Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.Clivajul SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR SI TERIAC. Avand origine socioeconomica si rezultand din revolutia industriala acest clivaj pune in opozitie interesele orasenilor ,
comerciantilor si industriasilor cu cele ale taranilor. Acest clivaj cuprinde o singura familie. Doar
apararea intereselor economice ale populatiei rurale va forma o familie politica specifica : cea a
partidelor agrariene.
4. Clivajul PROPRIETARI / MUNCITORI - fiind de origine sicio-economica, rezultand din
revolutia industriala acest clivaj pune in opozitie interesele proprietarilor mijloacelor de productie si
de schimb cu cele ale muncitirilor si ale altor proletari.
Pe latura "proprietari" intalnim partidele care fac recunoscuta vointa politica a mediilor de
afaceri , industriale, financiare sau comerciale si pe care le numim "dreapta clasica". Noi le vom numi
partied patrimoniale avand in vedere ca trasaturile lor dominante comune sunt apararea economiei de
piata si a ortodoxiei liberale.
Pe latura "muncitori " gasim partidele care fac cunoscuta vointa politica a celor ce muncesc si in
special a miscarii sindicale si cooperatiste. Acestea sunt numite de "stanga", "socialiste". Se pot
califica drept "partide muncitoresti", numitorul lor comun il constituie clasa muncitoare organizata.
5. Clivajele aparute din REVOLUZIA INTERNATIONALA. Isi au originea in afara tarilor
Europei Centrale, a determinat aparitia clivajului reformisti/comunisti.
Trasaturile commune ale partidelor muncitoresti:
1.Actiunea miscarii sindicale - partidele muncitoresti au luat nastere din miscarea
muncitoreasca de aparare a intereselor clasei muncitoare , care a aparut in sec. al XIX-lea o data cu
crearea sindicatelor si a cooperativelor.
2. Rolul internationalei - partide muncitoresti isi au originea in actiunea clasei muncitoare
organizate. Caracteristicile lor ideologice si organice comune provin din actiunea Internationalei
Socialiste. Aceasta si-a dat silinta sa coordoneze efortul partidelor, cei mai puternici ajutand pe cei mai
slabi, sa le dezvolte pretutindeni sis a le inzestreze cu o ideologie, o strategie si un tip de organizare
asemanatoare.
3. Programul politic - partidele muncitoresti prezinta un program politic comun care le
deosebeste net de toate celelalte formatiuni politice; programul partidelor accentuiaza ntietatea
muncii asupra capitalului si apararea intereselor materiale si morale ale muncitorilor
Exista 4 mari traditii istorice in sanul miscarii muncitoresti europene :
1. Traditia cartista si laburismul. Este forma cea mai veche de organizare adoptata de
miscarea muncitoreasca intr-o actiune politica. Partidele provenite din aceasta traditie se deosebesc
prin 3 aspecte : -rolul sindicatului
-organizarea
-ideologia
Aceste partide isi au originea in miscarea sindicala a carei emanatie politica o reprezinta.
Organizarea partidelor de traditie carista pune pe primul plan sindicatele : acestea adera in mod
colectiv, la un partid cu caracter indirect. Cartismul este specific insulelor britanice si regimurilor
supuse influientelor lor.
2
-Partidele Laburiste
-Partidul Laburist Irlandez si Partidul Laburist Maltez.
2. Traditia democrat - socialista, aceasta traditie este o forma precoce si premarxista de
organizare politica a miscarii muncitoresti.
Partidele provenite din aceasta traditie se deosebesc prin patru trasaturi distincte :
-
tipul de organizare
rolul intelectualilor
Partidele patrimoniale se regasesc intr-un program politic comun, reflectare a bazei lor sociale.
1.Programul politic-aceasta familie datoreaza unitatea programului politic; partidele burgheze
reusesc sa realizeze armonia intre scop si mijloace, intre programul politic si optiunea societatii.
2.Baza sociala- programul unitary al partidelor patrimoniale consta in baza lor sociala, care le
face sa fie mediatori privilegiati ai lumii industriale si de afaceri.
Plecand de la un nucleu conducator "burghez", partidele patrimoniale au devenit adevarate
partide attrape-tout.
3.Origine- partidele care apara cauza capitalistilor au luat nastere in sec. al XIX-lea din doua
traditii ideologice foarte diferite :
-prima elitista si ostila participarii maselor populare , privilegia ierarhiile aristocratice si
puterea regala;
-a doua a luptat pentru instaurarea unei veritabile democratii liberale bauata pe votul universal.
Tipuri de partide patrimoniale :
1.Partidele conservatoare - in sec. al XIX-lea, erau purtatoarele sperantelor nobilimii si ale
Bisericii. Ele s-au format pentru a lupta impotriva principiilor Revolutiei franceze si pentru apararea
vechiului regim, reprezentand dreapta istirica.
-Partidele majoritare
-Conservatorii care s-au specializat
-"Dreapta orleanista"
2.Partidele liberale- s-au grupat pentru a apara interesele burgheziei. Ei au reprezentat mult
timp "stanga" ; ele se gaseau atasate regimului cenzitar sau democrate . partidele liberale au pastrat
intotdeauna o structura elitista, respingand autoritarismul plebiscitar.
-Un partid liberal majoritar: Partido social democrata. Un singur partid liberal a reusit sa aiba
un govern majoritar.
-Declinul liberalilor, acest declin este rezultatul succeselor obtinute de Partidul Conservator.
3.Partidele radicale- o parte a burgheziei s-a angajat intr-o politica de colaborare cu miscarea
muncitoreasca. Uneori aceasta colaborare a ajuns pana la comunisti. Evolutia sa pe termen lung a facut
ca partidul ce o reprezinta sa treaca de la alianta sociala la blocul burghez jucand rolul de "pivot".
Stanga radicala daneza reprezinta cel mai bine cazul radicalilor care , confruntati cu "dilemma
liberalilor", au optat pentru alianta cu stanga. Ei au ajuns astfel la putere ca sustinatori ai socialdemocratiei.
4.Dreapta in sistemele nepolarizate - in anumite tari precum Italia, Benelux, Suedia, conflictul
de clasa nu a reusit sa polarizeze complet viata politica.
CLIVAJUL BISERICA / STAT :. PARTIDELE CLERICALE & ANTICLERICALE
Confuzia creata de denumirile "dreapta" si "stanga" se datoreaza in principal influentei
conflictului dintre Biserica si Stat.
Partidele crestin-democrate
Dintre toate politicile existente astazi in Europa , nici una nu este mai rau inteleasa decat
democratia crestina.
1.
Trasaturile commune
A)
B)
C)
Pozitia "balama"- partidele clericale dezmint teoria matematica a "partidului pivotal" care
atribuie functia de tip "balama" unui partid mic.
D) Programul politic- crestin -democratii vor inclina sa sustina anumite valori ale moralei
crestine.
PARTIDELE ANTICLERICALE
Ratiunea acestor partide este aceea de a se opune Bisericii , puterii si valorilor sale, care tine de
domeniul istoeiei. Partidele anticlericale nu dispun de monopolul asupra anticlericalismului, dar lui I
se datoreaza existenta. Ele ofera, in schimb, complementul politic al democratiei crestine. Aceste doua
familii provenite din clivajul Biserica / Stat au dat culoare vietii politice in majoritatea tarilor catolice.
Doar Islanda si Quebec au facut exceptie de la aceasta regula din cauza unei lungi dominatii engleze.
CLIVAJUL CENTRU / PERIFERIE : PARTIDELE DE CENTRU & STATO NATIONALISTE -familia centralista regrupeaza partidele nascute din procesul de edificare nationala.
Aceste partide difera prin chiar tipologia lor, cel mai greu de incadrat intr-o tipologie europeana.
Trasaturile distincte ale partidelor de centru :
Partidul Radical Democrat Elvetian, fondat de invingatorii razboiului Sonderbund, isi are
originea in curentul national-liberal, care spre 1848 a animat intelligentsiain Germania, Austria si
Elvetia.
1.Raspandirea geografica - electoratul lor se afla in zone precise si limitate ; aria lor geografica
se limiteaza deseori la o regiune.
2.Orizontalitatea - din punct de vedere al organizarii si al tendintelor interne , partidele
periferiste se apropie foarte mult de partidele crestin-democrate; ele se contureaza sub forma de
partide de mase de tipul social-democrat. Similitudinea dintre partidele periferice si cele crestine se
releveaza in ceea ce priveste baza electorala. Paridele periferiste au baza taranasti solide, iar spectrul
lor larg le permite sa ajunga pana la clasele muncitoresti sindicalizate.
3.Anticentralismul- partidele periferice care apara periferia au o tendinta de respingere a
centralismului. Din punct de vedere politic , autonomistii nu au incredere in puterea centrala si in
birocratie. Ei militeaza pentru descentralizarea, federalizarea sau autonomia regiunii lor. Ei apara
granitele locale sau municipale si zonele intermediare in general.
Tipurile de partide :
b)
Fie vis-a-vis, fie alaturi de Europa tripolara, se intinde Europa cu iesire la Atlantic
- Marea Britanie si Danemarca
c)
d)
Dupa 1970 ramane problema noilor clivaje care se pune datorita turbulentelor care afecteaza
sistemele de partide din Europa.