Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura p1+p2
Arhitectura p1+p2
22)Sistemul trilitic-o constructie formata din 2 piloni de piatra peste care se aseaza o
lespede orizontala.
23)Perioada renasterii franceze de infl. Italia-progrm.principal de arh=castel;pozitia in
care se construiesc castele de pe valea loirei ;in arhitectura acestora se pastreaza f multe elem.
Gotice adica acoperisuri inalte cu multe lucarne si cu cosuri d fum; aceste castele isi pierd
aspectul medieval,se renunta la fortificatii.Pt prima data se realizeaza acele sali de bal care nu
mai au stalpi intermediary.
24)Scoala natioanala a ren franceze-se evident. Printr o serie de
trasaturi:proportionalitate,rez.ult.nivel cu atic si ferestre.
25)Ren.in spania-infl.ren.italiene s au suprapus peste elem.gotice peste elem maure dar
si cele ce apartin sist plateterest.Plateria un stil de prelucrare a bij de argint in forme decorative
plate.Acest stil s a extins si in arhitectura ex care apartine nilului:palatal arhambra in care se
imbina elem ale stilui plateresc cu cele tradiionale gotice spaniole.palatul alcazar din Toledo
escoreal de langa Madrid.
26)Ren in germania-datorita putern. traditii gotice a arh din germania f multi considerate
ca R in germania nici n ar fi existat.Intru cat elemntele gotice se pastreaza in f multe cazuri cum
ar fi acoperisurile cu lucarne,bovindou-este un soi de balcon inchis.un alt elem de arh specific
este legat de casele de locuit care au acoperisul in 2 ape si care sunt orientate cu pinioanele
spre strada.Elem renascentiste intalnim in arh primariilor care au un portic orientat spre piata si
un turn cu orologiu.
27)Trasaturi baroce in arh.-sec 17 18 in aceasta perioada tendintele in arh au vizat in
special o ambundenta decorative o tratare sculpturala a maselor const. si o complexitate
spatiala.Atat in plan cat si in elevetie s au utilizat forme geometrice si cele mai utilizate
fiind:eloptice ce apare atat in trasarea spatiilor cat si ca elem decorative interioare.Forme
utilizate:tip bara sau forma T ,U sau la niv parterului au spatii intermediare ce realizeaza legatura
intre spatiu constr. si cel ext.
28)Trasaturi rococo in arh.-apare o noau tendinta in special in arh de interior.Acest stil
evolueza in parallel fara a avea un support theoretic de aceea este si mai greu de incadrat in
stil.Locuinta-prg de arh in care rococo isi gaseste exp,este un stil rafinat plin de gratie de exotism
care rimeaza cu incaperi cu destinatii precise cum ar fi: salonase,sali de baie.Initial a vizat
dec.int dar si a pus amprenta si asupra cladirilor arh.
29)Biserica rococo-in grija lor se constata grija fata de aspectl legat de structura care nu
apare la vedere,ascunsa in spatele decoratiunii la ext simple in int decorate.
30)Arh sec 19 20-o perioda in care se formuleaza atacuri la adresa rococului cariua I se
reproseaza o prea mare ambundenta decorative,motiv pt care are loc o intrare in
trecut(simplitate)-istoricism-exista mai multe tendinte de a visa la trecut.
31)Renasterea in anglia-a patruns mai tz sec 17 ,datorat puternic traditii gotice.Se
disting 2 etape:R timpurie si R tarzie.R timpurie:1)renastere franceza de infl.italiana,2)sc
natioanala a renasterii franceze.R tarzie-sec 17 18 clasicism de curte sau roial.
32)Sistemul bazilical-presupune ca spatial central sa fie suprainaltat permitand
iluminarea naturala in spatial median.In cazul cladirilor cu caracter religios aceste spaii se
numesc nave.
PARTEA 2
1.Oras-formatiune teritoriala de org a popul def printr-un mod propriu de existenta numit mod
de viata urban ce se caracterizeaza prin diversitatea activitatilor neagricole, dotarilor si
serviciilor, modul de utiliz a timpului, organiz spatiului si comportamentul popul.
9. )Cadrul Urban e mediul fix complex in care se desf. Fc. Urbane. El se compune din spatii
constr si amenajate (spatii ramase libere intre ele includ cai de com supr plantate, de apa,
parcari si zone d joaca pt copii). Cadrul urban se deoseb de rural prin calitatea amenajarilor,
modul de ocupare a terenurilor, mod de amplasare si diversitatea sa. El reprez mediul fix, static
al organismului urban spre deos de elem evolutiv dinamic format de fc urbane. Intre elem
cadrului urban exista anumite relatii ce se impart in rel de folosinta si compozitionale.
10). Fc. Urbane: 1. fc adminstrative se ref la diferite service administr la niv d oras sau
regional. De aici necesitatea exist in carul unui oras a unor sedii dest acestor serv. 2. fc sociala
aspectele sociale constau in indrumarea si dez interesului popul pt ideile de salubritate si igiena.
De aici necisit exist dispensarelor, bai publice, biblioteci. 3. fc economica o ramura a econ e
agricultura ce reprez pt o z urbana baza alimentatiei, ea se dezv la periferiile localitatilor de
aceea tb sa existe cai de comunic intre aceste zone si orasul propr. zis. Dar si pt desfacerea
produselor agricole. 4 fc de invatamant sunt neces spatii speciale desf acestor tip de activ dar si
spatii administr verzi de sport. Scolile sa fie amplasate uniform p supraf orasului. 5. fc de odihna
specifica statiunilor turistice. Imp pt aceste e modul in care se realiz. Circulatia. 6. fc de inlocuire
si cond esentiala a oricarezi asez urbane 7 fc de circulatie determ un anume specific al orasului.
11) formele urbane: 1f . naturala - aparitia unui oras in mod natural adik la intersectia
drumurilor comerciale intr-o zona in care exista resurse de apa si in care ex posibil de aparare.
2f conventionala caract oraselor gen colonii acele orase a caror aparitie a fost impusa de
conducerea unui stat. Ele au forma circulara sau ortogonala.
12 )Insorirea ca factor climatic ce infl structura oraselor: 1 insorirea el izolate se pref
orientarea sudica. 2 insorirea str lor datorita faptului ca strazile sunt margini de constr ele se
vor umbri unele pe altele tb sa se tina cont de relief pt ca in cazul unui oras alfat in zona de
campie nu apare o umbrire aditionala. In schimb in orasele colinare tb sa se tina cont si de
umbra rez dat reliefului pe langa umbra deter de ei.
13). miscarea aerului ca mod de asezare a ei raportat la directia vantului el se aseaza cu
latura lunga perpendiclar p directia vantului sau oblic. In cazul unui ansamblu de el sde locuit ele
pot forma alveole. Ele trebuie sa fie inchise vantului de iarna si deschise celui d vara.
14) surse de salubritate: viata in oras tb sa se desf in cond de igiena si salubritate. Ex: soluri
instabile, emanatii gazoase ale solului iluminatul defectuos, depoz necontrolata a deseurilor
surse de zgomot suprapopulare. 15 )deseurile: modul de precolectare a deseurilor la la locul lor
de producere infl solutiile arhitecturale ale el, iar modul de preluare transp si tratare infl sol
urbanistice. Natura deseurilor: menajere stradale, industr, agricole, medicinale. Deseurile contin
o parte imp ca si comp organice si o cant mare de apa pt care intra f repede in descompunere.
16). Combaterea zgomotului urban: dat. Dezv. Industr. Dar in special maririi nr mij de
transport, niv zgomotului urban a crescut. Lim admisa e 70 db pt zgomot continuu ex: aeroport
120 db. Zgomotul provoaca o serie de neajunsuri: scaderea f de munca, instabilitate si zdruncina
sist nervos. Pt impiedicarea zgomotului urban se iau urm masuri: zonificarea orasului (separarea
zonei industr de zona de locuit) amplasarea z inustr ca vantul sa bata dinspre zona de loc spre
zona industr. Nivelul de zgomot urban depinde de nat. Traficului intensitatea lui si viteza de
circulatie.
17 ) lg urbana : e ramura stiintelor medicale care se ocupa cu studiul efectelor de imbolnavire
si crearea cond adecvate de val. Principalele probleme sunt alim cu apa in cant si calit coresp.
Evacuarea apelor uzate murbiditate si mortalitate
18). Cond de amplasare a zone industr. : forma si struct oraselor cond de igiena si conf
caract retelelor de transp, traseul retelelor utilitare sunt infl de amplasarea dimens si modul de
org a z industr. Conditile de amplasare a z industr: poz fata de caile de com, de sursele de
materii prima de surse de energie caract terenului, leg cu centrele de consum, poz fata de zona
de locuit si considerentele de aparare.
20)CARTIERUL : acea unitate organizatorica ce poate prezenta 1 nucleu sau mai multe ,
numite si centre in care sunt grupate dotarile folosite de populatie la intervale mari de
timp.dotarile care nu intra in alcatuirea centrelor trebuie repartizate uniform.cartierul e delimitat
de artere mari de circulatie de obstacole naturale sau de zone plantate .E traversat de strazi
secundare ce separa intre ele cvartalele.
21) CVARTALUL : compus dintr-un nr. gramezi de locuinte si cuprinde acele dotari necesare
populatiei in mod zilnic.EL e delimitat de strazi colectoaresau de limita terenurilor aferente unor
institutii.Circulatia in interiorul lor trebuie sa fie caracterizata ca fiind mai redusa.Forma lui poate
fi una ortogonala sau cu traseu liber.
22)GRUPAREA CONSTR. DE LOCUIT SE FACE: dupa o dispozitie perimetrala , in jurul unui
nucleu , dupa o dispozitie in adancime.Dispozitia ansamblului de locuinte se poate face dupa : o
compozitie geometrica (cladirile sunt ordonate riguros , urmand alinierea strazilor ; compozitie
libera (cladirile sunt asezate relative independente fata de strazi , retragerea facandu-se prin
intermediul unor spatii plantate
23)RETEAUA STRADALA IN INT CVARTALULUI : retelele de cai de acces de circulatie cuprind
strazi locale , incarosabile(de acces) pietonale (alei).
24)DISPOZ.ANSAMBLURILOR CONSTRUCTIILOR SE POATE FACE: o compozitie
geometrica(cladirile sunt ordonate riguros urmarind alinierea strazilor) compoz libera (cladirile
sunt relative independente fata de strazi , retragerea facandu-se prin intermediul spatiilor
plantate)
25)ELEMENTE DE REFERINTA PT SISTEMATIZAREA UNUI CVARTAL: suprafata totala ,
suprafata neta , suprafata dotarilor , suprafata de circulatie in care sunt incluse si parcarile ,
suprafata plantata in care sunt mici incluse si amenajarile sportive , aria locuibila , suma
suprafetelor locuibile a tuturor spatiilor destinate locuintelor.
26) CONDITII DE AMPLASARE A ZONELOR DE LOCUIT: zona de locuit e conditionata in
primul rand de relief si de panta reliefului.pe o panta de 1-2% cladirea sa poate amplasa in orice
directie.2-5% lungimea cladirilor paralele cu lungimea de cea mai mare panta se limiteaza.8%
lungimea cladirilor perpendiculare pe linia de cea mai mare panta si >8% cladiri de mici
dimensiuni
27) SCOPUL SI ROLUL ZONELOR PLANTATE: au rol educativ socio-cultural , sanitar , fiziologic
, igienic , utilitar si estetic.asigura posibilitatea repaosului si a destinderii fizice.imbunatateste
climatul , ajuta la atenuarea zgomotului si substantelor iritante.rol de asanare a terenurilor
mlastinoase , fixeaza pantele.rol de protectie a zonelor de locuit si a zonelor agricole.limiteaza
incendiile si au rol estetic adica se poate pune in valoare o opera de arta , poate valorifica efecte
de perspectiva si poate masca o serie de aspecte inestetice.
28)CLASIFICAREA ZONELOR PLANTATE: 1)-dupa folosinta spatii plantate , de folosinta
generala(parcare gradina)-spatii verzi de folos limitate(spatiile din jurul cladirilor de locuit) 2dupa destinatie-pentru odihna si recreere-cu caracter cultural/festival.caracter utilitar. 3-dupa
pozitia fara de oras-spatii plantate externe de tip urban (zone de agrement)-spatii interioare.
29)REPARTITIA SI DIMENSIONAREA ZONELOR PLANTATE: repartitia se poate face dupa mai
multe sisteme numite sisteme in piete /parcuri.sisteme in fasii.In adoptarea sistemelor se
urmareste o distributie cat mai uniforma pe suprafata orasului.dimensionarea depinde de
marimea orasului atat ca suprafata cat si ca nr de locuitori.tipuri de cladiri , natura industriei ,
conditii de relief si clima.Spatiile plantate masiv reprezinta 15% din suprafata totala a orasului
30)METODE DE REPARTIZARE A ZONELOR PLANTATE : 1-metoda de compozitie cu traseu
geometric-spatiu organizat cu alei drepte , cu vegeteatie ordonata , cu ape ingradite in forme
geometrice.intreg ansamblul avand un caracter amplu si monumental.2-metoda de compozitie
cu traseu liber-caracterizat printr-un spatiu organizat cu traseu liber.intreg ansamblul avand un
aspect pitoresc.3-metoda mixta compozita-face trecerea gradata de la o metoda la alta.aceasta
metoda pune in valoare de la mare distanta un monument impresionant sau poate creea zone de
liniste
31)CLASIFICAREA STRAZILOR: se face dupa marimea si natura traficului in functie de
importanta legaturilor si in functie de modul de realizare a profilului transversal: 1-artere de
ordin-magistrale-au 4 benzi pe sens , 2 artere de ordin 2 cu 2 sau 3 benzi pe sens.sunt artere de
penetratie interne sau de legatura complementara.3-strazile principale au functia de a colecta
traficulsi de a-l transmite strazilor secundare.2 benzi pe sens asigura patrunderea circulatiei in
interiorul diferitelor zone unde nu se admite traficul transporturilor in comun.alei carosabilestrazi locale ce asigura legatura intre cladiri si strazi secundare.
32)SCHEME STRADALE: mai multe scheme: deformatie spontana , sau naturala.de creatie
conventionala sau preconceputa.aceste scheme pot fi geometrice , ortogonale , radiale sau cu
traseu liber.Schema ortogonala este cea mai usor de realizar.Schema radialaprezinta o
concentrare a arterelor de circulatie in zona centrala.sistemul cu traseu lober are strazi sinuoase
si se aplica pe terenuri accidentate