UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE

SPECIALITATEA LIMBA SI LITERATURA ENGLEZA-LIMBA SPANIOLA

Lucru Individual la Literatura

Universala
La tema:
Imaginea femeii in literatura
universala din a II-a jumatate a
secolului XIX

Grupa 281L
Student: Buzulan Elena
Profesor: Taraburca Emilia

Chisinau, 2015

Atunci cnd zmbete, zmbetul ei e ca un rsrit de soare.

Atunci cnd e trist, e ca o fotografie alb negru. Fr culoare.
Atunci cnd e nerbdtoare e ncnttoare.
Atunci cnd iubete e ca o floare de primvar frumoas, parfumat, ginga .
Atunci cnd urte e ca o furtun care mtur totul n calea ei.
Atunci cnd iart, e blnd.
Atunci cnd i sare vesel n brae e att de frumoas!
E ea, femeia. E var, e primvar, e toamn, e iarn.
E ca anotimpurile. E nceput i e sfrit.
E o minune !
(Iustina alea)

La inceputul tuturor lucrorilor marete se afla o femeie. In sufletul ei sunt prezente toate
comorile nevazute ale acestui univers. Femeia a fost si este mereu un simbol al
frumusetii, al gingasii si delicatetii care, de-a lungul timpului a inspirat multi artisti.
Complexitatea femeii este cuprinsa si in definitia marelui nostru poet Grigore Vieru ca
fiind al cincilea anotimp, atit de poetic, romantic si autocuprinzator.
Tot timpul femeia a fost si va fi in centrul vietii, si dicolo de rolul da mama si sotie o
regasim cu realizari deosebite in toate domeniile. Femeia este mereu sensibila. Femeia
este dulce. Femeia este placuta ochiului. Femeia este puternica. Femeia este cea care
da viata. Femeia este cea care reprezinta pasiune pentru un barabat. Femeia este
ispititoare. Femeia este sotie. Femeia este prietena. Femeia este amanta. Femeie sta in
spatele oricarui om de success. Femeia plinge,sufera si zimbeste. O femeie este
sufletul unei relatii, ea este fantezia, floarea, luminarea, vinul, muzica, placerea unirii
intr-o singura fiinta, pentru cel de linga ea este si mirosul dulce al naturii.
Acum femeia este independent, libera si este tratata in cel mai frumos catre barbat, dar
in trecut femeia -fiic, soie sau mam, tria numai prin brbat, depindea de el, i-n
generalitatea exemplelor este sclava lui. Ea era considerata fiina aproape invizibila n
viaa public. Avea multe ndatoriri fa de familie i foarte pu ine drepturi. Aflat chair si
n serviciu, angajat n sfera public, femeia se afl i acolo la dispoziia exploatatorului,

care nu-i d alt salariu dect strictul necesar spre a nu muri. Insa primele ncercri de
emancipare a femeilor au luat natere n secolul al XIX-lea. Acest lucru il putem detuce
din opere. De exemplu scriitoare Charlotte Bronte a scris romanul sub pseudonimul
literar Currer Bell, acest nume avind rezonanta masculine, pentru ca, la vremea
respective, proza scrisa de femei era descosinderata. Deci, romanul Jane Eyre
reprezinta una dintre cele mai frumoase carti scrise vreodata, sufficient de intense cu
doza optima de tragism pentru a face din ea o poveste de iubire si adevarata. Jane este
o eroin neobinuit, o orfan micu i urt. n perioada ederii sale ntr-un cmin
pentru copiii nobililor sraci, Jane este educat s devin profesoar pentru copiii
aristocrailor, i nsuete toate talentele pe care fetele nobile trebuie s le afieze
pentru a impresiona potenialii soi: dans, pictur, croetat, limba francez. Jane este o
precursoare a feminismului, are principii de otel pentru care isi smulge inima si traieste
consalindu-se ca nu-I va fi rusine sa-si tina capul sus in lume,in lumea acelor vremuri.
Este independent i incoruptibil, de asemenea ea intruchipeaza o femeie puternica,
care a supravetuit unor traume deosebite si care este capabila de puternica pasiune, de
revolta, de incapatinare cu tot exteriorul pasnic, aparent extreme de rational. Povestea
este captivanta, antrenanta, un roman al devenirii, al iubirii, fiind in acelasi timp o critica
adusa societatii atit pentru conditiile de viata de acele Asezaminte cit si pentru situatia
femeii acelei vremi, care, daca nu avea bani sau nu era casatorita, era limitata la idea
ca femeia trebuie sa se limiteze la a prepara budinci, a cinta la pian si a broda, era
limitata si la meserii cum ar fi cele foarte prost platite de profesoara sau cele invizibile
de guvernanta. Jane este un soi de ratusca urita, care, intr-un parcurs sinuos al
construirii de sine, ilustreaza implinirea idealului romantic de iubire care invinge toate
obstacolele.

Gustave Flaubert este un alt autor care a descris rolul femeii in societate in romanul
Doamna Bovary. In acest roman autorul inafatiseaza viata tumultoasa a unui personaj
multifatetat si complex, ale carui valuri cad pe parcursul cartii. Doamna Bovary este
simbolul decderii morale eterne, al prbuirii umane i al simurilor dezlnuite. Tnra
care devine printr-o cstorie banal doamna Bovary triete o existen exaltat,
cufundat n sine i n visele de mna a doua inspirate din cri de consum popular cu
cavaleri i marchize. Ea neag realitatea, cutnd iubirea zugrvita n cri, chiar daca
triete lng un brbat anost care nu bnuiete nimic din zbuciumul emoional care
marcheaz existenta soiei sale. Frumuseea femeii atrage admiratori, ns setea ei de
iubire imaginar nu este ostoita, doamna Bovary devenind, fr s doreasc n mod
contient, o adultera deczut. Cu toate c personajul pare detestabil, ipocrit, chiar cinic

uneori, putem spune c Madame Bovary este, la un nivel ascuns primei priviri, un
exemplar feminist, care i neag rolul desemnat de societate, de soie i mam, pentru
a duce o existen independent. Emma este frumoasa, tnr, dar i naiv, oarb fa
de tertipurile vieii pe care dorete s o triasc plenar, fr restricii. Ea nu este o
simpla cochet. Ea nu nceteaz sa caute acea dragoste nfiorat, care s o salveze de
la o existen la fel de nedemn ca cea pe care ar fi fost obligat sa o duc. Ea nu se
vinde chiar daca i se ofer ocazia, devenind mai mult dect o femeie oarecare care i
ncornoreaz soul. Emma Bovary reflecta cel mai bine tragismul cautarii absolutului,
refuza sa accepte realitatea si creeaza un sistem de aspiratii total neadecvate lumii in
care traieste, ea reprezentind varianta femenina moderna.
Romanul Anna Karenina de Lev Tolstoi, dupa ce il lecturezi, rmi cu impresia c
Tolstoi a mobilizat parc ntreaga miestrie pentru a sugera nc de la intrare ct de
frumoas este eroina lui n sensul cel mai deplin al cuvntului. Frmuseea Annei devine
un veritabil laitmotiv a ntregii aciuni. Anna intruchipeaza ipostaza orfanei crescuta de
matusa Katerina, care ii aranjeaza casatoria cu un inalt functionar rus, Alexei Karenin.
Anna, o femeie frumoasa, cu parul negru carliontat, ochii cenusii care pareau negrii din
cauza genelor foarte dese, pasul usor si pielea foarte alba.
Totodat Anna este si un om superior, o purttoare a unei sume de caliti. Anna
Karenina este o femeie care decide sa aiba un amant. Ea reprezinta femeia capabila de
sacrificiu, femeie, sotie care are curajul sa-i dezvaluie lui Karenin relatia extraconjugala,
deoarece spre deosebire de Emma Bovary, Anna dovedeste caracter, nu doreste sa
traiasca in minciuna. Dar din acest moment destinul Annei devine tragic,
ramanand insarcinata se imbolnaveste si este la un pas de moarte. Naste o
fetita pe nume Ami, se muta cu Vronski incercand sa-si faca un destin alaturi
de el, dar fericirea nu dureaza mult, ea nu obtine divortul, este privita de
inalta societate cu dispret. Anna isi calcase mandria de femeie si luand in
considerare sfaturile lui Vronski isi anuleaza prestigiul si statutul social,
renuntand sa mai fie alaturi de Serioja. Vronski se indeparteaza de ea si
lipseste de acasa. Anna devine foarte geloasa, posesiva, strecurandu-i-se in
suflet indoiala daca Vronski o mai iubeste sau nu. Ideea acesta ii staruia in
minte, provocandu-i izbucniri impulsive care duceau la certuri intre cei doi.

In ultima instanta Anna vede moartea ca fiind singurul mijloc de al pedepsi

pe Vronski, de a-si ispasi pacatele si de as curma suferinta. In absenta lui
Vronski, Anna se arunca sub tren, privind moartea cu seninatate, fara sa se
mai gandeasca la cei doi copii ai ei.
Daca Emma Bovary a ales sa aiba doi amanti, pentru a se regasi si pentru a
se implini ca femeie prin iubire, Anna Karenina este femeia care face
sacrificii pentru amantul ei, lupta pentru iubire, dar nefiind sustinuta alege
sa se sinucida.
Fiecare femeie isi dorestesa fie libera, doreste sa-i fie cucerest sufletul prin
simplitate, nu doreste sa aiba regret, doreste sa aiba parte de o povestea
adevaaa de dragoste care merita fiecare sacrificiu, caci femeia asculta inima
si uita de corp, de dezamagiri sau de riscul de a ramane singura.

Surse:
Jane Eyre de Charlote Bronte
Doamna Bovary de Gustave Flaubert
Anna Karenina de Lev Tolstoi

http://eusuntfemeie.com/
http://www.bookblog.ro/
http://www.historia.ro/
http://epresa.md/
https://bibliodevafiliala3.wordpress.com
http://www.referatexp.com/
http://www.observatorcultural.ro/
https://femeifaramasca.wordpress.com