UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN PRODUCTIE SI IN

TRANSPORTURI

PROIECT LA TEHNOLOGIA
PRODUSELOR
MACROMOLECULARE

TEMA PROIECTULUI:

STUDIU ASUPRA SINTEZEI SI PRELUCRARII

POLIMETACRILATULUI DE METIL

CUPRINS
I. Prezentarea produsului-Fisa tehnica a produsului

Denumirea stiintifica

Denumirea comerciala

Formula si masa molara

Anul descoperirii

Localitatea in care se fabrica

Principalele proprietati fizico-chimice

Conditii limitative de calitate

Conditii de conservare si ambalare

Utilizari

II. Memoriu tehnic

1.Introducere.Scurt istoric asupra produsului
2.Consideratii teoretice privind obtinerea produsului
3.Prezentarea si analiza critica a metodelor de fabricatie intalnite
in literatura
III. Norme de tehnica a securitatii muncii si protectia mediului
inconjurator
IV. Bibliografie

I. Prezentarea produsului.Fisa tehnica a produsului.

Polimetacrilatul de metil =produs macromolecular care se
prezinta ca o masa sticloasa ,transparenta,termoplastica si cu
calitati optice deosebite,inrebuintat in chirurgia ortopedica,in
confectionarea protezelor dentare.
Denumirea stiintifica:poli(metacrilat de metil)
PMAM
Denumirea comerciala:Plexiglas,stiplex
CH3
|
Formula si masa molara: -(--CH2-CH--)-n
|
COOCH3

Anul descoperirii:1933
Localitatea in care se fabrica:Medias
Principalele proprietati fizico-chimice:
-forma de prezentare:masa sticloasa,termoplastica
-culoare:transparent
-proprietati mecanice si electrice bune
-stabilitate chimica si dimensionala
Conditii limitative de calitate:
d=1,17-1,20
Tv=105C
Td=300C
r=55-75

a=2-7
c=3,5-4,5
unde:d-densitate g/cm
Tv-temperatura de vitrifiereC
Td-temperatura de descompunereC
r-rezistenta la rupere prin tractiuneMPa
a-alungire la rupere(C)
c-constanta dielectrica la 60Hz
Directii de utilizare:
-sticla organica
-piese de aviatie,auto
-placi,tuburi
-chirurgia ortopedica
-confectionarea protezelor dentare

II. Memoriu tehnic

1.Introducere.Scurt istoric asupra produsului
Polimetacrilatul de metil constituie cea mai veche sticla
organica,90%din productia totala a acestuia fiind utilizata la
fabricarea placilor transparente,cunoscute sub denumirea de sticla
plex.Din cauza pretului ridicat,PMMA a fost fost putin utilizat in
trecut si anume,numai in domenii in care interveneau proprietatile
sale optice.In ultimii ani au fost puse la punct noi procedee pentru

obtinerea monomerului,ceea ce a permis sa se reduca considerabil

pretul de cost al polimerului.
Productia de acrilati de metil si etil a fost initiata in Germania
in 1917 si in SUA in 1931.
In anul 1930, dezvoltarea metodei de polimerizare intre placi
de sticla a condus la obtinerea foilor de PMMA in
Germania,Anglia,SUA si Japonia,determinanad ca MAM sa devina
cel mai important derivat acrilic.
Principalii producatori de PMMA
sunt:SUA,Japonia,Germania,Anglia,Franta si Italia. 1
Dupa procedeele utilizate,PMMA se obtine sub forma mai
multor sortimente care difera prin valoarea greutatii moleculare si
proprietatile fizico-mecanice.
Principalele domenii industriale in care este utilizat PMMA
sunt:
industria aeronautica,industria de automobile,industria de lacuri si
vopsele,industria de constructii,industria de aparatura
tehnica,industria bunurilor de larg consum si uz casnic,precum si
alte domenii.
In industria aeronautica se foloseste in diverse
scopuri,astfel:aparatoare la cabina,geamuri,panouri la
comanda,reflectoare,faruri de aterizare,placi cu fetele luminoase

pentru indicatoarele de avans la radar,pe bordul navelor sau la

statiile de control de baza,semnale exterioare de iluminat,etc.
In industria de automobile PMMA a capatat largi utilizari
determinate de proprietatile sale de transparenta ,rezistenta
mecanica si greutate redusa.
Din acest polimer se fabrica lentilele de la luminile psterioare de
semnalizare,de la luminile de stop,indicatoarele de direc
tie,lentilele luminilor semnalizatoare de pozitie,diverse
inscriptii,cadrane,aparate de control,geamuri de
automobil,vizoare,etc.
Polimetacrilatul de metil este mult mai utilizat in tehnica
dentara pentru obtinerea de proteze,plombe dentare.Pentru
instrumente chirurgicale se folosesc foi polimetacrilat de
metil,deoarece acestea au calitatea de a conduce lumina in
interior,astfel ca ilumineaza direct locul operatiei.Acest polimer
poate fi folosit in inlocuirea anumitor parti din corpul uman.
La noi in tara se produce polimetacrilat de metil foi si granule
la Copsa Mica si Jimbolia.

2.Consideratii teoretice privind obtinerea produsului

Metode de obtinere a monomerului:

Materia prima de baza pentru productia metacrilatului de metil este

metacrilamida de metil.Principalele procedee de producere a
monomerului sunt urmatoarele:
a).Procedeul Kodak:

Acid propionic

ester propionic +CH2O

metacrilat de metil

b).Procedeul din acetona:

Acetona +Acid cianhidric
Aceton cianhidrina
metil

Aceton cianhidrina

Metacrilamida

Metacrilat de

Prima faza a procesului este obtinerea acetonceanhidrinei din

acetona,prin reactia acesteia cu acidul cianhidric,conform
ecuatiei:

OH
CH-COCH3+HCN

CH3-C-CH3
CN

doua faza a procesului o constituie conversia la

metacrilat.Reactia actoncianhidrinei cu acid sulfuric are loc
conform ecuatiei:

OH

OH

CH3-C-CH3 +H2SO

(CH3)-C-CNH2SO4,

CN

cu rearanjarela sulfat de metacrilamida:

OH

(CH3)-C-CNH2SO4

CH2=C-CNH2H2SO4

CH3
Acesta poate fi esterificat cu metanol,formand metacrilat de metil:
O

CH2=C-CNH2+CH3OH
CH3

CH2=C

OCH3+NH3

CH3

c).procedeul Standard Oil:

metacrilonitril

metacrilamida

metacrilat de metil

d).procedeul din izobutilena-Products /Lonza:

Acest procedeu este similar cu cel de obtinere al acidului acrilic
prin oxidarea directa a propilenei.Principalele faze ale
procesului sunt:
-producerea acidului hidroxiizobutinic:
OH
CH3 C=CH2+3NO2

CH3-C-COOH+3NO

CH3

CH3

-conversia la esteri metacrilici:

CH3
CH3-C-COOH+ROH
OH

CH2=C-COOR+2H2O
CH3

In aceasta faza acidul hidroxiizobutinic poate fi simultan

deshidratat si esterificat,formand esteri metacrilici.
Procedeele cu o larga utilizare,cu o vechime oarecare,sunt cele care
pornesc de la acetona si izobutilena.

e).Noi procedee pentru obtinerea metacrilatului de metil.

Sunt in curs de elaborare noi procedee de fabricare a metacrilatului
de metil,care utilizeaza drept materie prima,izobutilena.Un
numar mare de societati lucreaza la elaborarea unui procedeu
de oxidare indirecta.In prima faza izobutilena reactioneaza cu
acidul azotic pentru a forma acidul nitroizobutilic,care este
hidrizat la randul sau de ester(procedeul Escambia).
Izobutilena poate fi oxidata si direct in prezenta unui catalizator si
apoi transformata in ester(procedeul de oxidare directa).

3.Prezentarea si analiza critica a metodelor de fabricatie

intalnite in literatura
A.Polimerizarea radicalica
a).Mecanismul polimerizarii radicalice a MMA
Gradul inalt de asimetrie a moleculei determina marea tendinta de
polimerizare.
Polimerizarea are caracter inlantuit,prin radicali si se produce sub
actiunea luminii,caldurii,peroxizilor care initiaza formarea de
radicali liberi.Metacrilatul de metil bine purificat un
polimerizeaza termic pana la 170C.In industrie initierea se
face in prezenta peroxizilor ca initiatori.
Reactia de polimerizare decurge printr-un mecanism radicalic
avand loc in trei faze:
1.Initierea
2.Cresterea lantului

3.Intreruperea

1.Initierea
Daca se foloseste ca initiator peroxidul de benzoil:
(C6H5-COO)2
2.Cresterea
Descompunerea initiatorului este accelerata de prezenta
monomerului reactiv.Se formeaza centre active care au
proprietati de radicali.
CH3
C6H5-CO-O-O-CO-C6H5+CH2=C
COOCH3

CH3
(C6H5-CO-O-O-CO-C6H5)+(CH2=C )
COOCH3

CH3
+C6H5-COO-CH2-C

+ CO2

COOCH3

CH3
C6H5-CH2-C +
COOCH3

Cresterea catenei are loc cu dezvoltarea continua de energie .Se

desfasoara rapid,spontan.La capetele catenei in crestere se
produce continuu regenerarea continua a valentelor libere.
3.Intreruperea
Se poate face prin:
Legarea a 2 radicali(recombinare)
CH3
C6H5-(-CH2-C- )n
COOCH3

CH3

CH2- C +C6H5-COO(-CH2-C- )m
COOCH3

CH3
CH2- C

CH3

COOCH3

CH3
C6H5-CH2 C

COOCH3

OOC-C6H5

COOCH3

m+n

Disproportionare:
CH3

CH3

R-CH2-C +R-CH2- C
COOCH3

COOCH3

CH3

CH3

R-CH2-CH+R-CH = C
COOCH3

COOCH3

b).Caracteristicile polimerizarii radicale

1).Energia de activare
Influenta temperaturii asupra vitezei de polimerizare si a
modului de polimerizare este determinata in ceea ce priveste
modul de conducere a procesului.Ridicand temperatura,creste
viteza polimerizarii si scade lungimea catenelor.Efectul
cantitativ al temperaturii este destul de complex,deoarece viteza
de polimerizare Vp si gradul mediu de polimerizare P,depinde
de combinarea valorilor constantelor vitezelor reactiilor de
initiere K1,cresterea K2 si intrerupere a cresterii K3.Fiacare
constanta de viteza poate fi exprimata printr-o relatie de tipul
Arrhenius:
K=Ae -E/RT
Sau:

lnK=lnA-E/RT

in care :
A -factorul de frecventa a ciocnirilor
E-energia de activare Arrhenius
T-temperatura (Kelvin).
Trasarea variatiei lnK in functie de 1/T permite stabilirea valorilor
E si A din panta si respectiv ordonata la origine.

Tabel1.Caracteristici cinetice ale polimerizarii

Monomer
Metacrilat
de metil

K310-3

E2

1/mds

Kcal/md 1/mds

0,705

4,7

A210 7

0,087

K310-7
1/mds
2,55

E3

A310-9

Kcal/mol 1/mols
1,2

In tabelul 1 sunt prezentatev cateva caracteristici cinetice stabilite

la polimerizarea metacrilatului de metil.E2,E3,A2,A3 sunt
energiile de activare si respectiv factorii de de frecventa pentru
reactiile crestere si de intrrupere a cresterii lantului.

2).Viteza de polimerizare
Conform ecuatiei:
Vp=K2(fKd/K3)1/2MI 1/2
Unde:Vp=viteza de polimerizare pentru o polimerizare initiata prin
descompunerea initiatorului,viteza depinde de un factor
constituit din cele trei constante:K2(Kd/K3)1/2,
Kd=constanta vitezei reactiei de descompunere a
initiatorului.
Dependenta de temperatura a acestui factor ia forma:

lnK2(Kd/K3)1/3=lnA2(Ad/A3)1/2-(E2 Ed/2-E3/2)/RT

0,11

In care expresia E2-Ed/2-E3/2=E constituie energia totala,E,de

activare a polimerizarii F este eficacitatea initiatorului.
Ecutia poate fi scrisa si sub forma:
ln Vp=lnA2(Ad/A3)1/2-ln fI 1/2M -E/RT
3.Gradul de polimerizare
Pentru a se stabili efectul temperaturii asupra masei moleculare a
polimerului format in cursul unei termopolimerizari in care
reactiile de transfer sunt neglijabile,asa cum rezulta din reactia
ce indica valoarea lantului cineticV
V=K2M/2(fKdK3I)1/2
Trebuie sa se tina seama de raportul:K2/(KdK3)1/2
Variatia acestui raport cu temperatura 9 se stabileste prin ecuatia:
lnK2/(KdK3)1/2=lnA2/(AdA3)1/2-(E2 Ed/2-E3/2)/RT
termenul energetic E2 Ed/2-E3/2 corespunde energiei de activare
E in vederea obtinerii unui grad mediu de polimerizare P.In
cazul unei intreru`peri biomoleculare :P=2v,si atunci:
lnP=lnA2/(AdA3)1/2+ln M/fI 1/2-E/RT
E este aproximativ 15 Kcal/mol in cazuri tipice,iar Pdescreste
repede cu cresterea temperaturii.Pentru o polimeizare pur
fotochimica,E este pozitiv si egal cu aproximativ 5 kcal/mol.E
singurul caz cand creste cu temperatura in toate celelalte
descreste.

Atunci cand polimerizarea se obtine cu transfer, p se poate obtine

cu ajutorul ecuatiei:

in care:CM.CS,CI sunt constantele de transfer la monomer,solvent

sau regulator ,initiat.
Daca transferul de solvent este controlabil se ajunge la :

lnS(P-1/P0)=ln k2/Atrs

P0 fiind gradul de polimerizare initial.Diferenta E2-ETRSeste in acest

caz egala cu E:ea poate fi obt prin reprezantarea grafica a
variatiei oricarei forme din membrul stang,al ecuatiei in functie
de 1/T.Energia de activare a reactilor de transfer catre solvent
depaseste de obicei valoarea lui E2 ea are de obicei vaolri mai
scazute pt procesele co agenti de ransfer mai activi, aceasta
explica si scaderea maselor moleculare cu cresterea
temperaturii.Factorii de frecventa pt reactiile de transfersunt de
obici mai mari decat cei ai reactiilor de crestere;o reactie de
transfer saczuta pt un agent de transfer oarecare este o
consecinta a energie mari de activare.
In tabelul 2 se exemplifica cateva valori a lui cs
Tabel 2. Valorile lui Csin cazul unor solventi sau aditivi
Solvent ,adaos

T(grade)

Tetraclorura de 60
carbon

CS104

Observatii

2,40

Initiere cu
peroxizi

4.Termodinamica polimerizarii
Cunoasterea caracteristicilor termodinamice G, H, S le
polimerizarii permite explicarea influentei monomerului asupra
desfasurarii polimerizarii.Mai mult inca cunoasterea lui H
permite cunoasterea vitezei polimerizarii convenabile si printrun control riguros obtinem gradul de polimerizare dorit .Iin
cazul proceselor de polimerizare G, H, S constitue
diferenta dintre energia entalpica si rspectiv entalpia unui
monomer .
Caracteristicile termodinamice a polimerizari se discuta numai in
legetura cu reactia de crestere,deoarece polimerizarea consta
numaim din cate un singur at de initiere si de intrerupere si un
nr mare de aditi in cazul cresterii lantului.
Tabelul 3.Ccaldura si entalpia de polimerizare.
Monomerul

H(kcal /mol)

S(cal/kmol)

Metacrilat de metil

13,5

28

H se refera la conversiamonomerului lichid intr-un monomer

amorf sau partial cristalin.

B.Polimerizaea in suspensie
a)Generalitati .
Ideea folosirii picaturilor de monomer intr-o solutie apoasapare a fi
coneputa in jurul anului 1910
Motivarea pt folosirea unui sistem apos a fost faptul ca toate
cauciucurile naturale se produc sub forma unor latexuri prin

polimeri in plante,care se produc in conditii relativ blande in

solutie apoasa .Coloizii protectori mentionati mai nainte
actioneaza ca stabilizatori in suspensie,si reactia a fost catazata
de prezenta intr-un mic catalizator de 02.
Prima polimerizare in suspensie sa efectuat e catre wbauer si
h.lauth19 in anul 1931 folosind esteri activi.
Ei au stabilit ca daca asfel de monomeri se suspenda in apa sau
intr-o solutie de sare ,sub agitare puternicapolimerizeaza usor sub
influenta unor initiatori (solubil in monomer),la o temp data
,conducand la formarea unor perle solide de polimer;marimea
acestora esteputernic influemtata de intensitatea agitarii
Primul produs obt prin polimerizarein suspensie a fost poli(vinil
clor acetat)20produs de I.G.Farber-Hoechst si cunoscutsub
denumirea de Mowilit.G.
Larga raspandire a pocesului de polimerizare in suspensie se
datoreste avantajelor ei fata de alte tehnici de polimerizare .Printr
avantaze a polimerizari in apa sunt:
1).Pret scazut ;raportul (in greutate )fazei continue (apa) la faza
dispersa(monomer) variaza intre 1:1pana la 4:1;
2)Un excelent trnsfer de caldura far robleme de recuperare
3)Control temperaturii este simplu deoarece vascozitatea
produsului rezultat este aceeasi si un prezinta probleme de de
amestecare ;
4)Dimensiunile particulelor pot fi controlate pana la un anumit
ordin de marime destul de minutios;
5)Concentratia agentilor folositi pt controlulul dimensiunilor
particulelor este mai mica ca i polimerizarea in emulsie .
b) Initierea procesului
Ca si initiatori de polimerzare se foloseste in promu rand peroxidu
de benzoil si mai putin initiatori azo.La temperturi ridicate merge
mai bine peroxidu de benzoil.In cazul unei polimerizari in cele mai

bune conditii se poate folosi orice peroxid a carui temperatura de

descompunere corespunde cel mai bine cu temperatura de reactie.
Pentru obtinerea unui polimetacrilat e metil pt injectie masa
moleculara trebuie sa fie intre 14000-40000. Scaderea masei
molculare se poate face prin scderea temp initiatorului .Cnd cerste
cantitatea de peroxid de benzoil se obt obiecte de injectie cu
stabilitate slaba la temperatura ..
Mecanimul initierii
Viteza polimerizari catalizate a unui singur monomer pote fi scrisa
sub forma:
ddt=kP 1..5kTkT,)kdkCcat1kC)0.5
-unde kc poate fi interpretat ca si o constanta de echilibrupentru
formarea complexului monomer-catalizatorcare este sursa
adeverata de inertie radicala sau ca si raportul
coeficientilorvitezelor pentru doua reactii competitive implicand
radicali limitatati in coliviile moleculelor de solvent. Pentru
examinarea mecanismului de initiere mai in detaliu se considera
urmatoarele secvante de reactiiin care RCeste un radicalcontinand
foarte putin monomer si Q reprezinta produsul reactiei in colivie
dintre doi radicali primari si un pot fi identic cu molecula de
catalizator originala
1. Cat

(RC)

2. 2RC

Kd
KR

3.

RCM

KX

4.

(RC)

R C

KD

5.

(RC)(RC)

KR

6.

RCM

7.

RM

KP

8.

R R

KT

KX

In derivarea expresilor pentru viteza si eficienta este convenabil sa

consideram la inceput separarea reactilor 2si 3 care prezinta o
inrecere ,reacti in interiorul coliviei si reactiile 5 si 6 care
reprezinta o inrecere exterioara si sunt reactii intamplatoare ale
reactiilor .Aplicand ipoteza starii stationare obtinempentru
lungimea lanturilor:
dM/dt=kpM(kdcat/kt)0.5(kDkxkRkDkX)0.5
Luand pe rand cele doua cazuri extreme avem unul din cele doua
procese :
1.kDkX conduce la:
ddtkDkRkD)0.5

-asfel ca reactiiei care respecta monomerului sa fie unitara :

ddt(kX kXKR)0.5
-asfel ca ordinul reactiei care respecta concentratia monomerului
variaza da la 1.5 la 0.1 cu cresterea concentratiei monomerului
deoarece eficienta initieri e definita ca:
=viteza de initiere a polimerizarii/2(viteza de descompunere a
catalizatorului)

si poate fi evaluata numai in limitele variarii coeficientilor de

viteza daca natura lui Q se cunoaste.
In cazul in care se produce recombinarea a doi radicali
primari,Q este identic cu catalizatorul si eficienta initiere,care a
fost definita mai sus,va fi unitara,desi pentru cazul viteza neta
de descompunere a catalizatorului -dcat/dt va fi dependenta
de concentratia monomerului.
c).Faza apoasa si agentul de dispersie
Faza apoasa serveste drept mediu schimbator de caldura si in
acelasi timp ca mediu de vehiculare in timpul polimerizarii.Apa
trebuie sa fie lipsita de ioni si impuritati ce ar fi posibil sa
influenteze procesul.In apa se introduce agentul de dispersie
care dupa C.E.Schildkerecht actioneaza asupra sistemului in
felul urmator.adaugarea unei cantitati de monomer nemiscibil
cu apa,peste un strat de apa,urmate de agitarea ambelor lichide
determina formarea unei picaturi de monomerdispersat in
apa.La inceperea agitarii,picaturile de monomer avand o
densitate mai mica se ridica la suprafata unde se contopesc
formand un strat omogen.Aceasta fuzionare un se produce
instantaneu,picaturile formate se misca inca un timp si
ciocnirile lor pot fi comparate cu cele ale bilelor de
biliard.Datorita tensiunilor superficiale exista tendinta de a se
mentine forma sferica;cu cat tensiunea superficiala este mai
mica ,cu atat mai usor picaturile de monomer sunt deformate
sub influenta apei in miscare.La valorile reduse ale tensiunii
superficiale,picaturile au forme alungite sau neregulate.2
O tensiune superficiala ridicata are drept efect o crestere a
stabilitatii formei sferice.In aceasta situatie,o ciocnire poate
provoca o deformare a formei sferice,insa printr-o reactie
elastica picatura este adusa sub forma ei initiala.Tendinta de
mentinere a formei sferice este redusa in cazul unei tensiuni

superficiale scazute si o picatura deformata va fi deformata din

ce in ce mai mult datorita ciocnirilor ;se obtin astfel picaturi din
ce in ce mai mici,cu o suprafata cat mai mare.Deci o tensiune
superficiala redusa,proportionala cu concentratia agentului de
dispersie,conduce ,in functie de agitare,la dispersarea
monomerului in picaturi din ce in ce mai mici,pana cand la o
anumita concentratie a stabilizatorului,se obtine o emulsie
veritabila.
d).Reglarea maselor moleculare
Sugestia folosirii agentilor de catena a fost prima data avansata de
Flory46ca in procesul de plimerizare a compusilor vinilici se
poate produce o reactie care limiteaza
cresterea moleculelor polimerului fara reducerea numarului de
centre active.Flory a ajuns la aceasta concluzie prin observatia ca
greutatea moleculara a polimetacrilatului de metil
prin polimerizare termica.Acest rezultat poate fi explicat prin
presupunerea ca lungimea lantului polimerului este controlata
printr-o reactie de transfer.Numarul claselor de componenta pentru
care constantele de transfer pot fi determinate,este limitat.
Constantele de transfer ale polimetracliratului de metilsi
componenti sulfurici,tetra bromura de carbonsunt redate in tabel ce
urmaeaza.
Tabelul 4.Constantele de transfer ale componentilor cu radicali
polimetacriltului de metil la 60 de grade .

Polimerul
PMMA
PMMA
PMMA

Agent de
transfer
Etil tioglicolat
Benzen tiol
Izopropil

C5

Referinta

0.63
2.7
0.38

110
110
110

mercaptan

In functie de scopul urmarit se vor utiliza cu precadere unul sau alti

dintre agenti de transfer de catena.Diferentieri in functie de agentul
de transfer apar din punct de vedere a maselor moleculare indicelui
de curgere si a temperaturi de prelucrare.
e) Mecanismul polimerizarii in suspensie.
Polimerizarea in suspensie decurge in stadi bine definite.In
primul caz moleculele dispersate de monomer raman lichide si un
manifesta decat o slaba tendinta de a se uni atat timp cat se agita
sistemul.In cursul celui de al doilea stadiu ,globula de monomer
este partial dar polimerul ramane polimerizat in polimer
farmanduse asfel particole lipiceoase ce tin sa fuzioneze.
Stadiu critic este al doilea deoarece in aceasta perioada
globulele ce se ciocnesc tin sa se aglomereze.La inceputul
procesului cand particolele sunt inca fluide acestea sunt insa usor
de divizat cu ajutorul agitarii.
La polimerizarea in suspensie se obtin mase moleculare
medii sau mari decat la polimerizarea aceluiasi monomer in masa.

III. Norme de tehnica a securitatii muncii si protectie a

mediului inconjurator

Fise Tehnice de Securitate (FTS)

Cerintele minime pentru protectia angajatilor fata de riscurile

pentru securitate si sanatate provenind din efectele agentilor
chimici prezenti la locul de munca sau ca rezultat a oricarei
activitati care implica agenti chimici sunt cuprinse n art. 444 - 496
din Normele Generale de Protectia Muncii 2002. In conformitate
cu aceasta reglementare, angajatorul trebuie sa se asigure ca riscul
pentru securitatea si sanatatea angajatilor n procesul de munca,
datorat unui agent chimic periculos este eliminat sau redus la
minimum.
In acest scop trebuie evaluat riscul pentru securitatea si sanatatea
angajatilor luand n considerare proprietatile lor periculoase,
informatii existente in FISELE TEHNICE DE SECURITATE.
Laboratorul Riscuri Chimice din cadrul Institutului National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii elaboreaza fise
tehnice de securitate pentru toate substantele din Anexa 31 din
Normele Generale de Protecia Muncii - 2002.
Aceste fise sunt elaborate n conformitate cu cerintele SR ISO
11014-1/1998- fise cu date de securitate pentru produse chimice si
respecta prevederile Directivei Europene 91/155/EEC, precum si
legislatia nationala n vigoare:
- Ordonanta de Urgenta 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor
chimice
periculoase;
- Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonantei de
Urgenta 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase;
- HG nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea preparatelor chimice periculoase.
Inca de la aparitia Legii Protectiei Muncii Nr. 90/1996 INCDPM a
elaborat fise tehnice de securitate avand la baza bancile de date

existente in cadrul institutului (Banca de date CHEMINFO Material Safety Data Sheets - Canada-1994, Banca de date
GESTIS - Material Safety Data Sheets - BIA Germania-1996,
Material Safety Data Sheets Colection - Genium Publishing
Corporation USA-1992, Fiches toxicologiques - INRS Franta
2002, International Chemical Safety Cards NIOSH 2001), ele
fiind actualizate in permanenta prin culegerea de date existente pe
internet.
Lista cu substantele chimice pentru care se pot procura Fise
Tehnice de Securitate (FTS) de la Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Protectia Muncii (INCDPM), colectivul Riscuri
Chimice, este prezentata mai jos. Se pot elabora FTS si pentru alte
substante chimice.

IV. Bibliografie
PMMA Sinteza documentatie Institutul de cercetari
chimice.Centrul de documentare al industriei chimice si petroliere
Bucuresti 1969
Kunst staff tehnick 9 nr 12 dec 1970
Modern Plastcs Enciclopedia 1969-1970
Chemiche Industrie 11,1970
Marshallsitting Acrlic Acid and Esters1965
Chimical Econouz and Eugineering Reviev 1970
Barg E.I Tehnologia maselor plastice si sintetice Editura
Tehnica Bucuresti 1967
Feldman D Tehnologia compusilor macromoleculariEditura
Tehnica Bucuresti 1974
Odian,G Principles of Polimerizatori New York 1970

 Greeg R.A.si Mayo F.R. Jurnal American chimical society

1953
Lipatov ,Nestcrav si altii Spravicinik o himii polimerov
Kiev 1971
Herman M ,Gailord N,Enciclopedia of Polimer Science and
Technology vol 13