Sunteți pe pagina 1din 14

2.

Invatamantul - factor important


al dezvoltarii umane
Invatamantul, dupa cum se stie, contribuie pe termen lung la
dezvoltarea economica a tarii, stimuleaza progresul economic si social si
favorizeaza,in ultima instanta, ridicarea standardului de viata al populatiei.
Aceasta, bineinteles, cu conditia ca invatamantul de toate gradele sa fie bine
dimensionat, rational organizat, adaptat in mod corespunzator la nevoile
prezente si viitoare ale societatii si condus cu competenta profesionala.
Invatamantul, privit ca activitate de educare si formare profesionala, ni
se infatiseaza in doua ipostaze diferite, insa indisolubil legate intre ele: pe de
o parte, el apare ca un act de transmitere - receptie a cunostintelor, iar pe de
alta - ca un proces indelungat de stocare a cunostintelor si apoi de
valorificare treptata a acestora. Altfel spus, pe termen scurt, invatamantul
reprezinta o activitate consumatoare de venit national, iar pe termen lung, ca
un proces investitional in resurse umane, la incheierea caruia incepe sa
adauge valoare, in masura in care beneficiarii cunostintelor respective
participa la activitatea pentru care s-au pregatit.
Dupa cum costurile invatamantului difera in functie de gradul de
cuprindere a populatiei scolare in invatamant, de marimea si structura retelei
scolare, de durata studiilor, de natura economica a cheltuielilor pe care le
antreneaza, ca si de alti factori, tot asa si contributia invatamantului la crearea
de valoare adaugata difera in functie de gradul scolii absolvite, de felul
studiilor, de calitatea pregatirii dobandite si de modul in care sunt puse in
valoare cunostintele acumulate.
Rentabilitatea investitiei educationale difera de la o forma de invatamant
la alta - primar, gimnazial, liceal, postliceal, universitar, postuniversitar etc si de
la o tara la alta. In orice caz, studiile efectuate de specialisti in materie arata ca
rentabilitatea investitiei in domeniul invatamantului (in resurse umane), este
mai ridicata decat rentabilitatea investitiilor economice (in capital real).
Cresterea eficientei (eficacitatii) investitiei educationale poate fi sporita
pe diferite cai. Astfel, prin cresterea gradului de cuprindere a populatiei scolare
in invatamant se ajunge la multiplicarea stocului de cunostinte creare a valorii
adaugate.
Publicat in lucrarea Restructurarea teoriei economice. Invatamantul in fafa unor noi
provocari, Editura Economica, 1996, p. 383-396.

procesul de.
Daca imbunatatirile aduse invatamantului de toate gradele vor fi insotite de
masuri adecvate pe linie de ocrotire medicala, protectie sociala, ameliorare a
conditiilor de munca si de viata ale populatiei in general, acestea vor avea un
efect de antrenare deloc neglijabil asupra cresterii economice. Efectul agregat al
investitiilor In resurse umane se va traduce printr-o crestere mai accentuata a
produsului intern brut, iar aceasta crestere va constitui o baza solida pentru
alocarea unei parti mai mari din acest produs nevoilor de invatamant, cultura,
sanatate, protectie sociala, bunastare generala.
Se pare insa ca investitiile in resurse umane sau in capital uman au
devenit un concept prea ingust fata de aspiratiile omenirii. De aceea, Programul
Natiunilor Unite pentru dezvoltare pledeaza, in rapoartele sale elaborate in fiecare
an dupa 1990, pentru un nou concept de dezvoltare, si anume acela al dezvoltarii
umane durabile.
Asa cum se arata in rapoartele elaborate de Programul Natiunilor Unite
pentru Dezvoltare (PNUD), dezvoltarea umana (DU) reprezinta un proces care
vizeaza largirea posibilitatilor oferite indivizilor. Indiferent de nivelul de dezvoltare
atins de o anumita tara, cetatenii acesteia sunt interesati sa aiba o viata lunga si
sanatoasa, sa acumuleze cunostinte si sa aiba acces la resursele de care au
nevoie pentru a duce o v

Desi importante, aceste trei aspecte nu epuizeaza sfera dezvoltarii umane. Ea


mai
inglobeaza drepturile politice, economice si sociale si de pita natura pip
namenilor. orecum si posibilitatea acestora de a beneficia de ascendenta
Vezi

Rapport mondial sur l& d

gramme des Nations Unies pour


1995, p. 13 ?i urmatoarele.

n pormlto momhrllor oclotft|il nccesul la accstoa, aporturile respective mi so


transforms din ponlbllltnto Tn ronlitnto.
Concoptul do dozvoltaro umana este mai vast decSt teoriile clasice ale
dezvoltarii oconomlco. Astfol, modelele cre^terii economice urmaresc mat degrnba
sporlroa produsului intern brut decSt Tmbunatatirea conditiilor do vlnjft ale populate!.
In legatura cu dezvoltarea resurselor umane, oame- nii sunt trata|l ca participant la
procesele de product, adica Tn calitate de actori, inr nu de boneficiari ai acestora.
Satisfacerea nevoilor sociale este porcoputa prln prisma procurSrii bunurilor $i
serviciilor necesare grupurilor dofavorizatq, iar nu ca pe o actune menitasS contribuie
la largirea poten- (InlitAtlor umane.
Spro deosobire de aceste abordari limitate $i unilateral, conceptul de dozvoltaro
umana trateaza Tn mod coerent productia $i distribuirea bunurilor $1 serviciilor, pe de o
parte, $i amplificarea si utilizarea potentialitatilor umane, pe de alta. El analizeaza toate
aspectele referitoare la societate - cro$toroa economica, schimburile, ocuparea fortei de
munca, libertatile politico, valorile culturale $.a. - de pe pozifile indivizilor, urmarind caile
de larglre a posibilitatllor optonale.
Indicatorul folosit pentru exprimarea dezvoltarii umane (IDU) cuprinde trol
elomonte, care reprezinta tot atatea objective de atins: a) speranta de vin|a la na?tcre
(via{a se dore$te a fi cat mai lunga si Tn acelasi timp sanatoasa); b) nivelul
TnvStamantului (acumularea unui volum cat mai mare de cuno^tin(e) $1 c) produsul
intern brut Tn expresie reala, calculat Tn dolari SUA pe locuitor (este vorba de un PIB
capabil sa asigure 0 viata decenta fioCflrui Individ).

Prin urmare, indicatorul dezvoltarii umane nu este conceput ca un


instrument de mSsurare a bunSstarii sociale la un moment dat. El serveste mai
dograba pentru a arata ce drum mai are de parcurs tara considerate pentru a
atinge cele mai ridicate performante Tn materie, cunoscute pe plan mondial.
Acest Indicator pune individul cu probiemele sale Tn centrul dezvoltarii,
de 0 maniera Tn care satisfacerea nevoilor sociale sa nu afecteze mediul
Tnconjurator. Protejarea mediului presupune ca, la abordarea problemelor cu
care se confrunta generata de azi, sa nu fie sacrificate Intorosele generatilor
viitoare. Potrivit acestui nou concept, la satisfacerea novoilor oamenilor este
necesar sa participe nu numai statul, ci si sociotatea clvlia, adica Tn$iqi
beneficlarii dezvoltarii, pentru a conferi acestui procos un caracterdurabil, de
larga perspectiva.
Revenlnd la obiectivele concrete spre care tind tarile lumii si Tn functie do
care se apreclaza gradul de dezvoltare umana, acestea sunt urma- Scanned by
CamScanner

loarele: 0 durata medie de viats de 85 ri


,
a ac< esul la lnv
intreaga populate ?colara ?j un Drod . r
^Stur pentru ndivid un nivel de trai
care sS asi ure fiecarui
decent Cu rat in t ^
9
aproape de 1, cu atat mamteS eln?'?torul dezvoltrii
umana
este mai
magistrate la nivel mondial.

ldlcate

performante in matene

in Raportul mondial privind dezvoltarea umana din 1995 au tost cupnnse


informatu despre 174 de (ari, grupate astfel: 63 de ,ari, cu un IDU vamnd mtre
0,950 (Canada) ?i 0,804 (Brazilia), au un nivel ridicat de dezvoltare, 64 de tari, cu
un IDU variind intre 0,798 (Kazahstan) si 0,503 (Camerun), au un nivel mediu de
dezvoltare ?i 47 de tari, cu un IDU variind intre 0,483 (Pakistan) si 0,207 (Niger),
au un nivel scazut de dezvoltare.
Romania, potrivit datelor din anul 1992, are un IDU de 0,703, care 0
plaseaza in randul tarilor cu un nivel mediu de dezvoltare (locul 98 din 174) 2 3 4 5 6.
Performantele tarii noastre sunt sensibil mai modeste decat ale tarilor membre ale
OCDE si ale tarilor din centrul si estul Europei aflate Tn perioada de tranzitie, cum
ar fi Republica Ceha (IDU 0,872 si locul 38), Slo-

Rata $colarizarii: 0%-100%;


.
PIB real pe locuitor (la paritatea puterii de cumpSrare: 100-40 000 dolari SUA).
Datele referitoare la Romania, actualizate la nivelul anului 1994, sunt urmatoarele: speran,a de Wafa la na?tere (1991-1993) = 69,5 ani; gradul de alfabetizare
ado/f/tor =
96,9%;
rata ?colarizaril aferenta invS,Sm9ntului de toate gradele = 56%; PIB
real pe
locuitor - 3 000 dolari SUA.
-

maicatorulnivelulul mecuu
ue "lo r;pc . = 2900/5348 =
Indicatorul PIB real corectat pe locuitor (PPC). (Juuu ruu/noeno ,v ,
2 Potrivit metodologiei aplicate incepand din anul 1995, indicatorul dezvoltarii umane (IDU)
se determine pe baza urmatoarelor tei elemente: a) longevitatea, masurata prin speranfa
de via\a la na$tere; b) nivelul mediu de instruire a populafiei, masurat printrun indicator
combinat in propose de doua treimi din gradul de alfabetizare a adulfilor $i o treime din
rata bruta a $colarizarii aferenta invafdmantului de toate gradele $i c) ni/elul de viafa,
masurat cu ajutorul PIB real corectat, ce revine in medie pe un locuitor (exprimat in dolari
SUA la paritatea puterii de cumpdrare).Valorile minime ?i maxime fixate pentru fiecare

vm ,n

'
rojipocllv 40), Ungarla (0,856, rospoctiv 50), Polonla (0,855,
mnponliv 61), l-lulgnrfti (0,796, rospoctiv 65) otc., ca urmare a indicatorilor oumomlcl !,l
soclall mai buni docAt oi RomAnioi.
> Esto oxpllcabll, do asomonea, faplul cA, pe scara dezvolt&rii mondia- lo,
RomAnln so afIS in urma {Arilor mari producAtoare $i exportatoare do pe- |iol
(Emiratelo Arabo Unito, Venezuela, Mexic, Qatar, Kuwait, Iran, Arabia omiditn,
Pe noi nu ne poate consola faptul ca PNUD considera Romania ca fiind o {arA
industrializate, de vreme ce ea are acela^i IDU ca Republica Domi- nicand sau Sri Lanka
- tari in curs de dezvoltare - sau un IDU mai ridicat decat Filipine, Indonezia, Egipt,
Mongolia, Bolivia, Vietnam, Papua-Noua- Guinee etc., incluse, ca si Romania, in grupul
tarilor cu dezvoltare medie
Intrucat pozifia oricarei tari in ierarhia dezvoltarii umane mondiale este influenfata
nu numai de marimea produsului intern brut mediu pe un locuitor, dar ?i de nivelul
indicatorilor sociali, in cele ce urmeaza ne vom referi la cateva aspecte privind sanatatea
si Tnvatamantul
v

Oman otc.) sau a unor {Ari mari exportatoare de produse manufac- tornto (HongKong, Ropublica Coreea, Singapore, Brazilia, Thailanda $.a.), cnro roalizoazfi un
produs intern brut mediu pe locuitor sensibil mai ridicat docAt Romania.
jArilo care fac obiectul Raportului privind dezvoltarea umana sunt
grupate in {Ari industrializate i {Ari in curs de dezvoltare. Intre cele 47 de {mi
considerate industrializate, Romania se situeaza pe locul 45.
DacA pentru ierarhizarea (Arilor din punctul de vedere al dezvoltarii se
(oloso$to produsul intern brut ce revine in media pe un locuitor (exprimat in dolmi
SUA la paritatea puterii de cumparare), Romania ocupa locul 104 din 174; do aid
rezulta ca, in cazul folosirii IDU, {ara noastra ocupa o pozi{ie cova mai favorabilA pe
scara dezvoltarii mondiale (cu 6 puncte), fata de indicatorul PIB mediu pe locuitor.

- , Cndiliile de trai ale amenilor - hrana, locuinta, Tmbracaminte incaljaminte, accesul


la medicamente si la asistenta medicala protectie sociala pentru categoriile
defavorizate si nu in ultimul rand calitatea mediuiui in care traiesc si muncesc se reflecta in starea de sanatate a populatiei si se materializeaza in durata
medie de viata a indivizilor.
'
'
indicator sunt urmdtoarele:

3 Speranfa de viafa la na$tere: 25-85 ani;


4 Gradul de alfabetizare a populapei adulte: 0%-100%;Pa baza acestor date, obpnem: ......r
_ AA r/Rr, _ n 7A1.

5 Indicatorul speranfei de via\& la naftere: (69, - )( - ) ->


' /1QQ
6 Indicatorul aferent gradulul de alfabettzare a ada/fi/or. (96,9-0)/(100-0)/96,9/100tridida'torut
rateI de fcolarizare la toate n/ve/urile; f56-0;/n00^ 0 560;
- indicatorul nivelulul mediu de instruire a popula te/: [2(0,969)* 1(0,560)) + 3
0,542;

(0.705 fata da 0 703).

<1TJ\O% Vi?lS f?(exPnmata tn mO. in anul 1992, a fast in: Japonia 79,5

In Romania, speranta de viata la nastere este foarte apropiata de cea


realizata intr-o serie de tari europene Tn tranzitie, dar sensibil mai mica decat
cea Tnregistrata Tn majoritatea tarilor membre ale OCDE3.
"
Starea de lucruri de la nni +
veniturilor populatiei de rna t6Ste ln^uentata negativ de nivelul scazut al sanatate si
protectie sociala ntumu redus al cheltuielilor publice pentru tarii noastre din ultimii
25-^n H3 ?l de contextul General economic si social al mortalitatea generala in anL Este
suficient
de spus ca, in anul 1994,
iar mortalitatea infant a

de

TiT

3 f St de 11 7%

'

)' Tnca la un nivel de 3.7

de 8 1% in 1964

'

JZ

ln eg re
t

f e.vident fata

de

^ecut, se mentine
cresterea duna IQQ (ma ndlca decat 'n tarile dezvoltate4. Asistam la d Sfce acutP
t,,h!r 8 frecvenei cazurilor noi de imbolnavire la bolile
diareice acute tubercu'oza, rubeola, gripa, dizenterie s.a.
cateva
"qtarpa Hp canstot S8Uu lnraa 9eistrat
rezultate pozitive Tn ce priveste
mnrtaiitatii la ^ p ^?P !. *' ' d'n tara noastra, si anume: scaderea ratei mortalitatii
la populatia tanara (cuprinsa Tntre 0 si 29 de ani), a mortalitatii
materne si a mortalitatii generale prin boli ale aparatului respirator, boli
infectioase si parazitare.
In ceea ce priveste numarul de paturi de spital si de cadre medicale
superioare si medii, Tn raport cu populatia tarii, Romania are 0 situatie
apropiata sau chiar mai buna decat unele tari dezvoltate 5. In teritoriu exista
Tnsa mari distorsiuni Tntre mediile sociale, ca si Tntre unitatile administrativteritoriale6.

Or, fara masuri energice pe linie de sanatate, nivel de trai,


protectia mediului Tnconjurator etc. nu se poate asigura
apropierea Romaniei de
primele 20-25 de tari care alcatuiesc plutonul fruntas al dezvoltarn umane la
scarS mondiala.
Pe linie de invatamant (educatie), Romania inregistreaza valori apropiate
de standardele international la unii indicatori, dar si ramane
Astfel, in 1992, in Romania, rata alfabetizarii adultilor a fost de 96,9 /o,
fata de 95,8%, cat a reprezentat media inregistrata pe ansamblul tarilor cu
dezvoltare umana ridicata7.
.
w ^
In 1992, rata bruta a scolarizarii, aferenta invatamantului de toate
gradele, inregistrata de Romania, a fost de numai 61%, fata de 76% pe
ansamblul tarilor cu dezvoltare umana ridicata. In comparatie cu cvasitotali-

tatea tarilor membre ale OCDE si chiar cu tarile in tranzitie, Romania acuza o
serioasa ramanere in urma din acest punct de vedere, decalajul care ne
separa mergand de la 8 unitati procentuale (Rusia) si pana la 39 (Canada) .
Rata bruta a inscrierii in scoli a fost si continua sa fie scazuta in Romania
la invatamantul de toate gradele, cu toate imbunatatirile inregistrate in ultimii ani9.
^
Evolutia populatiei scolare evidentiaza cateva aspecte ingrijoratoare,
si anume:
..
a) in perioada postrevolutionara, ca urmare a unei evolutii demografice negative si a diminuarii gradului de participare in invatamant,
populatia scolara s-a redus cu aproape un milion de copii si tineri

-------HPmico-financiara ale tranzitfei


L1L6T!)'La-rP0^erea

24,0% Tn
1989/l9Qn
o^f6'3 'n totalul
populatiei a

ia

scazut de la
b) reduced importante l2f2/n 1994/19951tamantul liceal (-5R R/ioefectlVe ?colare s-au Tnregistrat la Tnva- (-362
420 sau cu co/S\au.cu 487%), la invatamantul gimnazial 14,4%) si de mai
m i r s ?l.la cel Pre?colar (-120 376 sau cu complementar sau amP'oare la
Invatamantul profesional si primar (-27 841 sau r,%o?? nicl (16 312 sau cu
5,4%) si la cel
c) cresterile de efecHve J >- . '
de specialitate si tphni^re lnre9'strate la Tnvatamantul postliceal decat o
foarte micS H mai?tri <+43 728) nu compensat (4,6%);
^ ^ln P|erderile
d) numarul studentilor cunrind ^
- -----------x
^

inva

.
tamantul superior de stat a

suferite la licee si gimnazii


" ,,,vavd'iidiuui superior ae si

cunoscut o rrpQtoro

care
(114 500 Tn anul 1994/1
i^,_ . __ iyyP)- Cu toate acestea, proportia studentise.
lor ce revin la inn nnn T ,

aeesiea, proportia stuaenti-

mLTuI public i RT de '0CUit0ri Tn Romnia (1 123 TnvatS- vat) ne situpara

626

,P? ansamblul

mvatamantului public si pritranzrtfe si rhtr tn mu2 '1 Urma a "umerase tari dezvoltate, Tn ^ rranzitie si
chiar in curs de dezvoltare11

fost redusf dee|aPTot

T**

Lnvf mantului obligatoriu, aceasta la noi a fost

redusa de la 10 la 8 am, in timp ce numeroase tari dezvoltate, in


tranzipe si chiar m curs de dezvoltare merg pe durata de 9-12 ani12. Avand

in vedere situatia mvatamantului si nivelul dezvoltarii umane ale


tarii noas-

tre, precum si orientarea majoritatii statelor lumii de ridicare a


gradului de
scoiarizare a populatiei, se pune Tn mod firesc Tntrebarea daca
reducerea
duratei Invatamantului Tri Romania, aprobata de legislativ, nu a
fost oare
inoportuna si contraproductiva?
..........
Aceasta, cu atat mai mult cu cat durata medie a scolarizarii
Tn tars noastra, In anul 1992, a fost de numai 8,3 ani fata de
15,cat este conside rata valoarea maxima de PNUD.
0 asemenea duratS medie este
departe de a
Uniunea Europre
mitoare, acum cand Romania se
f f ,uiui de cultura Tn toate statele
peanS, care este preocupata de ndicarea mvelului de cuu
sale membre.
_
. , . mQriii _ ernlarizarii Tn Romania se expliNivelul relativ scazut al duratei medi ?

int

* na nivelul anului

c prin faptul ca populajia cu studi.


cu studii
1992) numai 71,9% fa(a de populatia de 15 ani ?i peste lar popu 1 13
superioare abia se ridica la 6,6% fata de populat'a de
de durata medie
in acelasi context mai trebuie remarcat faptul ca fata de durara me
a ?colarizarii Tnregistrata Tn Romania, Tn 1992,
nrecuni si Tntre
rural
4
neglijabile Tntre mediile sociale (urban 10 am,
fn
l ,^d te]e Brasov
unitatile administrativ-teritoriale (municipiul Bucures'i 10 2 ?. jucleitele B a?o
9,7, Sibiu 9,3 ?i Cluj 9 ani, si respectiv Giurgiu 6,1, Teleorman 6,5, Calaras
66

^Discrepante la fel de mari exista ?i Tn ceea ce priveste gradul de


cuprindere Tn Tnvatamant a copiilor ?i tinerilor din mediul rural fata de cel
urban si din judete Tn functie de dezvoltarea lor economica.
.
Gradul mai scazut de dezvoltare a Tnvatamantului din Romania,
comparativ cu alte tari, se explica si prin nivelul redus al cheltuielilor
pentru mvatamant finantate din resurse publice. Efortul financiar facut de
noi pentru nevoile Tnvatamantului, Tn comparatie cu alte tari sau grupuri
de tari, se poate judeca pe baza datelor cuprinse Tn tabelele 1 si 2.
In conditiile reducerii cu 25% a produsului intern brut, Tn perioada
1990-1992, fats de anul 1989, $i ale unei usoare cresteri a acestuia Tn
anii urmatori, s-a redus sensibil potentials financiar al Romaniei. Ca
atare, resursele financiare publice destinate Tnvatamantului nu s-au putut
mentine nici macar la nivelul, ?i a?a extrem de scazut, al anilor 80. Drept
urmare, Tn prezent cheltuielile publice ale Romaniei pentru finantarea
Tnvatamantului exprimate Tn dolari SUA ce revin Tn medie pe un locuitor
se situeaza la nivelul mediu realizat pe ansamblul {arilor Tn curs de
dezvoltare, care este aproximativ egal cu cel al (arilor africane. Aceste
cifre reflects un decalaj de 20 la 1 Tntre Europa $i Romania Tn ceea ce

priveste marimea cheltuielilor publice pentru TnvStSmant, exprimate Tn


dolari SUA, medii pe un locuitor.
Disparitaji la fel de mari apar si din compararea ponderii
cheltuielilor publice pentru TnvStSmant Tn produsul intern brut, Tntre
Romania si tarile membre ale Uniunii Europene sau candidate la intrarea
Tn aceasta Uniune15.

Tabelul 1

Evolufla cheltuielilor publice pentru mvaf^mant pe plan mondial, pe


continente $i pe grupuri de {Sri, Tn perioada 1980-1993
(ani
selectionafi)
Cheltuieli publicepentru Tnvatamant

Total mondial
Africa
America
Asia
Europa
Oceania
Tari dezvoltate
fari Tn curs de
dezvoltare

In % fata de PIB
1980 1985 1990 1993
4,9
4,9
4,9
5,1
5,3
5,7
5,7 6,2
4,9
4,9
5,2
5,4
4,4
4,3
4,2
4,3
5,1
5,1
5,0
5,2
5,6
5,6
5,6 6,0
5,2
5,1
5,1
5,3
3,8

4,0

4,0

Sursa: Statistical Yearbook, UNESCO 1995, Tabelul 2.11.

4,1

Tn dolari SUA De locuitor


1980 1985 1990 1993
129
127
208
229
48
40
41
38
310
378
526
597
41
43
75
92
417
340
742
782
467
439
715
743
500
533
950 1 089
32

28

41

43

Tabelul 2

Evolufia cheltuielilor publice pentru Tnvatamant In Romania,


in perioada 1990-1994
Unitatea
de
mSsurd
mid. lei

Tn mSrimi absolute

Cheltuieli publice pentru Tnvatamant


In % fata de PIB

1990 1991 1992 1993 1994


25,8 78,4 216, 637, 1534,
5
0
4

mil. dolari
SUA
1323 1026 703

199
0
3.01

199
1
3,79

199
2
3,56

In dolari SUA pe locuitor (la cursul


de schimb)
199 1994 1990 1991 19921993
1994
3
3,23 3,08
57
44
31
36
41

838 933

Sursa: Calculat pe baza datelor Comisiei Nafionale pentru Statistics $i ale Ministerului
Finanfelor.

Or, atingerea acelui grad de dezvoltare a Tnvatamantului compatibil cu


exigence admiterii in Uniunea Europeana nu este posibila atata vreme cat noi
alocam pentru aceasta destinatie sume egale cu media tarilor africane.
De altfei, Romania $i-a propus sa asigure modernizarea Tn continuare a
sistemului de educate ?i formare profesionala, realizarea concordantei dintre
formele de Tnva^mant $i programele de studii aplicate Tn Romania cu cele din
statele membre ale Uniunii Europene, ca premisa a participarii tarii noastre la pia(a
europeana a calificarii profesionale16.

Invatamantul este chemat sa asigure specialist cu calificare supe- noara $i medie


pentru toate ramurile economiei nationale, inclusiv pentru activitatea de cercetare
stiintifica si tehnologica. In ceea ce priveste perso- nalul ocupat In aceasta din urma
activitate, Romania se situeaza aproxi- mativ la nivelul catorva tari dezvoltate ori in
tranzitie, dar cu mult Tn urma tarilor cu o bogata experienta Tn materie si care joaca un
rol de prima dimensiune pe plan international 17.
Si in ceea ce priveste ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare In produsul
intern brut (0,7%), Romania se afla printre tarile cu cel mai mic efort financiar 18.
Dupa opinia noastra, la acest sfarsit de secol si de mileniu, nu se poate realiza o
dezvoltare umana durabila fara asezarea pe baze moderne si efi- cace a Tnvatamantului,
a cercetarii stiintifice si a asistentei sanitare, fara pro- tejarea mediului, fara Tnlaturarea
discriminarilor sub orice forma. In conditiile actuale ale realizarii unui produs intern brut pe
locuitor mai mic decat al altor tari, se impune reexaminarea critica a tuturor cheltuielilor ce
se finanteaza din resurse pub lice, pentru a da prioritate ramurilor si activitatilor care au o
contribute majora la accelerarea dezvoltarii umane a Romaniei.

In incheiere, as cita cateva dintre ideile unui specialist Tn materie referitoare la educate, Invatamant si la dezvoltarea resurselor umane. ...Educatia - scrie Jacques Hallak, director al Institutului International de planifica- re
91 educate de pe langa UNESCO - constituie un drept al omului si, sub acest
aspect, ea trebuie sa fie prioritara Tn momentul alocarii resurselor na- fionale.
A limita educatia la formarea mainii de lucru calificate sau a judeca reu$ita sa
in funcfie de numarul copiilor si adultilor care au asimilat Tn mod eficace un
"bagaj" de cunostinte este 0 dovada a unei vederi Tnguste.
Daca admitem ca educatia constituie un drept al omului, facem aceasta pentru
ca ea conduce la creativitate individuals, la 0 mai buna
4j
"

ArJfnt in 1QQO Pnmon/3 Wionnnn'i rin i it

<

participare la functiile economice, sociale si culturale ale societatii si deci la o contribute mai
eficace la dezvoltarea umana19.
Totodata educatia contribuie la ameliorarea sanatatii si nutritiei copii- lor $i a parintilor;
in acest fel, educatia poate sa contribuie la diminuarea mortalitatii si prelungirea sperantei de
viata... Insuficienta sistemelor de distribute alimentara si discriminarea repartitiei, chiar la
nivel familial, poate duce la acea dureroasa injustice care este foamea. Educatia poate sa
contribuie la solutionarea acestor probleme grave nu numai prin sporirea veni- turilor
parintilor, dar si prin influenta pe care o exercita asupra lor... Educatia referitoare la sanatate
si la nutritie poate sa fie mai eficace si mai putin cos- tisitoare daca ea face parte simultan
din educatia generala si este legata de organisme comunitare sau de alte mijloace de
comunicare influente"20.

Tntre dezvoltarea resurselor umane si cresterea economica1 exista raporturi


stranse. Invatamantul contribuie la dezvoltarea rurala sub diferite forme: a) prin
sporirea directa a productivitatii sau a productiei Tmpreuna cu alti factori; b) prin
ameliorarea comercializarii produselor, utilizand tehnici agricole eficace; c) prin
asocierea instructiunii cu vointa agricultorului de a incerca utilizarea unor tehnici
noi21.
In contextul actual, educatia joaca un rol crucial Tn evolutia tehnolo- gica
accelerata22.
Educatia constituie o. institute sociala de prima dimensiune care poate
contribui la consolidarea democratiei si la realizarea egalitatii 23. in sfar^it, educatia
poate sa contribuie in mare masura la Tmbun^tatirea raporturilor dintre om si
natura24.
>78j Grec'a- sPania ?> Australia 77,6; Italia 77,5; Franta 76,9 fi0 ?, _ ' .Austria $i Marea Britanie 76,2;
Germania 76, iar in Belarus 69,8; Ucraine
tS
nia 69
Letonm 69 1
,Prj , 3
I Ungaria 69 ?/' Romania (1991-1993) 69,5. (Rappor, mondial sur le
developpement humain 1995, tabelul anexa 1).
7