Aspecte psihologice ale pacientului cu accident vascular

Impactul negative al tulburarilor depressive se face resimtit asupra multor afectiuni somatic, cum
ar fi bolile cardiovasculare, tumorile maligne, diabetul, chiar si HIV-SIDA. Aparitia
simptomatologiei depressive complica de foarte multe ori tabloul bolii la o persoana care are dj
o afectiune neurologica. Dintre bolile neurologice cunoscute dementa Alzheimer, accidentele
vasculare (risc inalt), epilepsia, scleroza multipla, Parkinsonul asociaza ca si comorbiditate
depresia. Ca urmare a acestor asocieri, posibilitatea ca boala sa evolueze intr-un mod favorabil
scade simtitor. Prognosticul se inrautateste si mortalitatea este mai mare fata de cazurile isolate
(doar depresia sau boala neurologica).
In general, este dificil ca o persoana ce are o tulburare depresiva si o afectare neurologica
sa indeplineasca toate conditiile pentru a se putea pune un diagnostic de episode depresiv, asa
cum sunt ele prezentate in manualele de statistica si diagnostic. Persoanele care sunt in aceste
situatii au deseori simptome depressive anticipate. Acestea sunt afectele emotionale exaggerate si
asa-numitele reactii catastrofice.

Afectele emotionale exagerate apar sub forma unor explozii affective, din cauza lipsei
de continenta a emotiilor, au accese bruste de plans sau ras, nejustificate situational. Cauza este
afectarea bulbar (zona din creier situate intre cortex si maduva spinarii)
Reactiile catastrofice sunt episoade bruste de agresivitate sau agitatie, care alterneaza cu
dispozitie depresiva. Apar in special in accidentele vasculare. Simpromatologia depresiva sau
anxioasa din tulburarile neurologice apare cel mai frecvent reactive (situational).
Depresia post accident vascular are o prevalenta de circa 35-50% si apare in general
dupa 3-6 luni de la evenimentul vascular. Simptomatologia persoanei afectate va fi similara celei
din episoadele depressive pe care le fac varstnicii cu apatie, distractibilitate, deficite cognitive si
retard psihimotor. Cu alte cuvinte, apare un aspect de boala pseudodementiala (falsa dementa).
Persoana afectata manifesta o stare de dezinteres fata de lumea exterioar, energie vitala
diminuata, este neatenta, prezinta lentoare ideativa si dificultati de concetrare si memorare.
Apare accentuarea simptomatologiei vegetative cu modificari ale ritmului somn-veghe,
modificari ale apetitului si oboseala. Unele persoane pot avea asa-numitul tablou de depresie
vasculara. Aceasta se intampla la cei cu numeroase accidente vasculare mici in antecedente, de
care uneori nici nu sunt constienti (varsta debut 60-65 ani).
Simptomele din dementa vasculara are impact negative major asupra prognosticului si
recuperarii pacientilor neurologici, crescand mortalitatea in randul acestora. Stiindu-se impactul

pe care depresia il are asupra sanatatii cardiovasculare, se intelege de ce tratamentul in depresia

post accident vascular trebuie sa fie concetrat pe obtinerea remisiunii complete, cu vadite
imbunatatiri asupra prognosticului bolii neurologice si cardiovasculare asociate. In acest fel
scade riscul de hipertensiune arterial, diabet zaharat, boala coronariana, aritmii, obezitate,
conducand la micsorarea probabilitatii de a face accident vascular.

Ce poate fi facut?
Este important ca medical sa recunoasca depresia ce apare in bolile neurologice ca o
expresie a suferintei cerebrale si nu neaparat ca un process reactive. Deseori, tulburarile
depressive asociate afectiunilor neurologice pot obtine beneficii maxime din alaturarea tratament
antidepresiv-psihoterapie. Au fost publicate numeroase studii care au stabilit eficacitatea terapiei
cognitive-comportamentale in tulburarile depressive sau anxioase. Atat medical cat si terapeutul
trebuie sa vada relatia stroke-depresie ca fiind bidirectionala sis a actioneze in consecinta.