Cd=
IcmNMVOC
1000.23
=0.83%
220100
Icm CO=
1000. 47
=0.99%
200100
Icm CO2=
505.16
=0.74%
11050
Icm Mn=
0.50.0001
=0.62%
1.30.5
Icm Pb=
0.50.000003
=0.83%
1.10.5
Icm Fenoli=
Icm P=
1.70.000033
=0.99%
3.41.7
50.0002
=0.33%
205
1 . 70. 015
=0.93%
3. 51. 7
IcmToluen=
0.60.015
=0.02%
250.6
Icm Total= 0.02+0.93+0.33+0.99+0.83+0.62+0.74+0.99+0.83+0.99+0.62+0.99+0.79+0.99+0.96=
11.62
IcmDiclore tan=
Apa
2400.000114
=0.95%
490240
0.0010.00002
Icm Fenoli=
=0.98%
0.0020.001
IcmClor=
2000.0004
=0.99%
400200
IcmSO4=
Icm K2Cr2O7=
30.0128
=0.99%
63
Icm PenetrantFluorescent=
Icm Solvent=
Icm CO2=
IcmSO=
1.50.35
=0.38%
4.51.5
30.7
=0.76%
63
1.80.274
=0.76%
3.31.3
10.00001
=0.24%
51
Icm C=
60.0001
=0.85%
136
Icm S=
0.05170.1
=0.20%
0.3500.0517
Icm F=
1.50.00011
=0.49%
4.51.5
Icm Al=
0.050.00001
=0.32%
0.20.05
Icm Pb=
120.00001
=0.92%
2512
Icm Cr=
40.0001
=0.99%
84
IcmApaUzata=
1000.0001
=0.49%
300100
Sol
50.000003
=0.33%
205
Icm Pb=
Icm F=
2000.000110
=0.36%
750200
2400.00001
=0.97%
485240
Icm Fenoli=
IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili=
Icm S=
10.3216
=0.17%
51
Icm K2Cr2O7=
Icm Cl=
10000.00003
=0.11%
100001000
30.000128
=0.99%
63
140.000014
=0.87%
3014
Icm NOx=
2300.000025
=0.29%
1000230
Icm Fe2O3=
40.45
=0.88%
84
IcmZgura=
4000.455
=0.97%
800400
IcmPrafDepus=
600000.03
=0.99%
12010060000
IcmAlteDepuneri=
3000.028
=0.99%
600300
Limita admisa
Limita de
interventie
[mg / m ]
[mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in SO2
300
510
500
810
Amoniac
50
81
81
55
300
55
150
Praf
50 100
Metale grele
80100
0,21
compounds=compusi
metan)
volatile
organic 100
organic volatile fara
220
Dicloretan
98
149
CO(monoxid de carbon)
100
200
CO2(dioxid de carbon)
50
110
Mn(mangan)
0,5
1,1
Pb(plumb)
0,5
1,1
Ta(tantal)
0,5
1,1
300 0,0260
1,42
Icmso2(oxid de sulf)= 510 300
500 0,0683
1,61
IcmNO2(oxizi de azot)= 810 500
%
50 0,134
1,60
IcmAmoniac= 81 50
%
50 0,0150
1,61
IcmHCl(acid clorhidric)= 81 50
%
55 0,0151
1,83
IcmHF(acid fosforic)= 85 55
%
150 0,0500
0,99
IcmCH4(metan)= 300 150
%
50100 1,450
1,66
IcmPraf= 80100 50100
%
4 0,0159
0,99
Icm Metale grele= 8 4
%
100 0,215
0,83
IcmNMVOC(compusi organic volatile fara metan)= 220 100
%
98 0.66
1,90
Icmdicloretan= 149 98
%
100 0,491
0,99
IcmCO(monoxid de carbon)= 200 100
%
50 4,23
0,76
IcmCO2(dioxid de carbon)= 110 50
%
0,5 0,001
0,83
1
,
1
0
,
5
IcmMn(mangan)=
%
0,5 0,0001
0,83
IcmPb(plumb)= 1,1 0,5
%
0,5 0,0005
0,83
IcmTa(tantal)= 1,1 0,5
%
Icmtotal=1,42+1,61+1,6+1,61+1,83+0,99+1,66+0,99+0,83+1,9+0,99+0,76+
0,83+
0,83+0,9+0,83=19,58
APA
Tabel2.Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de
suprafata, conform STAS 4706-88
Substanta
Amoniac
liber(NH3)
Limita de
interventie
0,1
0,5
0,05
0,2
Benzen
0,5
0,5
NH3(amoniac)
0,1
0,5
N02(dioxid de
azot)
0,1
0,3
Clor liber
240
400
Cupru
0,05
0,1
Cl2(clor)
0,10
0,25
0,001
0,002
Fe2O3(trioxide de
fier)
0,4
0,8
SO2(monoxide de
sulf)
0,1
0,2
SO42-(sulfat)
200
400
Arsen
Fenoli
K2Cr2O7(bicromat
de potasiu)
Plumb
0,05
0,1
Al3+(aluminiu)
0,05
0,2
Reziduu fix
100
300
0,5 0,134
0,73
IcmNH3(amoniac)= 1 0,5
%
0,5 0,00015
0,99
1 0,5
IcmAs=
%
0,5 0,203
0,59
IcmBenzen= 1 0,5
%
0,1 0,012
0,22
IcmNH4(hidroxizi de amoniu)= 0,5 0,1
%
0,1 0,092
0,04
IcmNO2(dioxid de amoniu)= 0,3 0,1
%
240 0,00113
1,19
IcmCl (clor liber)= 400 200
%
-
0,05 0,0001
0,52
IcmCu(cupru)= 0,1 0,05
%
0,1 0,01
0,6
IcmCl2(clor)= 0,25 0,1
%
0,2 0,0001
0,66
IcmFenoli= 0,5 0,2
%
0,4 0,35
0,12
IcmFe2O3(trioxid de fier)= 0,8 0,4
%
0,1 0,026
0,74
IcmSO2(dioxid de sulf)= 0,2 0,1
%
200 3,312
0,98
IcmSO42-= 400 200
%
0,1 0,0023
0,32
IcmPb(plumb)= 0,4 0,1
%
Icmtotal=0,73+0,99+0,59+0,66+0,32+0,22+0,04+1,19+0,52+0,6+0,12+0,74
+0,98=7,7
SOL
Tabel3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora
Concentratia
normal[ppm]
Limita maxima
admisa[ppm]
Limita de
interventie[ppm]
Plumb
100
100
Fluor
200
750
Fenoli
0,1
10
Compusi sintetici
anioni activi
biodegradabili
10
1000
10000
C(carbon)
570
1500
2500
Si(siliciu)
10
230
1000
Mn(mangan)
23
250
P(fosfor)
1,3
15
50
S(sulf)
0,0517
Cl(clor)
4,5
14
30
CO(bioxid de sulf)
23
115
240
CO2(dioxid de
sulf)
0,7
12
228
85 0,00001
5,66
IcmPb(plumb)= 100 85
%
100 0,0076
0,15
Icmfluor= 750 100
%
1 0,00001
0,11
Icmfenoli= 10 1
%
10 0,00003
0,001
Icmcompusi= 1000 10
%
570 0,0002
0,61
IcmC(crabon)= 1500 570
%
10 0,0005
0,04
IcmSi(siliciu)= 230 10
%
5 0,0003
0,27
IcmMn(mangan)= 23 5
%
1,3 0,000031
0,09
15 1,3
IcmP(fosfor)=
%
Icm
0,7 0,045
0,057
12
0
,
7
CO2(dioxid de carbon)=
%
4,5 0,000001
0,47
14 4,5
IcmCl(clor)=
%
23 0,00005
0,24
IcmCO(monoxid de carbon)= 115 23
%
Icmtotal=5,66+0,15+0,11+0,01+0,61+0,04+0,27+0,09+0,057+0,47+0,24=7,
70