Nica este personajul principal al operei "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga.

El este caracterizat atat in mod direct , cat si in mod indirect de carte autor.
Din segventa " eram si eu un baiet prizarit , rsinos si fricos si de umbra mea " se
autocaracterizeaza dezvaluindu-si propria fiinta . Se autocaracterizeaza ca fiind un copil
vesel , neastamparat si copilaros prin segventele " si eu , neastamparat cum eram " , " si
eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in turburarea sa " ,
acestea fiind trasaturile specificw varstei copilariei . Este caracterizat de catre alte personaje
ca fiind un " diavol " , fiind o caracterizare de catre sateni , mama il caracterizeaza ca fiind "
un copil cu parul balan " , iar tatal ca fiind " o tigoare de copil , copait si lenes de n-are parechi
" . Portretul fizic se observa in caracterizarea mamei .
Este caracterizat indirect prin fapte , vorbe , gesturi . Inca de la inceput , comportamentul
demonstreaza ca Nica este un copil poznas , observandu-se prin urmatoarele intamplari :
smatanitul oalelor , furatul cireelor , parodierea slujbelor religoase , dar si un copil care fuge
de responsabilitati , in momentul in care fuge la scaldat .
In concluzie , Nica este peronajul principal al operei : Amintiri din copilarie " de Ion C. ,
incadrat in tipologie ca fiind copilul univeral .

Nuvela Alexandru Lapusneanu are un numar relativ redus de personaje fata de roman,dar
mai multe decat schita.
Accentul cade pe caracterizarea complexa a personajului principal.
Alexandru Lapusneanu este personajul principal,numele lui constituind titlul nuvelei. Este un
personaj real,cu atestare istorica,infatisat in timpul celei de-a doua domnii.
Pe Lapusneanu il caracterizeaza cruzimea nemasurata,provenita dintr-o ura fara margini,dusa
aproape la paroxism fata de boierimea tradatoare,lacoma de averi,spoliatoare a taranimii. E
viclean,ipocrit,de o inteligenta diabolica,isi calca juramintele,e cinic si de un umor
macabru,atunci cand ii arata doamnei Ruxandra,piramida de capete drept un leac de frica.
Nu este o simpla bruta insetata de sange,ci este un monarh absolut,ce nu tolereaza opozitia
boierilor.
Este lucid si prevazator,cere parerea altora si isi exprima indoiala,este orgolios si
darz,neabatut in hotararea sa,nu cedeaza si nu renunta usor ,de aceea respinge categoric si
manios pretentia acestora de a nu intra in tara.
-Daca voi nu ma vreti,eu va vreu pe voi,si voi merge ori cu voia,ori fara voia voastra. Sa mantorc? Mai degraba-si va intoarce Dunarea cursul indarapt.
Totodata este un fin psiholog care sesizeaza cu usurinta caracterul si psihologia celor din jur.
Pentru el,Veverita este un opozant vechi si deschis ,Spanioc este patriotul tanar si
orgolios,Stroici un copil nestiutor si necunoscator de oameni caruia i se pare ca toate
paserile ce zboara se mananca,iar Motoc esteinvechit in rele,deprins a se ciocoi la toti
domnii,pe care i-a tradat pe rand.
Voievodul dovedeste abilitate politica,deoarece se apropie de popor ,indreptand nemultumirile acestuia catre boieri.

Personajul Razvan este un tigan rob eliberat -"Sunt tigan iertat, jupane: tiganul lui Dumnezeu"-, care urea treapta cu
treapta scara ierarhiei sociale, de la capitan de haiduci in codrii Orheiului, la locotenent, capitan si polcovnic in oastea
leseasca, pana la hatman si domn al Moldovei, care are calitati deosebite de luptator neinfricat, evidentiate la inceput
prin atitudinea de razvratit social, apoi prin eroismul dovedit in armata leseasca si moldoveneasca.
Portretul moral, este realizat prin evidentierea trasaturilor romantice reiesite in mod indirect din faptele, mentalitatea
si atitudinea protagonistului, precum si din relatiile lui cu celelalte personaje.
La inceput, personajul este conturat in maniera populara, ca un erou legendar, aparator al celor asupriti, obiditi si
amarati, razvratindu-se impotriva stapanirii si a boierilor hapsani, scriind pamflete politice pe care le afiseaza in piete:
"Frunza verde de negara,/ De cand domneste in tara/ Petru-voda schiop si slut,/ De ras tara s-a facut!...// Frunza
verde de negara,/ Decat un domn de ocara,/ lar boieri misei si hoti,/ Mai bine la dracu toti!". Monologul rostit de

Razvan privitor la saracia in care se zbateau taranii compune un sugestiv tablou social si politic al Moldovei din
secolul al XVI-lea, evidentiind in mod indirect gandirea profunda si inteligenta personajului: "Saracul taran ce-si pierde
vitisoarele sau plugul,/ Robul osandit ce fuge blestemand biciul si jugul." Razvan este definit, indirect, din perspectiva
conditiei sale de tigan aflate in antiteza cu generozitatea, capacitatea intelectuala si stiinta de carte, insusiri
surprinzatoare pentru orice roman. Stigmatul de tigan il urmareste permanent si-i diminueaza gesturile marinimoase:
"Ramai sanatos, baiete!... Ce pacat ca esti tigan!..." (Tanase).