Sunteți pe pagina 1din 29

Acustica

S U N ETU L

D efi
n iie
Din punct de vederefiziologic,sunetulconstituie
senzaia produs asupraorganului auditivde ctre
vibraiile materiale ale corpurilor i transmise pe
calea undelor acustice.

D efi
n iie
Din punct de vederefizic,sunetulare o definiie mai
larg, el nefiind legat de senzaia auditiv: orice
perturbaie (energie mecanic) propagat printr-un
mediu material sub forma unei unde se
numetesunet. n aceast definiie se includ i vibraii
la frecvene din afara domeniului de sensibilitate al
urechii:infrasunete(sub 20 Hz) iultrasunete(peste
20 kHz).

Caz particular
Un caz particular de sunet estezgomotul, care se
remarc prin lipsa obiectiv sau subiectiv a unei
ncrcturi informaionale. Zgomotul deranjeaz fie
prin senzaia neplcut pe care o produce, fie prin
efectul negativ asupra transmiterii de informaie.
Orice zgomot poate fi perceput ca sunet util dac i se
atribuie o valoare informaional.

Caracteristicile sunetului
Sunetele i zgomotele de orice fel i orice provenien se deosebesc ntre
ele prin patru caracteristici principale: nlimea, durata, tria
(intensitatea) i timbrul. Aceste marimi nu sunt independente. La nivelul
percepiei, tria i nlimea se influeneaz reciproc.
nlimea sunetelor se refer lafrecventade vibraie a coloanei de
aer,coardelorsaumembranelorce producsunetul. Aceast caracteristic a
sunetelor este relativ, n funcie de nlimea unui ton de reper, odat cu
cretereafrecventeicrescnd i nlimea.
Sunetul emis de o surs are un caracter complex, deoarece, n afar de
sunetul fundamental, sursele sonore emit i diferite armonici
superioare (sunete ce au frecvenele egale cu multipli ai frecvenei
sunetului fundamental). Analiza structurii unui sunet permite ob inerea unui
spectru caracteristic fiecrei surse (aa numita amprent sonor). Aceast
proprietate permite recunoaterea persoanelor dup voce.

Sunetele m uzicale ifrecvena lor


Procesul prin care se atribuie nume de note diferitelor nl imi
(frecvene) se numete acordare. n muzica contemporan,
acordajul se realizeaz astfel nct frecvenei de 440Hz s i
corespund nota La (A).
Diferena n numrul de vibraii pe secund dintre dou sunete cu
nlimi diferite se numete interval (prim - aceeai nlime,
secund, ter, cvart, cvint, sext, septim, octav, .a.m.d).
Dou sunete cu frecvena f , respectiv 2f , se afl la o octav unul
de cellalt, deci reprezint aceeai nota muzicala. Spre exemplu,
fiecare not La poate fi exprimat matematic astfel:

An+3=2n 440Hz

Durata (sau valoarea) reprezint carateristica sunetului de a fi mai


lung sau mai scurt n timp. Aceasta se calculeaz din momentul
impactului pn la dispariia ultimei vibraii sonore percepute.
Prin intensitate sonor (n sens fiziologic) se nelege senzaia pe
care o produce asupra organului nostru auditiv amplitudinea unei
vibratii sonore, altfel spus, volumul vibraiei. Cu ct amplitudinea
vibraiilor este mai mare, cu att crete i intensitatea sunetului
rezultat, i invers. Aceasta se msoar prin unitile denumite n fizic
foni sau decibeli (1fon = 1 decibel).
Amplitudinea unei vibraii depinde de urmtorii factori:
cantitatea de energie ce se imprim micrii vibratorii i se transmite
mediului ambiant;
distana la care se afl corpul vibrator fa de aparatul auditiv
receptor;
mediul n care se propag (aer liber, sal nchis, prezen a unor
obstacole absorbante etc.)

Lim itele auzuluium an


Pragul inferior, dedesubtul cruia sunetele nu mai sunt sesizate de urechea
uman este nsemnat prin 0 decibeli. Limita superioar este de aproximativ
140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect, deoarece
intensitatea prea mare distorsioneaz perceperea auditiv, producnd chiar
senzaii dureroase. Supradimensionarea intensitii unor sunete sau zgomote
peste limitele fiziologice admise (trecerea dincolo de pragul durerii) sau
expunerea pe timp ndelungat la poluare fonic, au drept consecin
deteriorarea i compromiterea aparatului auditiv.
Timbrul este calitatea sunetului ce permite urechii sa perceapa distinct doua
sunete complexe de aceeasi inaltime si de aceeasi intensitate produse de
instrumente muzicale diferite. Timbrul intsrumentelor muzicale difera prin
numarul si intensitatea armonicelor.

Viteza sunetului
Viteza cu care se propag undele sonore depinde de
mediul de propagare, n particular de elasticitatea i
densitatea acestuia. nfluide(gazeilichide) particip la
propagarea sunetului numai deformarea volumic a
mediului; la solide mai intervin i forele de forfecare.
Exemple:
aer: 343 m/s (la 20C);
apdulce: 1435 m/s;
oel: 5100 m/s.

Sunetele nu se propaga prin vid !!!

N ivelde zgom ot

Form e de unda

Tipuride unde
n funcie de frecvena undelor mecanice i de efectul fiziologic pe
care l produc asupra organului auditiv uman, distingem:
1. Unde sonore, care nu produc o senzaie dureroas i au
frecvena cuprins ntre 16 Hz i 20 kHz.
2. Unde infrasonore, care nu produc o senzaie dureroas i au
frecvena mai mic de 16 Hz.
3. Unde ultrasonore, care produc o senzaie de durere i au
frecvena mai mare de 20 kHz.

Acorduri

Perceperea sunetelor

Em iterea sunetelor

Acustic
Acustica este o ramur a fizicii al crui obiect l constituie
studiul producerii i propagrii undelor acustice, precum i
al efectelor produse n urma interaciei acestora cu mediul
pe care l strbat.
Prezint numeroase aplicaii n tehnic (electroacustic,
ultraacustic), medicin (acustica fiziologic), n arhitectur
la proiectarea slilor de spectacol, a cldirilor cu izolare
fonic (acustica arhitectural) etc.

Producerea ipropagarea sunetelor


Vibraiile corpurilor materiale se propag prin aer (i n
general, prin orice alt gaz) i ajungnd la ureche produc
senzaia auditiv, pe care o numim sunet. Trebuie s
menionm ns c nu toate oscilaiile recepionate de
ureche sunt percepute auditiv. Obiectul acusticii l
constituie studiul producerii i propagrii sunetelor,
nglobnd aici nu numai vibraiile auditive, ci pe cele care
nu produc senzaie auditiv, cum ar fi ultrasunetele.

Vibraile produse ntr-un punct al unui mediu se propag


n acel mediu din aproape n aproape sub form de unde.
n aer (ca i n orice alt gaz) sau n lichide avem de-a face
cu unde longitudinale. Undele sonore fiind oscilaii ale
mediului produse de vibraiile unor corpuri materiale, vor
avea proprietile undelor elastice. Astfel viteza de
propagare va fi:
unde:
M - masa unui mol de gaz
T - temperatura absolut
R - constanta gazelor
- raportul dintre cldura specific a gazului la presiune
constant i, respectiv, la volum constant

Propagarea sunetuluin aer


Deoarece ne intereseaz ndeosebi propagarea sunetului n aer,
v prezentm un tabel cu valorile vitezei pentru unele medii
(pentru gaze i lichide este indicat i temperatura):

Surse sonore
Orice corp care vibreaza poate servi ca sursa de unde elastice in
mediul in care se afla, adica poate fi o sursasonora. Sunetele se
produc in corzi vibrante (vioara, corzile vocale umane), coloane de
aer vibrante (orga, clarinet), placi si membrane vibrante (xilofon,
difuzor, toba).

Tuburile sonore
Tuburile constituie o piesa principala pentru instrumentele de suflat,
avand rolul rezonatorului. Sursasonorapropriu-zisa o constituie ancia
prin care se produce oscilatia aerului, care formeaza unde stationare in
tubul sonor. Modul cum se formeaza componentele sunetului in tuburi
deschise sau inchise este redat in figura 1, asib.

Ventrul se formeaza intotdeauna la ancie. Componentele sunetului


se obtin , pentru tubul deschis, din relatia :n= vn/2l,iar pentru tubul
inchis din relatia :n= v(2n-1)/4l.
Intr-un tub deschis frecventa fundamentala corespunde
(aproximativ) unui ventru al elongatiilor la fiecare capat si unui nod al
elongatiilor in mijlocul tubului , asa cum arata figura 1 - a. Desenele
urmatoare din aceeasi figura arata 2 tonuri superioare : armonica a
doua si armonica a treia. Prin urmare intr-un tub deschis frecventa
fundamentala este v/2l si sunt prezente toate armonicile.
Intr-un tub inchis, capatul este un nod al elongatiilor. Figura 1
-barata modurile de vibratie ale unui tub inchis. Frecventa
fundamentala este v/4l ceea ce constituie jumatate din frecventa
fundamentala a unui tub deschis de aceeasi lungime. Singurele tonuri
superioare prezente sunt cele care dau un nod al elongatiilor la capatul
inchis si un ventru la capatul deschis. Prin urmare, dupa cum se arata in
figura 1-b, armonicile a doua, a patra etc. lipsesc. Deci intr-un tub
inchis sunt prezente numai armonicile impare. Inaltimea sunetelor date
de un tub deschis este deci diferita de cea a unui tub inchis.

Coardele sonore
Se considera o coarda de lungime l, fixata la ambele capete. Daca ea este
ciupita, se vor propaga vibratii transversale de-a lungul corzii; aceste
perturbatii se reflecta pe capetele fixe si se formeaza astfel o unda
stationara. Modurile proprii de vibratie ale corzii sunt astfel excitate si aceste
vibratii dau nastere unor unde longitudinale in aerul inconjurator, care le
transmite pana la urechile noastre ca un sunet muzical.
Cand producem vibratii in aceasta coarda in locurile in care este fixata, se
formeaza noduri; iar la mijlocul coardei se va forma un ventru (figura 2 a).
Acestor vibratii le corespunde o anumita frecventa 1.

Dar, in afara de aceasta unda stationara , se poate stabili in coarda o unda stationara cu trei noduri: doua
la capetele coardei si unul la mijloc (figura 2 - b). Acestei vibratii ii corespunde frecventa 2, de 2 ori mai
mare decat frecventa 1a primei vibratii. Tot astfel se pot stabili unde stationare cu patru noduri (figura
2 -c) de frecventa 3, etc. Asadar aceeasi coarda poate emite vibratii sonore nu numai cu frecventa
fundamentala 1, ci si cu asa-anumitele armonice superioare (tonuri superioare) de frecvente
k=(k+1)1, unde k este un numar intreg. Tonurile superioare ale caror frecvente sunt multipli intregi ai
frecventei fundamentale, formeaza o serie armonica. Fundamentala este prima armonica. Frecventa
21este primul ton superior sau a doua armonica, frecventa 31este al doilea ton superior sau a treia
armonica s.a.m.d.
Coarda este sursa sonora pentru majoritatea instrumentelor. Acestea emit sunete atat direct, cat si prin
cutia de rezonanta, care are o importanta esentiala pentru timbrul sunetului.
Intensitatea sunetului emis este determinata de amplitudinea vibratiilor sistemului sonor. Totusi, in unele
cazuri, sursa de vibratii nu da un sunet intens, chiar in cazul amplitudinilor mari. De exemplu, daca
intindem o coarda intre doua cleme tari si o lovim, vom obtine un sunet foarte slab. De asemenea, daca
lovim un diapazon si il tinem in mana, sunetul aproape ca nu se aude. Aceasta se explica prin faptul ca, in
cazurile mentionate coarda vibranta sau piciorul diapazonului nu formeaza comprimari si dilatari ale
aerului care duc la aparitia unei unde longitudinale sonore. Legatura dintre sistemul care vibreaza si aerul
inconjurator este insuficienta si sistemul radiaza slab. Pentru a se intari sunetul coardele se monteaza pe
cutii, suprafete de lemn. Vibratiile coardei se transmit suprafetei mari de lemn, in jurul careia fluxurile de
aer inchise devin imposibile. In vecinatatea cutiei se formeaza unde de compresie si dilatare, care dau
nastere unui sunet intens. Acelasi rol il joaca si capacul pianului. Intensificarea radiatiei explica si
cresterea intensitatii sunetelor in cazul rezonantei sistemului.

Instrum ente m uzicale


Instrumente cu coarde
Generarea sunetului
Sunetele origineaz cu vibraia coardelor (produs cu un arcu, prin ciupire sau
prin lovire). Frecvena de oscilaie a unei coarde, care determin nlimea
sunetului, este dat de trei factori: lungimea coardei, greutatea coardei pe
unitatea de lungime i tensiunea din coard.

Ins
tru
me
nt

Observaii generale

L
ut

Are cutia de rezonan


bombat, gtul relativ scurt
cu 6 coarde duble i cheile
dispuse n unghi drept. In
Evul Mediu se cnta cu o
pan, iar ulterior prin ciupire
cu degetele.

Ma
nd

Un instrument asemntor
lutei la care se cnt prin

Ins
tru
me
nt

Observaii generale

it
er

O familie de instrumente cu
coardele i cutia de
rezonan de aceeai
lungime.

Lir

Un instrument n care
coardele vibreaz liber
paralel cu placa de
rezonan.

Har
p

Un instrument n care
coardele vibreaz liber
perpendicular pe placa de
rezonan.

Cla
vec
in

Clavecinul este format dintr-o


cutie coninnd o plac de
rezonan (tabl armonic)
pe care sunt ntinse
coardele. Apsnd o clap,
executantul ridic o limb de
lemn prevzut cu un cioc
din piele plasat lng o
coard; acest cioc ciupete
coarda i o face s vibreze,
aa cum degetul ciupete i
face s vibreze coarda

Inst
rum
ent

Observaii generale

Viol
a
d'a
mor
e

Un instrument de mrimea
violei cu coarde rezonante.

Cla
vico
rd

Un instrument cu mecanism
de claviatur n care
apsarea unei clape separ
o coard n dou pri, cu
doar una din acestea lsat
s vibreze liber.

Pia
n

Noul instrument propune o


palet expresiv, o
amploare sonor i o
bogie a timbrului fr
precedent.

a
mb

Acionat prin apsare cu


baghete

Instrumente de percutie
In
str
u
m
en
t

Observaii generale

Ti
m
pa
n

Timpanul este format dintr-o


membran ntins pe o
emisfer de metal. nlimea
sunetului produs poate fi
ajustat prin tensionarea
membranei.

Xil
of
on

Xilofonul este alctuit dintr-un


sistem de plci de lemn
acordate diferit, care rsun
cnd sunt lovite cu nite
ciocnae de lemn.

Ce
le
st

Celesta este un instrument cu


claviatur de tipul pianului, la
care sunetul, cu timbru dulce
i cristalin, se produce prin
lovirea unor plci metalice cu
ciocane de lemn.

Vi
br
af
on

Vibrafonul este un instrument


de percuie format din plci
de metal aezate deasupra
unor tuburi de rezonan n