Portofoliu

La didactica
educaiei civice

A efectuat: B Angela

Cuprins:
1.Didactica teoria generala a procesului de
invatamint;
2.Principiile predarii, invatarii educatiei civice;
3.Curricumul modernizat la educatia civica;
4.Continutul si structura invatamintului
Preuniversitar. Manualul;
5.Obiective operationale;
6.Strategii didactice;
7.Metode didactice;
8.Lectia forma principala a procesului de
invatamint;
9.Evaluarea performantelor scolare;
10. Proiectarea didactica.

JON AMOS COMENIUS ( 1592 1670 )

Didactica este o disciplin pedagogic, o ramur a tiinelor educaiei, al crei obiect de
studiu este procesul de nvmnt, ca principal modalitate de instruire i educare.

Etimologia cuvntului didactic se afl n termenii greceti: didaskein = a nva;

didaktikos = instrucie, instruire; didasko = nvare, nvmnt; didactike = arta
nvrii. Originea cuvntului sugereaz faptul c sfera de cuprindere extrem de extins
a didacticii, coincidea cu problematica procesului de predare-nvare, a educaiei, a
nvmntului, a formrii omului.

Conceptul didactica a fost introdus n teoria i practica colii n secolul XVII-lea, de

ctre celebrul pedagog ceh Jan Amos Comenius (1592-1670), prin lucrarea sa
Didactica Magna, publicat n anul 1632 n limba ceh i n anul 1657 n limba latin.
Atribuind conceptului semnificaia iniial de art a predrii, respectiv art universal
de a-I nva pe toi totul, Comenius considera c a nva pe altul nseamn a ti ceva

i a face i pe altul s nvee s tie i aceasta repede, plcut i temeinic, n special cu

ajutorul exemplelor, regulilor i aplicaiilor generale sau speciale.

Aportul lui Comenius la constituirea didacticii este deosebit, contribuiile sale la

elaborarea teoriei i practicii instruirii fiind absolut remarcabile.A rezultat o oper cu
mare valoare intrinsec pentru teoria i practica instruirii, stabil i generatoare a unei
autentice revoluii n nvmnt, oper care nu a fost egalat de ali pedagogi. De
aceea, secolul XVII a mai fost numit n pedagogie secolul didacticii, iar Comenius a
fost supranumit Galilei al educaiei i Bacon al educaiei.
Opera pedagogic a lui Comenius se constituie ntr-o doctrin pedagogic ce i
pstreaz i astzi actualitatea. Viziunea sa asupra didacticii, st la baza modalitii de
organizare a procesului de nvmnt desfurat n limba matern, pe clase i lecii, cu
programe colare i manuale, cu elevi de aceeai vrst cu personal calificat, ntr-un an
colar, cu perioade de activitate i de odihn, cu o anumit organizare a zilei.

n concepia sa, nvmntul avea obligaia de cuprinde toat populaia, spre a ridica
nivelul de nelepciune al oamenilor.Considera, ca axiom a instruirii, sintagma
colarului i se cade munca, profesorului- conducerea; d ntotdeauna n mna
elevului uneltele, ca s simt c nimic nu e imposibil, inaccesibil, greu: ndat l vei face
activ, ager, dornic.

Comenius considera c profesorul trebuie s-l ajute pe colar s-i nsueasc tiina i
a ti nseamn a putea reda ceva fie cu mintea, fie cu mna, fie cu limba, susinea c
o metod de lucru adecvat asigur rezultate bune chiar i n cazul unor dascli i elevi
mai puin buni; susinea c n transmiterea cunotiinelor, condiia de baz este ca
toate s fie predate prin exemple, prin precepte, prin aplicaie sau imitaie.

Comenius a formulat o serie de principii didactice: educarea cunoaterii prin trecerea

progresiv de la concret la abstract, de la particular la general, de la cunoscut la
mai puin cunoscut, prin observaie practic sau intuiie; realizarea unui nvmnt
treptat, gradat i concentric, ceea ce presupunea elaborarea riguroas a unor planuri i
programe de nvmnt; evidenierea rolului activizrii prin exerciiul virtuilor morale;
asigurarea caracterului sistematic al instituiei.
Extensiunea conceptului de didactic s-a datorat faptului c, la nceputul secolului XX,
s-a nregistrat o dinamic a gndirii pedagogice, determinat de noile necesiti sociale
i de apariia unor curente de gndire n a doua jumtate a secolului XIX.

Termenul didactica a fost consacrat de Comenius, dar naintea sa fusese utilizat n

secolul al XVII-lea de pedagogul Elios Bodinus n lucrarea Didactica sive ars docendi
(1621), apoi de Wolfgang Ratke (Ratichius) n lucrarea Aphorismi didacticii paecipui
(1629).

De asemenea, Comenius a preluat multe idei introduse n cultura timpului, fie de mari
profesori de la sfritul Renaterii (de exemplu Ioachimus Fortius), fie de celebrii
gnditori umaniti ai vremii (de exemplu Erasmus si Vives), care susineau c nimic nu
este mai ucigtor n viaa omeneasc dect acea depravare a judecii care nu acord
lucrurilor preul lor. Cci de aceea ajungem s rvnim lucruri josnice, ca i cum ar fi
preioase, iar pe cele preioase s le respingem ca i cum ar fi fr nici o valoare, adic
s tratm lucrurile imprudent, prostete, vtmtor; altfel spus, se sublinia nevoia
organizrii instruirii n coal i nevoia de disciplinare a minii prin instruire.
Valoarea i stabilitatea concepiei lui Comenius n istoria teoriei i practicii instructive nu
a fost egalat n gndirea altor pedagogi. Aportul su cu privire la constituirea didacticii
este fr precedent. Astfel, de la concepia sa cu privire la coninutul didacticii, pornete
ntreaga organizare a procesului de nvmnt desfurat n limba matern, pe clase i
lecii, cu programe i manuale, cu elevi de aceeasi vrst, cu oameni specializai, ntrun an colar, cu perioade de munc i de odihn (vacane), cu o organizare anume a
zilei de lucru (cu un anumit orar) etc.

Mai mult dect problemele de ordin administrativ, i-au stat n atenie cele legate de
obiectivele, principiile, coninutul, metodele i formele de organizare a muncii instructiveducative, oferind profesorului att orientarea necesar, ct i instrumentele de lucru.
Marele gnditor avea convingerea c o metod de lucru adecvat asigur rezultate bune
chiar i n cazul unor dascli i elevi mai puin buni. Este interesant de reinut faptul c,
n concepia sa, nvmntul avea obligaia de a cuprinde toat populaia, spre a ridica
nivelul de nelepciune al oamenilor, ndrumndu-i s triasc n conformitate cu natura.
n consecin, recomand mai nti educarea cunoaterii, urmnd drumul de la concret
la abstract, de la particular la general, de la uor la greu, de la cunoscut la mai
puin cunoscut, de la apropiat la ndeprtat, totul fcndu-se prin observaie
practic sau intuiie, aceasta din urm fiind regula de aur a instruciei.

1.1 Tema: Didactica teoria generala a procesului

de invatamint. Obiectivele si metodele de
cercetare ale didactici educatiei civice.

Teorie normativa

Este o teorie

Descriptiv/prescriptiva
Caracteristicile didactici
ca
stiinta

practica

reflectiv

Character explicative

Studierea
trecutului
nostrum in
domeniul
trecutului

Directiile orientari cercetari

educatiei civice

Cercetarea si gasirea
noului pent ru
experimentarea unor
metodologi particulare
care apar in procesul
invatari Educatiei.Civice

Studierea si generalizarea experientei

inaintate a predari invatarii Educatiei
Civice in spatial Romanesc
psigologia
Relatiile didacticici cu alte stiinte
pedagogia
logica

Metode de cercetare ale

educatiei civice

abservatia

ancheta

experimental

2.2 TEMA:Principiile predarii, invatarii

educatiei civice.

PRINCIPIU-ideia de baza pe care se intemeiaza

procesul de invatamint si care jaloneaza cursul
general al activitatilor profesorului si al elevilor.

NORME DIDACTICE-au un inteles mai restrins de

conduit a prescriptiei si a indicatiilor care sunt
impuse actului didactic.

1.generale
4.sistematic
Vizeaza toate

Caracterile principiilor

competentele actele
didactice

2.normative

3.dinamic

Conduc la stabilirea
obiectivelor in
structurare

Principia generale

Principia speciale

-Principiul invatarii interactive;

responsabilitatile omului;

-Pr. si

-Pr. Participarii constiente si active

drept civilizat

-Pr. ed.civice in spirit

a elevilor;
constient si active-

-Pr.in spirit

-Pr. Accesibilitatii si individualitatii

participative;

invatatamintului;
constiintei si consider-

-Pr.formari

-Pr. stimulari si dezvoltarii motivatiei

atiei civice;

pt invatare;
educatiei civice prin

-Pr.abordarii

-Pr. insusirii tehnicilor si a cunostincontinua si

telor priceperilor si deprinderilor;
speciali;

prisma elaborarii
perspective cu actori

-Pr. legarii teoriei de practica;

individuale , tolerante

- Pr.tratari

-Pr. invatamintului sistematic si continu.

Si defeciente.

3.3 TEMA:Curricumul modernizat la educatia

civica.

CURICULUM-este un document normative ce

reglementeaza procesul educational in cadrul
acestei discipline.

TIPURI DE CURRICULUM:
1.formal
2.nonformal
3.informal

CURICULUM MODERNIZAT-reprezinta un
ansamblu de documente scolare de tip
reglator in cadru carora se consemneaza
datele esentiale privind procesul educative si
experienta de invatare la educatia civica.

Structura curricumului modernizat

Preleminarii;
Conceptia didactica a disciplinei;
Competentele cheie transversal;
Competentele specifice disciplinei;
Competente transdisciplinare;
Subcompetente:-unitati de invatare;
-elemente de continut;
-activitati de invatare;
Strategii didactice;
Strategii de evaluare;
Bibliografie.
FUNCTIILE CURRICUMULUI
normativa;
axiological;
stiintifica
procesuala;
metodologica;
evaluativa.

4.4 TEMA:Continutul si structura

invatamintului preuniversitar. Manualul de
educatie civica.

CONTINUTUL INVATAMINTULUI-reprezinta un
ansamblu de cunostinte abilitati intelectuale
profesionale si artistice modele atitudionale
organizate sistematic si etapizate pe ciclu scolar.
modalitatea

cantitatea

Caracteru
continutului
invatamintului

diversificarea

specificarea

calitatea

stabilitatea

EVALUAREA CONTINUTULUI-ordoneaza chronologic

in succesiunea unor continuturi asimilabile la
nivelul respectiv de dezvoltare intelectuala a
elevilor.
Etapele de esalonare a continutuluiorientare;
extensiune;
dezvoltare.

MANUALUL-este o realitate a scolii

contemporane fara de care este dificil sau
chiar imposibil de realizat pentru invatat.
STRUCTURA MANUALULUI
textul de baza;
textul aplicativ;
textul suplimentar.
FUNCTIILE MANUALULUI

de transmitere a cunostintelor;
formative;
de autoinstruire;
stimulativa;
de evaluare a achizitiilor;
de educatie sociala si cultural.

6.6TEMA: Strategii didactice .

STRATEGII DIDACTICE-sisteme de metode ,
procedee, mijloace de invatamint si forme de
organizare a activitatilor de instruire.
CARACTERUL STRATEGIILOR DIDACTICE

1.
c;
2.
;
3.
nt;
4.
5.
6.
v.

sistemi
dinamic
motiva
flexibil;
practc;
aplicati

FUNCTIILE STRATEGIILOR DIDACTICE

cognitive;
formative;
operational;
de optimizare a actiunilor;
motivationala.
actionale
particulare

generale
cognitive

De rutina

Afectiv

notare
Dupa gr de
generalizare

Dupa caracterul lor

MolgortAlgoritDupa gradu deindividuale

dirijareSemialgorit
a
mic
mic invatari
mic

Clasificarea
structurilor
didactice dupa
M.Ionescu
Dupa modul de
organizare a elevilor
De grup
inductive
frontale

Dupa natura ob. Pe

care sunt centrate

mixt Dupa
rationament
transduct

analog
diduct

7.7 Metode didactice

Sub.1 Functiile metodelor didactice;
Sub.2 Clasificarea metodelor didactice.