Sunteți pe pagina 1din 11

EFECTUL

STROOP

Tudor Cojocaru
Raluca Iordache

Rezumat (S1)
Efectul Stroop este bazat bazat pe observatie, unde indivizii pot citi cuvinte mai repede
decat pot identifica numele culorilor. Dimensiunea cognitiva descoperita de Stroop este asociata
cu flexibilitatea cognitiva, rezistenta in fata unei interfete cu stimuli externi, creativi si
psihopatologici toti acesti stimuli influentand abilitatea indivizilor de a face fata stresului
cognitiv si a stimului creat de procesului cognitiv. Pe scurt, proba Stroop este un test care
msoar anumite componente ale ateniei executive, referindu-se n special la inhibarea
rspunsului prepotent i rezolvarea unui conflict cognitiv sau afectiv. Astfel, efectul Stroop se
poate rezuma la abilitatea de a rezolva conflicte ntre stimuli simultanti. Indiferent de forma in
care este aplicat acest test, screener digital sau in format fizic, este un test rapid ce se poate aplica
cu usurinta iar validitatea si fiabilitatea, fac ca acest test sa fie un instrument special si atractiv.
Introducere
Testul Stroop, cu o istorie de mai bine de 30 de ani de aplicabilitate, reprezinta un interes
psihologic considerabil din diferite motive: (a) este marcat ca fiind un test de inalta incredere si o
matrice stabila in masurarea diferentelor intre indivizi, in ceea ce priveste performanta umana in
tema a unor trei aspecte de baza; (b) desi exista diferente majore intre cele trei aspecte masurate,
scorul obtinut din testul Stroop, si scorul obtinut in masurarea a celor trei aspecte separate, au
mentinunt aceeasi clasificare in magnitudine pentru toti subiectii ( nu a existat nicio exceptie in
cei peste 400 de subiecti testati)l (c) testul a fost folosit intr-o varietate larga de studii si a
cunoscut corelatii semnificative.
Cercetrile n acest sens au nceput n jurul anului 1890, de mare importan fiind studiile
elveianului Stroop (1935) care, de altfel, d i numele testului. Studiile referitoare la interferen
i facilitare, iniiate deci n jurul anului 1890 prin Bowditch i Warren, J.W., continu i n
prezent, fiind o paradigm experimental des invocat n psihologie n studiul ateniei executive.
Scrierea originala a fost una dintre cele mai citate din istoria psihologiei experimentale, ducand
la scrirea a peste 710 copii a documentului.
Teorille Testului Stroop (S2)
In psihologie, Efectul Stroop este o demonstratie a interferentei in timpul de reactie intr-o
anumita sarcina. Cand un cuvant cum ar fi albastru, verde, rosu, etc. este scris cu o culoare
diferita de valoarea semantica a cuvantului apare o intarziere in procesarea culorii cuvantului,
ducand la un timp de reactie mai scazut si la o crestere a numarului de greseli. In experimentul
sau, J. Ridley Stroop a folosit mai multe versiuni diferite a doua teste esentiale, de la care a
pornit. Stroop a denumit aceste teste RCN (Reading Color Name)- pentru testele la care
participantii trebuiau sa spuna cuvintele scrise cu diferite culori si NCW(Naming Colored

Words)- pentru testele la care participantii trebuiau sa spuna culoarea cuvintelor ce desemnau
nume de culori. Stroop si-a testat participantii la diferite stagii a testelor si a identificat o crestere
semnificativa a timpului necesar participantilor pentru completarea testului NCW, un efect destul
de pronuntat la fiecare test in ciuda faptului ca facusera deja de cateva ori testul si inainte. In
cadrul efectului Stroop se poate observa ca semnificatia cuvantului, ca dimensiune a stimulului,
interfereaza cu sarcina denumirii culorii cu care este scris cuvantul respectiv. Pentru a studia
aceasta interferenta, John Ridley Stroop a utilizat cele patru culori fundamentale rosu, verde,
galben si albastru. Se crede ca acesta interferenta ar avea drept cauza automatismul citirii, unde
mintea determina automat valoarea semantica a cuvantului, si apoi trebuie sa inlocuieasca
aceasta prima impresie cu identificarea culorii cuvantului, un proces care nu este automatizat.
( http://en.wikipedia )
La nivelul omului sensibilitatea cromatica atinge forma cea mai inalta de dezvoltare, ea
se prezinta nu numai ca o categorie biologica, ci si ca una determinata social-istoric. Ca si
celelalte modalitati senzoriale, sensibilitatea cromatica a suferit transformari calitative sub
influenta socio-culturali, largindu-si sfera si perfectionandu-si permanent valentele interpretative.
Ea pare sa se impuna ca dominanta pe plan functional. Cand vorbim de culoare, omul se
gandeste , in primul rand, la culorile de tip cromatic si se considera integrat, in primul rand in
universul lor. Existenta si activitatea cotidiana a omului sunt atat de organic impletite cu
culoarea, in general, cu culorile cromatice, in special, incat in mod normal, el nu se poate
imagina in afara acestui univers. Mai ales experienta culorilor cromatice este atat de integrata in
structura intima a personalitatii fiecaruia dintre noi, incat ne-am grav afectati daca am fi frustrati
de ea.(Golu,1974).
(S3) Efectul Stroop : Concluzie si/sau durata anormala de reactie a subiectului
atunci cand citeste, cu voce tare, un cuvant colorat care desemneaza o alta culoare decat aceea cu
care este scris (de exemplu rosu scris in albastru). Teoriile contemporane referitoare la efectul
Stroop subliniaza interferenta pe care o are procesarea automata asupra unei sarcini - mult mai
dificile - de numire a culorii cu care este scris un cuvant. Selectarea cuvantului potrivit, in doua
situatii diferite, a fost localizata intr-o parte a creierului numita girusul anterior (cingolato
anteriore in latina, anterior cigulate in engleza). Aceasta regiune se afla intre emisfera dreapta
si cea stanga, in girusul frontal al creierului si este implicata intr-o serie de procese de gandire si
raspunsuri emotionale. Stroop a studiat acest efect in cadrul activitatii de invatare.
(S4) Atunci cand citim un cuvant sau identificam o culoare in cadrul Testului Stroop,
ochii nostri recunosc cuvantul sau culoarea si transforma senzatia in semnale neuronale care sunt
transmise prin fibre nervoase creierului. Creterea n timp a rspunsului pentru cuvinte,
cauzat de prezena conflictului stimulului-culoare este considerat ca i o msur a interferenei
stimul-culoare i numirea cuvntului. Creterea n timp a rspunsului pentru culoare, cauzat de
prezena conflictului stimulului-cuvnt este considerat ca o msur a interferenei stimul-cuvnt
i numirea culorii. Atunci, n 1935, pentru a obine o concluzie referitoare la efectul de
interferen, cei de la Colegiul George Peabody au fcut o serie de experimente care se refer la:

Citirea numelui culorii atunci cnd cuvintele sunt scrise cu alte culori (ex. rou
scris cu albastru);
Efectul interferrii stimul-cuvnt i numirea seriei de culori;
Efectul antrenrii i interferena.
Atunci cand trebuie spusa culoarea cu care este scris un cuvant, confuzia se produce
undeva in interiorul labirintului de celule nervoase interconectate prin sinapse. O explicatie
plauzibila in acest sens se refera la faptul ca este atat de obisnuit cu citirea de cuvinte incat la
citirea unei noutati lexicale indiferent de culoarea sa aceasta se face in mod automat. Deci
atunci cand incercam sa numim culoarea care este diferita de sensul cuvantului pe care il
formeaza intervine interferenta obisnuintei de a citi, rezultata in urma confuziei care se produce
in creier. ( http://clepsidraalbastranr1)
Alte cercetari ale efectului Stroop (S5)
Cercetri mai recente asupra efectului Stroop au dat o serie de modele explicative ale
interferenei i facilitrii, dintre care amintim modelul translaiei (Wirzi & Egeth, 1985) i
modelul vitezei procesrii (Glaser & Glaser, 1982). Aceste modele susin c inhibarea va fi
obinut ori de cte ori sarcina include doua coduri diferite i cere subiectului s mute informaia
dintr-un cod n cellalt. n acelai timp, modelele susin faptul c, cuvintele i culorile sunt
procesate paralel pna la etapa rspunsului, cuvintele fiind procesate mai repede dect culorile.
Interferena intervine cnd rspunsul cuvntului de baza trebuie inhibat n favoarea procesrii
mai lente a rspunsului-culoare. Aceste modele furnizeaz explicaii logice despre interferena
asimetric i demonstreaz importana relaiei ntre stimulul relevant i tipul rspunsului n
producerea interferenei Stroop.
(S6) Kamlet si Egeth (1969), dupa cum apare in http://www.e-psihiatrie.ro, au constatat
ca efectul Stroop se mentine si daca se separa culoarea si cuvantul (de exemplu se prezinta
cuvantul alb pe un fond colorat). Separarea prezentarii stimulilor culoare si cuvant a facut
posibila modificarea intervalului dintre prezentarea cuvantului stimul si prezentarea culorii
stimul. Acest interval este denumit asincronia prezentarii stimulilor (APS) si a fost folosit in
multiple studii pentru examinarea efectelor de facilitare si inhibitie.
Concluzia general susinut de Stroop este aceea c subiecii au nevoie de mai mult timp
s numeasc culoarea unui stimul incongruent dect s numeasc culoarea stimulilor neutrii (ex.
ptrat rou). Cnd subiecilor li se cere s citeasc cuvntul i s ignore culoarea, timpul de
rspuns ajunge s fie egal. Acest sablon asimetric al inhibiiei dintre numirea culorii i citirea
cuvntului este marca efectului Stroop. n primele sale experimente, Stroop a folosit doar stimuli

neutrii i incongrueni. Diferena de rspuns n timp dintre stimulii neutrii i incongrueni


constituie inhibiia, msura interferenei dintre rspunsul prepotent i rspunsul cerut n
rezolvarea sarcinii. Mai trziu, Stroop adaug n experimente i stimuli congrueni (ex. rou
scris cu rou). Diferena n timpul de rspuns dintre stimulii neutrii i cei congrueni se numete
facilitare. Este nc o dat de subliniat legtura dintre abilitatea de a rezolva situaii conflictive i
atenia executiv.
Cercetrile referitoare la interferen i facilitare, ncepute n jurul anului 1890, continu
i n prezent, efectul Stroop (interferena culoare-sens) constituind una dintre paradigmele
experimentale cele mai des invocate n psihologie, n studiul ateniei executive.
Efectul Stroop este foarte robust la diferitele schimbari de experimentare si contine
elemente de atentie selectiva, de citirea cuvintelor si de denumirea culorilor, de aceea este foarte
des utilizat la testarea diferitelor teorii cognitive.

BIBLIOGRAFIE:

1. Bair, J.H. (1902) The practice curve : A study of the formation of habits Psychol.
Rev. Monog. Suppl., 19, 1 70;
2. Bergstrome, J.A. (1984) The relation of the interference of the practice effect of an
association Amer. J. Psychol., 6, 433-442;
3. Bowditch, H.P. & Warren, J.W. (1980) The knee-jerk and its physiological
modifications J. Psysiology, II, 25-46;
4. Brown, W. (1915) Practice in associating color names with colors Psychol. Rev.,
20, 45-55;
5. Cattell, J.M. (1886) The time it takes to see and name objects Mind, II, 63-65;
6. Crneci, D. (1999) The emotional stroop task and anxiety : a cognitive
neuroscience approach Creier. Cogniie. Comportament , dec.;
7. Culler, A.J. (1912) Interference and adaptability Arch. of Psychol., 24;
8. Kline, L.W. (1921) An experimental study of associative inhibition J. Exper.
Psychol., 4, 270-299;
9. Glaser, M.O. & Glaser, W.R. (1892) Time course analysis of the Stroop
phenomenon J. of Exp. Psychol.: Human Perception and Performance, 8, 875-894;
10. Lund, F.H. (1927) The role of practice in speed of association J. Exper. Psychol.,
10, 424-433;
11. Muller, G.E. & Schumann, F. (1894) Experimentelle Beitrage Zu Utersuchung des
Gedachtnisses Zsch. F. Psychol., 6, 81-190;
12. Munsterberg, H. (1892) Gedachtnisstudien. Beitrage zur Experimentellen
Psychologie , 4, 70;
13. Peterson, J. & David, Q. J. (1918) The psychologie of handling men in the army
Minneapolis, Minn. Perine Book Co, 146;
14. Stroop, J. R. (1935) Studies of interference in serial verbal reactions J. of Exp.
Psychol., 18;
15. Sugg, M. & McDonald, J. (1994) Time Course of Inhibition in Color-Response
and Word-Response versions of the Stroop Task J. of Exp. Psychol.: Human
Perception and Performance, 3, 647-675;
16. Telford, C.W. (1930) Differences in responses to colors and their names J. Genet.
Psychol., 37;
17. Virzi, R.A. & Egeth, H.E. (1985) Toward a translational model of Stroop
interference Memory and Cognition, 13, 304-319.

ANEXA 1
LISTA NEUTR

LISTA CONGRUENT

ROU
GALBEN

VERDE

VERDE
ROU

ROU

ALBASTRU
ALBASTRU
GALBEN
VERDE
ROU

GALBEN

ALBASTRU
ROU

VERDE

ROU
GALBEN

VERDE

ALBASTRU
VERDE

GALBEN

GALBEN
ALBASTRU

ALBASTRU

ROU
ROU

VERDE

VERDE
VERDE

ROU

LISTA INCONGRUENT

ROU

GALBEN

VERDE

VERDE

ROU

GALBEN

ALBASTRU VERDE

ROU

GALBEN

GALBEN

ALBASTRU

ROU

ALBASTRU VERDE

VERDE

ROU

ROU

GALBEN

VERDE

GALBEN

ALBASTRU ALBASTRU ALBASTRU


ROU

GALBEN

VERDE

VERDE

ROU

ROU