Sunteți pe pagina 1din 19

PROIECT DE SPECIALITATE

APARATE DE PRELUCRARE I
PREZENTARE A MRIMILOR MSURATE

CUPRINS
Cap.I

ARGUMENT ...... 2
0

Cap.II

NOTIUNI GENERALE ........ 4

Cap.III
III.1
III.2
III.3

PREZENTAREA MARIMII MASURATE ......4


Afisarea .... .4
Inregistrarea . ........ 6
Integrarea ....7

Cap.IV
IV.1
IV.2
IV.3
IV.4
IV.5
IV.6

APARATE ELECTRONICE DE MASURARE 7


Aparate inregistratoare tip E ....7
Aparate inregistratoare prin punte .......9
Aparate indicatoare tip E (serie A si ELR) ..9
Functiuni ale aparatelor inregistratoare tip E..10
Aparate inregistratoare tip E ......11
Aparate pneumatice........12

Cap.V

N.P.M. i P.S.I. .......13

Cap.VI

CONCLUZII ........ 15

Cap.VII

BIBLIOGRAFIE ... 17

Cap.I ARGUMENT

Sistemele de masurare automata sunt foarte variate, complexitatea lor fiind


in functie de marimea de masurare, de precizia masurarii etc; pot fi totusi
impartitein doua grupe mari, si anume:
-sisteme de masurare automata neechilibrate (necompensate);
-sisteme de masurare automata echilibrata (compensate);
In capitolul II al acestei lucrari am prezentat notiuni generale, sisteme
neechilibrate, sisteme echilibrate.
Incepand cu capitolul III am prezentat valorile marimilor masurate, respectiv
subcapitolul III.1 afisarea care spre deosebire de masurarea manuala, la care omul
aplica marimea de masurare directa unui aparat, masurarea automata necesita o
serie de elememte de automatizare, precum si o legare corespunzatoare a acestor
elemente (circuite, punti de masurare ect.).
Subcapitolul III.2 a fost dedicat iregistrarii, datele masurate putand fi
prezentate prin inregistrarea lor pe benzi de hartie. Inregistrarea continua.
Aparatele cu inregistrare continua sunt construite cu diagramarulanta sau cu
diagrama circulanta. Iregistratoarele cu diagrama rulanta functioneaza pe principiul
aparatelor electrice (ampermetre, voltmetre ect.) sau mai frecvent, pe principiul
sistemelor de masurare inchise (compensatoare automate), avand insa acul
indicator prevazut cu penita.
In subcapitolul III.3 am prezentat integrarea, o forma de prezentare a unor
marimi masurate, adica insumarea pe un timp oarecare, de exemplu o ora, a
marimii respective.
Aparate elecronice de masurare in sistemul E, sunt prezentate in capitolul IV,
aceste aparatele indicatoare (analogica), precum si cele inregistratoare (si
indicatoare) din sistemnl E functioneaza practic pe baza aceluiasi principiu al
sistelelor de masurare si anume al sistemelor de masurare echilibrate (in speta,
compensatoare automate).
In subcapitolul IV.1 am prezentat aparate inregistratoare de tip E, marimea
de intrare (semnalul unificat de curent 210 mAc.c) este aplicata pe rezistenta
R0 (R0=200) producand un semnal unificat de tensiune Ui (2 103+200.W 103
x200=0,4.2 V).
Intrucat aparatura de tipul E fabricata la IEA este destinata proceselor
tehnologice lente (cu constanta de timp mare), rezulta ca este oportuna folosirea
aparatelor inregiostratoare prin punctele pentru inregistrare simultana a 2, 3, 6 sau
12 parametrii, mai multe amanunte despre aparate inregistatoare prin puncte
puteti gasi in subcapitolul IV.2.
Aparatele indicatoare folosesc -ca si cele inregistratoare- aceleasi tipuri de
compensatoare automate, cu deosebire ca scara de masurare nu este liniara, ca la
aparatele inregistratoare, ci este circulara, avand diametrul de 100 mm si un unghi
de circa 270o, mai multe amanunte despre aparate indicatoare tip E (serie A si
ELR) in subcapitolul IV.3.
In subcapitulul IV.4 al acestei lucrari am prezentat functiuni auxiliare ale
aparatelor inregistratoare si indicatore de tip E, in afara de functiunile principale de
inregistrare si (sau) indicare (afisare), aparatele tip E pot indeplini si unele dintre
2

urmatoarele functiuni suplimentare: functiunea M, functiunea K, functiunea B,


functiunea S, functiunea C, functiunea T, functiunea TS etc.
Totalizatorul penru debite, seria FM 791, realizeazatotalizarea debitelor de
fluid dintr-o conducta, functionand in combinatie cu un aparat indicator sau
inregistrator din seria E, prevazut cu functie auxiliara I, mai multe despre acesta, si
nu numai, se gasesc in partea a 5 a capitolului IV.
Subcapitolul IV.6 al acestei lucrari, este dedicat aparatatelor pneumatice
indicatoare si inregistatoare, in cazul folosirii traductoarelor pneumatice, semnalele
de aer comprimat obtinute pot fi aplicate si aparatelor indicatoare si inregistratoare
de tip pneumatic. Aparatele indicatoare si inregistratoare pneumatice, constituind
aparatura secundara de panou, cuprind in cazul de fata urmatoarele tipul:
-aparate indicatoare, care realizeaza afisarea valorii instantanee a marimii
fizice masurate;
-aparatele integratoare, care efectueaza integrarea (contorizarea) in timp a
unor marimi fizice, de obicei debite, pentru efectuarea bilanturilor de material.

Cap.II Notiuni generale

Sistemele de masurare automata sunt foarte variate, complexitatea lor fiind


in functie de marimea de masurare, de precizia masurarii etc; pot fi totusi
impartitein doua grupe mari, si anume:
-sisteme de masurare automata neechilibrate (necompensate);
-sisteme de masurare automata echilibrata (compensate);
Sistemele neechilibrate corespund unor sisteme cu circuit deschis; marimea
de masurat M este prelucrata de traductorul T, amplificata (eventual) de
amplificatorul A si aplicata elementului de presentare (reproducere) R a marimii
respective.
Sistemele neechilibrate pot fi:
-in lant;
-in punte dezechilibrata.
Aceste sisteme sunt cele mai raspandite, avand o contractie simpla.
Sistemele echilibrate sunt analoage sistemelor de reglare automata avand un
circuit inchis. Dupa felul marimii echilibrate, sistemele de masurare respective se
impart in:
-compensatoare automate, la care se echilibreaza tensiunea de iesire a
traductorului (implica traductoare generatoare) cu o tensiune data de un
potentiometru avand corsorul comandat. Uneori se pot echilibra si alte marimi ca,
deexemplu:cupluri mecanice, fluxuri luminoase sau magnetice etc.
-punti automate, la care se echilibreaza rezistenta sau reactanta de iesire a
traductorului (implica traductoare parametrice), prin echilibrarea automata a
bratelor unei punti Wheatstone.
Compensatoarele si cu puntile automate sunt denumite in general
potentiometre automate.

Cap.III PREZENTAREA VALORII MARIMILOR MASURATE


III.1. Afisarea
4

Spre deosebire de masurarea manuala, la care omul aplica marimea de


masurare directa unui aparat (de exemplu, masoara temperatura unui cuptor cu
ajutorul unui termometru etc.), masurarea automata necesita o serie de elememte
de automatizare (de exemplu, un traductor de temperatura-un termocuplu- un
amplificator de tensiune, un stabilizator pentru mentinerea constanta a tensiunii
sursei de alimentare etc.), precum si o legare corespunzatoare a acestor elemente
(circuite, punti de masurare ect.). Marimea de masurare, suferind astfel o serie de
transformari intermediare, poate fi pusa in evidenta (afisata) fie cu un aparat
electric indicator (de exemplu, un miliampermetru cu ac indicator), fie cu ajutorul
unui aparat inregistrator (care inscrie marimea masurata pe o diagrama de hirtie).
Uneori marimile masurate pot fi inregistrate pe benzi perforate sau pe benzi
magnetice, in scopul introducerii lor intr-un calculator electronic.
Se observa ca, fata de masurarea neautomata, care nu asigura decat citirea
unei marimi la fata locului, masurarea automata permite prelucrarea, si
pransmiterea la distanta a acestei marimi, precum si folosirea e in scopul
conducerii unui pruces tehnologic fara interventia omului.
Elementul de baza intr-un sistem de masurare automat este traductorul.
Controlul automat esta o operatie mai complexa, in care masurarea difersilor
parametrii ai unei instalatii constituie doar mijlocul de informare in legatura cu
functionarea acesteia (normala sau nu). In final, controlul atomat este concretizat
fie printr-o semnalizare, fi printr-o o comanda.
Semnalizarea poate fi optica -de exemplu lampa verde aprinsa (starea 0) si
lampa rosie aprinsa (starea 1) -sau acustica, cu ajutorul unei sonerii sau al unui
claxon (hupa) care nu suna (starea 0) sau suna (starea 1).
Deoarece, asa cum s-a aratat controlul, automat are in vedere numai una sau
doua valori ale unei marimi date, elementele folosite petru masurarea valorilor
respective pot fi releele sau functiunile auxiliare ale inregistratoarelor sau
indicatoarelor automate.
Cel mai simplu mod de prezentare a datelor masurate este afisarea
(indicarea) acestora cu ajutorul unor aparate indicatoare.
Afisarea continua sau analogica se realizeaza cu ajutorul aparatelor cu ac
indicator, ca, de exemplu, microampermetre sau milivoltmetre, care au scara
gradata (etalonata) direct in unitatile marimii masarate.
Afisarea discontinua sau numerica se face in prezent in cod numeric
zecimal adica in cifre de la 0 la 9.
Valoarea marimii masurate, obrinuta de la traductor prin amplificator, este
transformata in cod zecimal cu ajutorul unui convertor analog numeric. In acest
caz, receptorul R este un codificator care transforma marimea continu (analogica),
intr-un cod de impulsuri (marime numerica). Impulsurile respective sunt aplicate
unor aparate speciale de afisare numerica (de exmeplu, indicatorul cu cifre al
contoarelor pentru consumul de energie electrica).
Afisarea din elemente combinate, foloseste un numar de sapte segmente de
dreapta luminoase, fiecare cifra rezultand din combinarea unui numar adecvat de
5

elemente. Dezavantajul procedeului consta in necesitatea folosirii unor


codificatoare care sa converteasca fiecare cifra in combinatia necesara de
segmente.
Segmentele luminase au fost realizate initial din sticla transtarenta sau tuburi
drepte, iluminate cu lampi, cu incandescenta. Sistemele moderne de afisare
numerica, ca, de exemplu, cele utilizate la calculatoarele de buzunar folosesc
dispozitive de afisare cu diode luminescente numite LED-uri. Aceste dispozitive
cuprind niste diode sub forma celor sapte segmente inglobate intr-o masa plastica
si care reprezinta fenomenul de luminiscenta atunci cand tensiunea aplicata
acestora depaseste o valoare de prag (de exemplu 5 V). Acelasi efect de
luminescenta este realizat la sistemele de afisare moderna cu ajutorul unor
segmente folosind cristale lichide. Elementele respective sunt de fapt niste micro
triode supuse unei tensiuni anodice, care prezinta fenomenul de polarizare a
luminii atunci cand pe cel de-al treile electrod se aplica o tensiune de comanda.
Consumul de enrgie la acesta sisteme moderne de afisare numerica este
foarte redus.
Afisarea suprapusa este o metoda utilizata in masurarea numerica. Cifrele
sunt suprapuse, dar fiecare permite vizibilitatea cifrelor din spate.

III.2 Iregistrarea
Datele masurate pot fi prezentate prin inregistrarea lor pe benzi de hartie
Inregistrarea continua. Aparatele cu inregistrare continua sunt construite
cu diagramarulanta sau cu diagrama circulanta.
Iregistratoarele cu diagrama rulanta functioneaza pe principiul aparatelor
electrice (ampermetre, voltmetre ect.) sau mai frecvent, pe principiul sistemelor de
masurare inchise (compensatoare automate), avand insa acul indicator prevazut cu
penita. In fata penitei, perpendicular pe directia de miscare a acesteia, se
deplaseaza cu viteza constanta o banda (diagrama) de hartie pe care se
inregistreaza variatia in timp a marimii masurate.
Banda de hartie se deplaseaza cu viteza constanta (de exemplu 20 mm/ora),
antrenata de un mecanism de ceasornic; deci, pe verticala este marcat timpul iar
deplasare orizontala a penitein (care are in acelasi timp si un ac indicator)
marcheaza valorile marimilor de masurat.
Inregistratoarele cu diagrama rotativa folosesc o hartie de forma circulara
plasata pe un disc care se roteste, iar penita, cu acul indicator al aparatului de
masurat, se deplaseaza pe raze curbilinii de la centru spre periferie.Aparatele cu
6

inregistrare continua dau erori mari de masurare datorita consumului mare de


putere prevacat de frecarea penitei de hartie.
Inregistrarea discontinua (prin puncte) se aplica la iregistrarea marimilor
din proces numite lente (de exemplu, variatia temperaturii unui cuptor), la care nu
exista variatii bruste intre doua valori succesive inregistrate.

III.3 Integrarea
O forma de prezentare a unor marimi masurate este integrarea, adica
insumarea pe un timp oarecare, de exemplu o ora, a marimii respective. De
exemplu, daca se integreaza (insumeaza) in timp o putere elecrica (kW), se obtine
energia totala consumata in acel timp (kWh), sau daca se integreaza in timp debitul
(m3/s) unui lichid intr-o conducta se obtine cantitatea totala (m 3) scursa prin
conducta in timpul considerat.
Sistemele de integrare sunt realizate de obicei cu circuite electrice de
integrare a marimilor masurate, iar impulsurile obtinuta prin convertoarele analognumerice sunt aplicate unor circuite de masurare cu tranzistoare formate prin
inscrierea unui numar de triggere. Afisarea marimilor obtinute se face fie pe cale
electronica (tuburi Nixie), fie printr-un cuntor mecanic cu cifre similar celui folosit
la contoareale electrice.

IV Aparate elecronice de masurare in sistemul E


In tara noastra se realizeaza o gama variata de aparate indicatoare,
inregistratoare si integratoare cu functiuni multiple, apartinand sistemului E
(neunificat sau unificat).
Toate aparatele indicatoare (analogica), precum si cele inregistratoare (si
indicatoare) din sistemnl E functioneaza practic pe baza aceluiasi principiu al
sistelelor de masurare si anume al sistemelor de masurare echilibrate (in speta,
compensatoare automate).
IV.1 Aparate inregistratoare de tip E
Marimea de intrare (semnalul unificat de curent 210 mAc.c) este
aplicata pe rezistenta R0 (R0=200) producand un semnal unificat de tensiune Ui (2
103+200.W 10-3x200=0,4.2 V). Pe de alta parte, potentiometrul R, alimentat
cu un curent constant (i=5mA) de la un stabilizator de curent, asigura o tensiune de
7

compensare UR opusa tensiunii Ui, astfel ca in functionare va rezulta o tensiune de


abatere (eroare) U data de diferenta celor doua tensiuni: U=Ui-UR .
In regim stationar, abaterea este nula (U=0), motorul MR nu se roteste si
potentiometrul R se afla intr-o pozitie care asigura compensarea: Ui=UR.
In acelasi timp, acul indicator indica pe o scara gradata (0,4-2,0V) valoarea
marimii de intrare U si, bineanteles, penita solidara cu cursorul si cu acul indicator
ramane pe loc, trasand aceiasi valoare.
Cand marimea de intrare variaza intr-un anumit sens (de exemplu, creste),
abaterea U capata o anumita polaritate (de exemplu, pozitiva). Amplificatorul de
curent continuu cu modulare-amplificare-demodulare (MAD) va furniza la iesire o
marime ampilificata, insa de aceiasi polaritate. Se observa ca pentru fiecare
polaritate va conduce nunmai un tranzistor ( de exemplu T1) -cel cu jonctiune
emitor-baza polarizata direct, si va fi blocat celalalt ( de exemplu T2 ), cu jonctiune
emitor-baza polarizata invers.
Ca urmare, in aceiasi situatie va functiona o singura dioda (de exemplu, D1)
asigurand pe bobina B1 (de excitare a motorului MR) o tensiune (curent) polsatorie
formata numai din semialternantele de o anumita polaritate ( de exemplu, pulsurile
pozitive), obtinute de la retea prin transformatorul de alimentare Tr .
Intrucat bobina de excitatie B2 primeste permanent aceiasi tensiune motorul
bifazat MR se va roti intr-un anumit sens ( de exemplu, pozitiv), determinand prin
legatura cinematica LC deplasarea cursorului potentiometrului R si acului indicator
pana la echilibrarea (compenserea) tensiunii de intrare (U=0), situatie in care
motorul se opreste.
Cand marimea de intrare capata o variatie de sens contrar, semnalul de
dezechilibru U isi va modifica polaritatea.
Motorul MR se va roti deci in sens contrar fata de situatia precedenta pana la
U=0 (echilibrare), indicand pe scara o noua valoare pentru Ui.
Ansamblul format din tranzistoare T1 si T2 diodele D1 si D2 si
transformatorul Tr constituie impreuna cu amplificatorul de curent continuu MAD
un amplificator sensibil la faze, adica la polaritatea marimii de la intrare.
Banda de hartie aferenta partii de inregistrare este antrenata cu o viteza
constanta (de 20, 60 sau 120 mm/h), cu ajutorul unu motor sincron MS racordat la
reteaua de 220 V ca prin intermediul unui sistem cinematic de antrenare SCA.
Amplificatorul de curent continuu folosit difera de la un tip de aparat la
altul, in functie de semnalul de intrare folosit.
Constructiv, aparatele inregistratoare se realizeaza in urmatoarele variante:
-normal, cu latimea scarii si a diagramei de 250 mm si cu viteza de deplasare a
diagramei reglabila de 20, 60 sau 120 mm/h;
-miniaturizat, cu latimea diagramei 120 mm si cu viteza de deplasare a diagramei
de 20 mm/h.
Variantele de executie sunt:
-pentru semnalele neunificate (seria E);
-tip E 35 -inregistrator miniatura cu o penita;
-tip E 36 -inregistrator normal cu doua penite;
8

-tip E 45 -inregistror miniatura cu doua penite;


-tip E 46 -inregistrator normal cu doau penite;
-pentru semnale unificate (seria ELR) : tipurile ELR 35, ELR 36, ELR 45, ELR 46,
care au aceleasi caracteristici cu tipurile omoloage cu semnalele neunificate.

IV.2 Aparate inregistatoare prin puncte


Intrucat aparatura de tipul E fabricata la IEA este destinata proceselor
tehnologice lente (cu constanta de timp mare), rezulta ca este oportuna folosirea
aparatelor inregiostratoare prin punctele pentru inregistrare simultana a 2, 3, 6 sau
12 parametrii. In acest scop se foloseste un inregistrator electronic de tipul
compensatorului automat, avand insa un mecanism de inscriere deosebit de
celelalte. In acest caz, echipajul mobil al compensatorului este prevazut cu un
tambur A, avand plasate un tambur A, avand plasate radial, pe periferie, un numar
de penite P1, P2, P3cu cerneluri de culori diferite, si fiind sustinut de parghia B
care poate oscila in jurul tijei C. Acest sistem de inscriere poseda posibilitatea a
trei miscari distincte:
-miscarea liniara x de-a lungul tijei C sub influenta marimii de masurat in
intervalul 0-100.
-miscarea circulara y, care se produce discontinuu (sacadat) la anumite
intervale de timp si care aduce succesiv fiecare penita in apropierea diagramei de
hartie;
-miscarea oscilanta z, care produce de asemenea discontinuu si prin care
penita respectiva este apasata pe diagrama, producand un punct de o anumita
valoare.
Pe periferia tamburukui sunt inscrise si numerele 1, 2, 3, corespunzatoare
penitelor (marimilor masurate), care sunt afisate astfel succesiv, indicand marimea
care se imprima in acel moment.
Operatia de esantionare a marimilor de masurat se efectueaza cu ajutorul
unui comutator automat inclis in aparatu inregistrator, prevazut cu un motor
sincron S care comuta la intervale egale de timp (de exemplu, 15 secunde)
marimile M1, M2M5 de la traductoarele T1, T2T6. In acelasi ritm, insa dupa
trecerea timpului necesar echilibrarii compensatorului automat (circa 4-6 s), se
produce succesiv rotirea tamburului si miscarea de imprimare.
Inregistratorul automatprin puncte posedade asemenea si o scara indicatoare
gradata si are simbolul de fabricatie E 36 A pentru marimile de semnal neunificat
(respectiv E036 A, E 136 A, E536 A si E 736, simbolurile 000, 100, 500 si 700
avand aceleasi semnificatii ca mai inainte) si ELR 36 A pentru semnal unificat 210 mA c.c.
IV.3 Aparate indicatoare tip E (serie A si ELR)
9

Aparatele indicatoare folosesc -ca si cele inregistratoare- aceleasi tipuri de


compensatoare automate, cu deosebire ca scara de masurare nu este liniara, ca la
aparatele inregistratoare, ci este circulara, avand diametrul de 100 mm si un unghi
de circa 270o. La dimensiunile aparatului -gabarit frontal 158X158 mm- lungimea
desfasurata a scarii este de 235 mm.
Scarile de masurare sunt standardizate, fiind liniare (0-50, 0-600-100), sau
partatice (0-20, 0-25,0-150) pe scara avand imprimat si un factor de scara (de
exemplu, X10n; X2 10n sau X5 10n) indicat de beneficiar.
Toate aparatele de masurare, inclusiv cele inregistratoare, au o sensibilitate
de 0,1 si o precizie (eroare maxima) de 0,5. Indicativul acestor tipuri de
aparate este E(ELR) 10 sau 12.
IV.4 Functiuni auxiliare ale aparatelor inregistratoare si indicatore de tip E
In afara de functiunile principale de inregistrare si (sau) indicare (afisare),
aparatele tip E pot indeplini si unele dintre urmatoarele functiuni suplimentare:
functiunea M, functiunea K, functiunea B, functiunea S, functiunea C, functiunea
T, functiunea TS etc.
Functiunea M. Aparatele prevazute cu aceasta functiune poseda contacte de
comutare care isi schimba pozitia numai la depasirea unei limite superioare.
Functiunea K este practic identica cu functiunea M, cu diferenta ca pozitiile
contactelor nu sunt evidentiate prin repere pe scara.
Functiunea B similare functiunii M cu observatia ca contactele sunt
constructiv fixate la limita superiora sau la limita inferioara. Aceste contacte
servesc pentru semnalizarea intreruperii circuitului la intrare cand compensatorul,
nemaifiind echilibrat motorul MR comanda deplasarea cursorului potentiometrului
R pana la iesirea din limite.
Functiunea S similare de asemenea functiunii M, se aplica la aparatele cu
imprimarea prin puncte.
Functiunea C asigura transmiterea la distanta a semnalului de abatere a
marimii masurate de la o valoare prescrisa. In acest scop, similar cu cursorul K 1 si
cu indicatorul I1 al potentiometrului R din aparatul inregistrator se afla si cursorul
K3, care deplaseza pe potentiometrul R0 adaugat suplimentar.
Functiunea T consta in formarea unui semnal (0,4- 2V) proportional cu
marimea masurata, care poate fi la distanta. Cursorul K 2 al potentiometrului R0
(valoarea R0=320 ) se deplaseaza solidar cu cursorul K1 si, deoarece
potentiometrul R0 este parcurs de curentul stabilizat i=5 mA, rezulta ca tensiunea
Ue obtinuta este proportionala cu marimea masurata. Tensiunea respectiva este
aplicata, de obicei, unui convertor tensiune-curent care produce la iesire semnalul
unificat de curent 2-100 mA c.c.
Functiunea H asigura transmiterea semnalului pentru comanda
regulatorului bipozitional in mai multe puncte.
10

Functiunea I asigura transmiterea semnalului pentru comanda elementului


totalilzator (integrator) de debit.
Functiunea Q asigura transmiterea semnalului pentru corectia debitului
unui fluid in functie de variatiile presiunii masurate.
Functiunea R asigura obtinerea unei marimi proportionale cu radacina
patrata a semnalului de intrare.
Codul folosit pentru tipul inregistratoruluisau indicatorului mai trebuie
completat cu un index inaintea celor doau cifre, in functie de traductorul sau sau
elementul cu care este cuplat. Astfel:
0-pentru termocupluri ;
1- pentru termorezistente ;
5-pentru pirometrul de radiatie si alte elemente cu semnalul de iesire in
milivolti;
7-pentru detectoare de umiditate;
ELR-penru elemente elecronice cu semnal unificat.
Functiile auxiliare sunt indicate in continuare, prin litera respectiva, exemplu
aparat tip E 0 10 M2 T: aparat cu semnal neunificat (E) pentru termocupluri (O),
indicator (10), cu semnalizare la depasirea limitei inferioare (M 2) si cu transmiterea
semnalului proportional cu valoarea indicata (T).
IV.5 Aparate integratoare tip E
Totalizatorul penru debite, seria FM 791, realizeazatotalizarea debitelor
de fluid dintr-o conducta, functionand in combinatie cu un aparat indicator sau
inregistrator din seria E, prevazut cu functie auxiliara I.
Semnalul unificat primit de la traductorul de presiune diferentiala-tip AT 36
ELT 370-este transmismis elementlui de calcul ELX 220 care asigura extragerea
radacinii patrate, iar apoi aparatului iregistrator- ELR 351- prevazut cu functia
auxiliara de intagrare I.
Aparatul FM 791, plasat intr-o carcasa metalica paralelipipedica, este
prevazut cu o fereastra in dreptul careia se afisaza valoarea debitului masurat prin
contorul mecanic C, iar in interior cuprinde:
-blocul amlificator de c.c;
-ansamblul format din blocul motor M-tahogenerator G, cuplate impreuna cu
contorul C printr-un cablu flexibil.
Aparatul respectiv furnizeaza un semnal de curent alternativ pentru
alimentarea functiunii I a aparatului conjugat (ELR 351), primind din partea
acestuia un semnal de tensiune alternativa e1 proportional cu valoarea instantanee a
debitului masurat D (e1=KD). Acest semnal amplificat este transmis sub forma
tensiunii e3 infasurarii de comanda a motorului M, care se va roti, turatia acestuia
fiind proportionala cu debitul masurat.In sfarsit, deoarece un motor reprezinta un
element integrator, rezulta ca numarul total de rotatii, respectiv indicatiile
11

contorului mecanic C, vor fi proportionale cu debitul total de fluid scurs din


conducta in intervalul de timp cat instalatia functioneaza.
Pentru realizarea unei bune stabilitati in functionare, la intrarea
amplificatorului este aplicat si un semnal de reactie negatie e 2, furnizat
tahogeneratorul G solidar cu motorum M.
Integratorul liniar tip ELI 112 foloseste pentru integrare un circuit RC, un
generator autoblocat si circuite de comanda si stabilizare.
Aparatul afiseaza indicatia 100 dupa o ora, daca in acest timp semnalul de
intrare este mentinut la valoarea sa maxima (10 mA c.c.).
Integratorul extractor de radical tip ELI 103 este destinat contorizarii
debitului total T al unui fluid, prin masurarea debitului partial D folosind
traductoare de presiune diferentiala P. Performantele tehnice sunt aceleasi ca si la
tipul precedent.
IV.6 Aparate pneumatice indicatoare si inregistatoare
In cazul folosirii traductoarelor pneumatice, semnalele de aer comprimat
obtinute pot fi aplicate si aparatelor indicatoare si inregistratoare de tip pneumatic.
Aparatele indicatoare si inregistratoare pneumatice, constituind aparatura
secundara de panou, cuprind in cazul de fata urmatoarele tipul:
-aparate indicatoare, care realizeaza afisarea valorii instantanee a marimii
fizice masurate;
-aparatele integratoare, care efectueaza integrarea (contorizarea) in timp a
unor marimi fizice, de obicei debite, pentru efectuarea bilanturilor de material.
Aparatula secundara de panou poate avea si alte functiuni auxiliare dintre
care cea mai importanta este aceia a semnalizarii iesirii din limite a unor parametrii
(control automat).
Indicatorul F-DB. Pentru indicarea valorilor marimilor masurate, aparatele
folosesc metoda masurarii direct (fara compensator). Elementul sensibil folosit este
burduful 1, care are extremitatea din stanga fixata la soclul 2, iar cea din dreapta
este libera si prin intermediul piesei 3 actioneaza asupra bornei 4. Aceasta este o
lama elastica, arcuita in forma de U, avand capatul din stanga solidar cu soclul 2,
capatul din dreapta miscanduse de-a lungul axului filetat 5.
Marimea masurata se introduce prin racordul 6 in interiorul burdufului
provocand dilatarea acestuia. Forta exercitata de capatul liber al burdufului este
preluata de catre lama elastica (prin intermediul piesei 3), care o transforma intr-o
deplasare proportionala cu presiunea de intrare. De capatul liber al lamei se leaga
sistemul de parghii 7 care pune in miscare echipajul mobil al indicatorului.
Elementul antagonist deplasarii este cama elastica in forma de U. Cele doua piulite
, care se pot misca de-a lungul axului filetat 5, servesc la fixarea domeniului de
masurare.
Indicatorul F-DA cuprinde un bloc de obtinere si afisare a diferentei intre
doua marimi. Indicatoarele pot fi echipate cu blocuri de semnalizare cu lampi
12

Inregistratoare pneumatice:
-inregistratorul continuu F-RB care permite inregistrarea pana la trei
marimi;
-inregistratorul cu selector F-SB care primeste cinci marimi de intrare si
inregistreaza numai una selectabila manual printr-un comutator cu cinci cai.

Cap. V N.P.M. i P.S.I.


Norme de Protectia Muncii
Masuri de prevenire a accidentelor sau a bolilor profesionale se constituie in
norme a caror respectare este reglementata prin lege. incalcarea dispozitiilor legale
cu privire la protecia muncii atrage dupa sine raspunderea disciplinara,
administrativa, materiala sau penala. Fisa de instructaj este primul document care
se consulta in situaii de accidente pentru a se putea constata daca accidentatui a
fost instruit cu cunostinte corespunzatoare a caror aplicare corecta I-ar fi asigurat
protecia.
Electrocutarile au loc atunci cand omul atinge concomitent doua elemente
bune conductoare de electricitate, intre care exista diferene de potential. Partea
izolata a corpului omenesc o constituie numai pielea, rezistena ei variind intre 1 si
100 Kohmi, in functie de individ si de condiiile in care se face contactul cu el aflat
sub tensiune. De aceea, pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoas
n condiii date, dac produce un curent prin corpul omului (1>10mA ). La
1>15mA, omul nu se mai poate elibera singur de sub actiunea curentului electric
iar la 1>90mA, nceteaz funcionarea inimii.
Contactul cu elementele care fac parte din circuitele curenilor de lucru, cum
sunt conductoarele neizolate i bornele constitute atingerea directa, iar contactul cu
un element care intr accidental sub tensiune datorita unei defectiuni sau avarii,
cum sunt carcasele masinilor si instalatiilor electrice, constituie atingerea indirecta.
Atingerea direct la reele cu nulul izolat este periculoasa deoarece curentul
se inchide prin om, pamant, izolaiile si capacitate retelei fata de pamant. n cazul
in care reeaua are nulul pus la pamant sau nulul izolat, dar o alta masina sau
instalatie are atingere la masa, cazul este mult mat grav, rezistena totala a
circuitului fiind mai mica decat impedanta de la cazul precedent.
Atingerea indirecta este periculoasa numai cand masina este izolata fata de
pamant sau cand numai omul este izolat de pamant, dar se face aingere dubla.
La reelele de curent continuu cu doua conductoare, daca unul din fire este
pus accidental la mpmntare, deasemenea, pericolul de electrocutare. Cazuri la
fel de periculoase se pot intaini in special la uneltele de mana la care pot aparea
doua defecte sau doua defecte la masini diferite care sunt alimentate de acelasi
transformator de separare. De aceea la uneltele electrice de mna sau la cele cu
13

posibilitate de atingere directa sau indirecta, se impune utilizarea tensiunilor


nepericuloase. Prin izolarea amplasamentului se intelege izolarea suplimentara de
protecie efectuata special pentru izolarea omului fata de pamant sau obiecte
conductoare in contact cu pamantul si aflate in zona in care se pot produce atingeri
directe sau indirecte. Nu este permis sa se lucreze cu doua mini acolo unde exista
posibilitatea sa fie atinse concomitent doua corpuri conductoare.
Mijioacele folosite pentru protejarea contra electrocutarilor sunt: mijioace si scule
electroizolante ( cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, prajini electroizolante,
covorase si presuri de cauciuc, scule cu manere electroizolante ), indicatoare de
tensiune si dispozitive de scurtcircuitare si legare la pamant care trebuie verificete
si controlate sistematic.
Prevenirea i Stingerea Incendiilor
n toate locurile de munca este asigurata in mod special protectia impotriva
producerii incendiilor. n locuri vizibile este afisat planul de evacuare a incintei in
situaii limita si prevazute stingatoare de incendiu. La producerea unui incendiu
contribute prezena materialelor combustibile a sursei de aprindere si a oxigenului
necesar arderii. Pot constitui surse de aprindere scanteile generate prin frecare sau
soc, procesele de agresiune defectele de izolaie, flacara chibritului, tigarile,
corpurile inc scurtcircuitele, etc. Cnd conductoarele simt parcurse de cureni mari
de scurtcircuit sau cand parti de izolaie sunt supuse aciunii arcului electric,
izolaia se poate aprinde. Interzicerea fumatului in locurile care nu sunt amenajate
in acest scop, interzicerea sudurii in afara incintelor amenajate in acest scop,
depozitarea substanelor inflamabile in recipiente speciale, dimensionarea corecta a
instalaiilor electrice din punct de vedere al izolaiei, asigurarea proteciei la
scurtcircuite cu aparatura specifica, verificarea periodica a instalaiilor, constituie
masuri de prevenire a incendiilor.
Tablourile generale de distribute vor fi inchise si neaccesibile persoanelor
neautorizate. in toate incaperile cu gaze combustibile se utilizeaza aparatura
speciala in constructie antiexplozibila, pentru a impiedica propagarea exploziei in
exterior. Actiunea de stingere sau de localizare a incendiilor se realizeaza
concomitent cu protejarea sau evacuarea bunurilor folosindu-se stingatoare de
incendii cu apa, cu spuma, cu substance lichide, cu praf si dioxid de carbon, cu
zapada carbonica. in baza legislatiei este organizata in fiecare intreprindere o
comisie tehnica de prevenire si de stingere a incendiilor care coordoneaza si
asigura instruirea intregului personal incadrat in munca .

14

Cap. VI Concluzii
Aparatele de prelucrare si prezentare a marimilor masurate au o importanta
deosebita, deoarece sistemele de masurare automata sunt foarte variate,
complexitatea lor fiind in functie de marimea de masurare, de precizia masurarii
etc; pot fi totusi impartitein doua grupe mari, si anume:
-sisteme de masurare automata neechilibrate (necompensate);
-sisteme de masurare automata echilibrata (compensate);
Sistemele neechilibrate corespund unor sisteme cu circuit deschis; marimea
de masurat M este prelucrata de traductorul T, amplificata (eventual) de
amplificatorul A si aplicata elementului de presentare (reproducere) R a marimii
respective.
Sistemele neechilibrate pot fi:
-in lant;
-in punte dezechilibrata.
Aceste sisteme sunt cele mai raspandite, avand o contractie simpla.
Sistemele echilibrate sunt analoage sistemelor de reglare automata avand un
circuit inchis. Dupa felul marimii echilibrate, sistemele de masurare respective se
impart in:
-compensatoare automate, la care se echilibreaza tensiunea de iesire a
traductorului (implica traductoare generatoare) cu o tensiune data de un
potentiometru avand corsorul comandat. Uneori se pot echilibra si alte marimi ca,
deexemplu:cupluri mecanice, fluxuri luminoase sau magnetice etc.
-punti automate, la care se echilibreaza rezistenta sau reactanta de iesire a
traductorului (implica traductoare parametrice), prin echilibrarea automata a
bratelor unei punti Wheatstone.
Spre deosebire de masurarea manuala, la care omul aplica marimea de
masurare directa unui aparat, masurarea automata necesita o serie de elememte de
automatizare, precum si o legare corespunzatoare a acestor elemente (circuite,
punti de masurare ect.).
Controlul automat esta o operatie mai complexa, in care masurarea difersilor
parametrii ai unei instalatii constituie doar mijlocul de informare in legatura cu
functionarea acesteia (normala sau nu). In final, controlul atomat este concretizat
fie printr-o semnalizare, fi printr-o o comanda.
15

Semnalizarea poate fi optica -de exemplu lampa verde aprinsa (starea 0) si


lampa rosie aprinsa (starea 1) -sau acustica, cu ajutorul unei sonerii sau al unui
claxon (hupa) care nu suna (starea 0) sau suna (starea 1).
Afisarea continua sau analogica se realizeaza cu ajutorul aparatelor cu ac
indicator, ca, de exemplu, microampermetre sau milivoltmetre, care au scara
gradata (etalonata) direct in unitatile marimii masarate.
Afisarea discontinua sau numerica se face in prezent in cod numeric
zecimal adica in cifre de la 0 la 9.
O forma de prezentare a unor marimi masurate este integrarea, adica
insumarea pe un timp oarecare, de exemplu o ora, a marimii respective, sistemele
de integrare sunt realizate de obicei cu circuite electrice de integrare a marimilor
masurate, iar impulsurile obtinuta prin convertoarele analog- numerice sunt
aplicate unor circuite de masurare cu tranzistoare formate prin inscrierea unui
numar de triggere.
In tara noastra se realizeaza o gama variata de aparate indicatoare,
inregistratoare si integratoare cu functiuni multiple, apartinand sistemului E
(neunificat sau unificat).
Toate aparatele indicatoare (analogica), precum si cele inregistratoare (si
indicatoare) din sistemnl E functioneaza practic pe baza aceluiasi principiu al
sistelelor de masurare si anume al sistemelor de masurare echilibrate (in speta,
compensatoare automate).
Intrucat aparatura de tipul E fabricata la IEA este destinata proceselor
tehnologice lente (cu constanta de timp mare), rezulta ca este oportuna folosirea
aparatelor inregiostratoare prin punctele pentru inregistrare simultana a 2, 3, 6 sau
12 parametrii.
Operatia de esantionare a marimilor de masurat se efectueaza cu ajutorul
unui comutator automat inclis in aparatu inregistrator, prevazut cu un motor
sincron S care comuta la intervale egale de timp (de exemplu, 15 secunde)
marimile M1, M2M5 de la traductoarele T1, T2T6.
Aparatele indicatoare folosesc -ca si cele inregistratoare- aceleasi tipuri de
compensatoare automate, cu deosebire ca scara de masurare nu este liniara, ca la
aparatele inregistratoare, ci este circulara, avand diametrul de 100 mm si un unghi
de circa 270o.
In afara de functiunile principale de inregistrare si (sau) indicare (afisare),
aparatele tip E pot indeplini si unele dintre urmatoarele functiuni suplimentare:
functiunea M, functiunea K, functiunea B, functiunea S, functiunea C, functiunea
T, functiunea TS etc. In cazul folosirii traductoarelor pneumatice, semnalele de aer
comprimat obtinute pot fi aplicate si aparatelor indicatoare si inregistratoare de tip
pneumatic.
In concluzie, fiecare aparat de prelucrare si prezentare a marimilor masurate
are o importanta aparte in functie de intrebuintare acestuia, sistemele de masurare
automata sunt foarte variate, complexitatea lor fiind in functie de marimea de
masurare, de precizia masurarii etc.

16

Cap.VII Bibliografie
SERGIU CALIN si STELIAN POPESCU-Aparate, echitamente si
instalatii de electronica industriala-Automatizari-(Manual pentru
clasele a XI-a si a XII-a licee industriale)

17

18