Sunteți pe pagina 1din 6

Semeonovici Vgoki (1896-1934)

Vgoki este nscut n acelai an cu un alt mare teoretician al dezvoltrii:


Piaget. n scurta sa via activitatea lui Vgoki este prodigioas n spaiul rus.
Conform cerinelor epocii el trebuie sa i adapteze cercetrile att tezelor marxiste
ct i cerinelor psihologiei. nceputurile sale profesionale l gsesc ca profesor de
literatur iar primele cercetri se nscriu n domeniul creaiei artistice. n 1924 el se
nscrie ca preocupri de cercetare n sfera psihologiei dezvoltrii, a educaiei,
psihopatologiei, studii pe care le continu pn la moartea sa prematur n 1934 la
38 de ani.
Vgoki a fost apreciat n Uniunea Sovietic mai ales ca modelul su se
fondeaz pe teza marxist-leninist care susine (cf. lui Luria, 1976) c toate
activitile cognitiv umane fundamentale prind form ntr-o matrice a istoriei sociale i
constituie astfel un produs al dezvoltrii social-istorice. Altfel spus individul i
capacitile sale intelectuale nu sunt nnscute ci sunt produsul instituiilor culturale
n care se gsete individul.
Ipotezele elaborate de Marx i Engels privind evoluia unei societi ctre un
socialism utopic sunt trei:
a) Activitatea creeaz gndirea. Atitudinile, concepia despre via i aptitudinile
difer la indivizi aparinnd unor clase sociale diferite i se formeaz plecnd
de la activiti de producie. Nu contiina oamenilor determin existena ci
existena lor social determin contiina. Dezvoltarea mental este procesul
prin care copilul asimileaz rezultatele tranzaciilor sale cu mediul.
b) Dezvoltarea se produce prin schimburi dialectice. Aceste schimburi sunt
confruntri ntre tez i antitez urmate de elaborarea unei sinteze care
rezolv conflictul de cunoatere i se constituie ntr-o concluzie. Vgoki aplic
aceast formul a confruntrii dialectice la dezvoltarea copilului postulnd c
pe msur ce acesta intr n contact cu diferite aspecte ale realitii el
constat c un mod de aciune pe care l credea bun (teza) nu se poate
adapta unei situaii noi (antiteza) i trebuie s gseasc un alt modus
operandi (sinteza /concluzia/ rezolvarea). Aceste moduri de aciune sunt
interiorizate formnd o cunoatere din ce in ce mai elaborat.
c) Dezvoltarea este un proces istoric care se produce n cadrul anumitor
contexte culturale. Marx pune semnul egalitii ntre dezvoltarea social i
evoluie. Istoria unei societi este o succesiune de schimbri deliberate
numite generic dezvoltare. Dezvoltarea copilului este un proces influenat de
antecedentele istorice ale culturii din care el face parte i de evoluia sa
ontogenetic, adic de ansamblul confruntrilor dialectice trecute. Acestea
determin modalitatea n care copilul este narmat pentru a face fa
situaiilor viitoare.
Metoda utilizat de Vgoki pentru a-i valida ipotezele este constituit plecnd de la
critica metodelor tradiionale de investigare a mecanismelor de rspuns. Abordrile
de tip stimul-rspuns ale colii behavioriste nu l satisfac i el ncearc s pun n
eviden structura evenimentelor care intervin n actele de gndire ale unui copil care
ncearc s rezolve o sarcin i modul n care aceast structur evenimenial ar
putea afecta dezvoltarea sa mental.
Vgoki nu era interesat n principal dac rspunsul este corect ci de modul n care se
ajunge la acest rspuns. El aprecia n mod deosebit metoda lui Piaget pe care o

considera superioar celei a scolii behavioriste. Metoda sa se numete a dublei


stimulri i se inspir din cercetrile psihiatrice ale lui P. Janet i a gestaltistului
Kohler.
Copilul este plasat ntr-o situaie de rezolvare de probleme. Cadrul n care acest
proces se desfoar este compus dintr-o multitudine de stimuli ce formeaz o
structur complex. Aceti stimuli sunt fie cei alei de experimentator sau fac parte
integrant din situaia experimental i sunt ntmpltori. Sarcina pe acre copilul o
primete poate de asemenea fi aleas de cercettor sau lsata la alegerea copilului,
n funcie de context. Sarcina copilului este de a-i atinge obiectivul utiliznd doar
ceea ce are la dispoziie n acel cadru experimental. Dubla stimulare semnific cele
dou categorii de stimuli implicai n ndeplinirea sarcinii (stimulul mijloc i stimulul
scop sau obiect). Copilul manipuleaz obiectele, este stimulat de ele (aciunea
formeaz gndirea) i stabilete modul n care le va utiliza pentru atingerea
scopului . obiectivul experimentatorului este de a descoperi cum gndete i
acioneaz copilul n timpul experimentului i ascult comentariile acestuia.
Dezvoltarea gndirii i a limbajului
Cercetrile lui Vgoki au avut ca scop i analiza proceselor de gndire contiente i
raporturile dintre gndire i limbaj ncercnd s determine care este relaia dintre ele:
identitate, independen sau interdependen. Acest autor consider c gndirea i
limbajul la copil apar n mod independent i pot fi reprezentate sub forma unor
cercuri separate: gndirea non-verbal i cuvntul neconceptualizat. Pe msur ce
copilul crete cercurile se ntlnesc i ntreptrund. Jonciunea lor reprezint
gndirea verbal ceea ce nseamn nceputul achiziionrii conceptelor crora le
asociaz cuvinte. Conceptul n acest caz se refer la o abstracie, la caracteristicile
generale ale diferitelor obiecte i nu la obiecte n sine. Aceste cercuri nu se suprapun
niciodat perfect. Exist ntotdeauna o parte de gndire nonverbal (ex. abilitatea n
manipularea obiectelor) i de limbaj neconceptual (ex. a recita o poezie, a memora
un numr). Progresul la nivelul gndirii i cel al nivelul limbajului nu sunt paralele.
Cele dou curbe de cretere se intersecteaz i se despart. Ele se pot redresa i
merge paralel, pot fuziona pentru un timp pentru ca totdeauna s se separeu ulterior.
Aceasta se aplica i la ontogenez i la filogenez.
Vgoki se opune teoreticienilor crora maturarea intern a copilului determin
formarea unei gndiri conceptuale indiferent de ceea ce nva acesta. El estimeaz
c educaia lingvistic formal i informal determin n mare msur nivelul
conceptual al gndirii pe care l va atinge copilul. Lrgind aceste consideraii
teoretice Vgoki sugereaz c stadiile prin care evolueaz gndirea i limbajul unui
copil sunt aceleai cu cele prin care a evoluat umanitatea.
Stadiile dezvoltrii limbajului
1) Stadiul primitiv sau natural (0-2 ani) se regsete n perioada n care cele
dou cercuri (gndire i limbaj) nu se ntreptrund. Acest stadiu se
caracterizeaz prin trei funcii neintelectuale ale limbajului: sunetele care
reprezint modalitatea de expresie emoional, apoi, ncepnd cu luna a doua,
apar reaciile sociale care mbogesc repertoriul de sunete deja existent i
reprezint reacii vocale prefereniale la prezena mamei sau a altor persoane
familiare. A treia funcie este constituit de cuvinte propriu-zise, primele din
vocabularul copilului, care substituie nevoile i dorinele acestuia i pe care el

dorete s le fac cunoscute. Cuvintele se nva prin condiionare, prin


asocierea lor repetat cu diferite obiecte.
2) La doi ani ncepe stadiul psihologiei naive. Copilul descoper c funcia
simbolic a cuvintelor i manifest interes pentru numele diferitelor obiecte.
nvarea noilor cuvinte este un proces activ din partea copilului, el nu se mai
reduce la condiionare. Astfel i mbogete rapid vocabularul i gndirea i
limbajul ncep s se ntreptrund. Acest stadiu se caracterizeaz prin debutul
inteligenei practice, copilul ncepnd o explorare activ a lumii nconjurtoare
i o la fel de activ luare n posesie a acesteia. Utiliznd obiecte mijloc
pentru a ajunge la obiectele scop dorite. Totui la nivelul limbajului acesta
este considerat naiv deoarece copilul folosete regulile gramaticale fr a
cunoate regulile care l guverneaz.
3) Limbajul egocentric constituie partea esenial a limbajului precolarului, mai
ales n situaii de joc. Acest limbaj se prezint ca un monolog al copilului care
nsoete activitile sale fie cnd este singur fie n prezena altor copii. Acest
monolog a fost interpretat diferit de alii autori ai dezvoltrii. Vgoki vede n el
un nou instrument de gndire. Ceea ce i spune copilul va influena ceea ce
gndete. El a verificat aceast ipoteza introducnd o serie de dificulti n
jocul unor copii (lipsa creioanelor, a hrtiei de dimensiuni potrivite) i a
constatat o cretere a limbajului egocentric. Vgoki concluzioneaz c limbajul
egocentric nu constituie o descrcare de tensiune sau un nsoitor inexpresiv
al activitii ci un instrument important al gndirii n adevratul sens al
cuvntului, adic n cutarea i planificarea soluiei unei probleme.
Acest limbaj nu dispare din manifestrile copilului pn n jurul vrstei de 7 ani
cnd ncepe cel de al 4-lea stadiu numit:
4) stadiul creterii interioare sau al limbajului interior. n cursul acestui stadiu
copilul manipuleaz limbajul n minte sub forma limbajului nearticulat, a
memoriei logice i prin utilizarea semnelor interioare n rezolvarea
problemelor. Pe tot parcursul vieii individul va utiliza limbajul interior i pe cel
exterior ca instrumente de gndire conceptual sau verbal.
Stadiile gndirii conceptuale
Vgoki a pus la punct un instrument pentru a putea studia evoluia gndirii. Acest
instrument este cunoscut drept cuburile (blocurile) lui Vgoki. Sunt 22 de cuburi
de mrimi, culori i forme diferite. Aceste caracteristici variaz n aa fel nct nu
exist doua cuburi la fel. Pe una din suprafee (baza) sunt nscrise unul din
urmtoarele cuvinte fr sens: lag, bik, mur, cev. Indiferent de alte caracteristici
ale acestora, cuvntul lag apare pe toate cuburile nalte i mari, bik pe toate cele
mari dar joase, mur pe cele nalte i mici i cev pe cele mici i joase. Copilului i
sunt prezentate toate cele 22 de cuburi amestecate. Experimentatorul alege un
cub i cere copilului s aleag toate celelalte cuburi care estimeaz el c ar fi la
fel cu acela, adic are acelai cuvnt nscris pe el, fr s ntoarc cuburile. Dup
ce copilul alege, experimentatorul arat copilului cuburile alese greit i acesta
reia exerciiul pn reuete s identifice corect cuburile asemntoare. A gsi
soluia corect nseamn c acesta (copilul) nva c un cuvnt reprezint un
concept format din dou dimensiuni ale cubului: nlimea i mrimea. Cum nu
exist nici un cuvnt din limbajul copilului care s redea acest concept combinat
nsemn c el nu l-a putut nva nainte de experiment.

Pe parcursul experimentului examinatorul observa cu atenie toate combinaiile alese


de copil, cci natura fiecruia dintre ele reflecta strategia de gndire la care el a
recurs. Utilizarea cuburilor lui Vgotki a permis stabilirea unei ierarhii formate din trei
stadii prin care trece copilul pn la atingerea gndirii conceptuale si care se
situeaz ntre anii precolaritii si mijlocul adolescentei.
Gndirea conceptuale este de fapt un mod de a-si organiza mediul fcnd apel la
abstracii si numind o calitate comuna a doua sau mai multe fenomene. Cele trei
stadii descrise de Vgoki sunt:
1) Gndirea bazata pe mulimi neorganizate. Pe parcursul acestei perioade
gruparea obiectelor se face pe criterii subiective si pe baza unor asociaii
fcute la ntmplare plecnd de le percepiile copilului. Exista trei faze ale
acestui stadiu:
a. gruparea prin tatonare-grupare se face complet la ntmplare
b. gruparea in funcie de cmpul vizual- copilul da nume unei serii de
obiecte alese in funcie de localizarea lor in timp si spaiu
c. gruparea reformat- copilul stabilete grupuri de obiecte pe baza
regulilor din primele doua faze si apoi le reorganizeaz modificnd
dispunerea elementelor care le compun dar obiectele rmn n esen
dezorganizate.
2) Gndirea bazata pe mulimi organizate. In acest stadiu obiectele nu mai sunt
grupate dup impresii subiective ci dup legturi reale care exista intre ele,
ceea ce marcheaz deplasarea de la gndirea egocentrica spre obiectivitate.
n aceste mulimi legturile intre diverse componente sunt mai curnd
concrete sau factuale dect abstracte si logice. Acest stadiu are mai multe
faze:
a. Ansambluri asociative bazate pe orice legtura observata de copil cum
ar fi culoarea, forma sau distanta dintre obiecte.
b. Grupri complexe efectuate mai mult pe baza contrastului dect
asemnrii de ex. o lingur i o farfurie, o ceac si un bnu.
c. Grupri n lan n care legtura se face doar ntre un obiect i urmtorul
din lan ca in jocul de domino fr ca ansamblul s se constituie pe
baza aceluiai criteriu (de ex. un cub mare rou urmat de un cub mare
verde urmat de un cub mic verde)
d. Grupri difuze care conin subansamble n interiorul crora criterii de
selecie a elementelor urmeaz criterii flexibile (de ex. copilul alege
triunghiuri si le organizeaz in diferite grupuri si le adaug cte un
trapez ale crui vrfuri amintesc copilului de triunghi)
e. Ansambluri pseudoconceptuale par a fi grupri bazate pe adevrata
gndire conceptuala. Totui atunci cnd este ntrebat copilul dovedete
ca nc nu este capabil sa raioneze intr-un mod valid asupra criteriilor
de grupare (de ex. daca el grupeaz toate cuburile roii si
experimentatorul ii arata doua cuburi alese greit, care nu au aceeai
inscripie, copilul este incapabil sa abandoneze strategia iniial pentru
a gsi o alta caracteristica ce poate grupa cuburile)
Vgoki face o distincie importanta ntre concepte i pseudoconcepte. Gndirea
conceptuala presupune gruparea spontana a obiectelor pornind de la caracteristici
abstracte pe care acesta le percepe si nu doar pe baza unor denumiri prestabilite pe
care le-a nvat n timpul altor activiti de grupare.

3. Pentru a ajunge la acest stadiu final al dezvoltrii este nevoie de convergenta a


doua modaliti ale gndirii: analiza si sinteza. In cursul experimentelor sale Vgotki
situeaz debutul abstractizrii n momentul in care copilul identifica anumite
asemnri complexe ntre obiecte. De exemplu copilul alege doua cuburi care sunt
scunde si verzi. Desigur aceste cuburi prezint i alte caracteristici i prin acesta
abstractizarea este incomplet. La vrsta de debut a acestui stadiu copilul este
preocupat de gsirea similaritilor i va cuta o caracteristica care sa-i permit
gruparea obiectelor (de exemplu toate cuburile nalte sau toate cuburile verzi).
Vgoki a numit aceste grupri concepte poteniale.
Copilul ajunge la etapa finala a gndirii conceptuale atunci cnd stabilete o
combinaie noua de trsturi pur abstracte, o sinteza stabila care devine principalul
instrument al gndirii. Cu toate acestea printre adolesceni ca i printre aduli
gndirea conceptuala are un caracter instabil, individul nerenunnd practic la
modaliti anterioare de gndire. Intre formele conceptuale si cele
pseudoconceptuale exista o continuitate si nu o ruptura astfel ca gndirea adultului
este si ea impregnata cu astfel de modaliti incipiente ale gndirii. Pe tot parcursul
dezvoltrii gndirii, limbajul este un mediator si un instrument pentru gndire.

Activitatea ca motor principal al dezvoltrii


Prin activitate se nelege ntreprinderea unei aciuni care are ca scop operarea
asupra mediului, iar produsul acesteia poate fi modificate de structura intelectuala a
individului. Pe baza unei teorii care tine cont de acesta definiie a fost descrisa o
ierarhie a tipurilor de activiti. In fiecare stadiu al dezvoltrii exista o activitate
dominanta sau directoare. Aceste activiti dominante care guverneaz succesiv
fiecare etapa de dezvoltate sunt descrise in modelul lui Vgoki si Elkonin care
cuprinde sase etape sau nivele de cretere:
1. Contact intuitiv si emoional intre copil si aduli (copilria mica 0-1 an). Tipurile
fundamentale de dezvoltare psihologica produse de acest contact constau in
nevoia de interaciune cu alii i o atitudine emoional fa de ei pe de o parte
i pe de alta parte dezvoltarea actelor de prehensiune i a celor perceptive.
2. Activitate de manipulare a obiectelor (1-3 ani). Copii manipuleaz obiectele si
prin interaciunea cu adulii dezvolta un anumit nivel de competenta lingvistica
si o gndire vizual i perceptiv.
3. Activitate de joc (3-7 ani). Copilul se angajeaz in funcii simbolice lsndu-i
imaginaia sa intervin in joc i n alte activiti si dobndete o anumita
nelegere a coordonrii sociale si a grupului.
4. Activitatea de nvare (7-11 ani). Copii dezvolta abordri teoretice pentru
stpnirea mediului ceea ce ii obliga sa ia n consideraie obiectivele realitii
si precursorii psihologici ai gndirii abstracte (operaii si scheme mentale).
5. Activitatea de comunicare sociala (11-15 ani). Adolescenii achiziioneaz
abilitile de comunicare necesare pentru a rezolva problemele cotidiene, dar

si pentru a nelege punctul de vedere al altora si a se supune regulilor


sociale.
6. Activitatea de nvare vocaional (15-17 ani). Tnrul dezvolt interese
cognitive si vocaionale noi, nelege elementele unei munci de cercetare i
elaboreaz proiecte de via.
Trecerea de la un stadiu al dezvoltrii la altul stabilitatea modului de gndire si natura
interaciunilor copilului cu lumea sunt discontinui. Momentele de criza apar cnd un
tip de activitate nu mai domina interesele copilului si acesta are tendina de iniia
urmtorul tip de activitate. Astfel dezvoltarea este compusa din perioade de
stabilitate si de crize tranzitorii.

S-ar putea să vă placă și