Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Tratamentul Farmacologic Al Depresiilor PDF

    Încărcat de

    Kristanna123
    6 vizualizări11 pagini

    Titlu original

    Tratamentul farmacologic al depresiilor.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    6 vizualizări11 pagini

    Tratamentul Farmacologic Al Depresiilor PDF

    Încărcat de

    Kristanna123

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    CAPITOLUL 16 Tratamentul farmacologic al depresiilor Peter Gaszner & Thomas Treuer ‘Tratamentul depresillor necesiti, mai inti, stabilirea: a) simptomelor si tipului de de- presio, b) medalitatea terapeuticg sic) modul de utilize al acest, Folosirea antidepresivelor aren rol principal, mai ales, in depresile severe sau medi (sau endogene), dar combinarea lor eu psiho- gi socio-terapi este necesara in toate cazurile Psibo- si socioterapia are un rol primar in tatamentul depresilor usoare sau reactive; in depresia organic’, boala de baza trebuie in primul rand trata. Acest capitol discutl nume- roase antidepresive, precum si principle utilizar lor “Tratamentul tlburitilo psihietrce, prin metode psthofatmacologice, este eel mai dez- voltat si mai oficace in cazul terapiei depresilor. Una dintte explicatii ar fi marele interes, pe care clini cetitorii il au in inkiturarea simptomelor severe ale depresiei. Dar inainte de toate, tratamentul simptomelor depresive sau a depresiei ca boald necesiti 0 aptofiundatd ctunoastere gi mult8 pricepere. Vom incerca si rezumim tratamentul medica- ‘mentos al depresiei, rispunzing la tei grupe de intrebai: 1) Ce simptome sau categorii nosologice ale depresiei pot i tratate ctr medicament? ») Ce medicamente sunt utile fn tratamentul depresiei? ©) Cum administeim aceste medicamente? CLASIFICAREA NOSOLOGICA $I PSIHOPATOLOGICA A DEPRESIILOR Depresia are o varietate de simptome caracterstie, cum ar fi dispozitia depresiva care poate fi nemotivati sau ca o schimbare reactiva, anxictate, paratimie, disforie, aplatizare a afectuli,tulburare in concenttare, anhedonie, indiferen}s, sentimente de inadecvare sau de pierdere a simi, pierderea intereselor,pietderea speranyei, sentimente de siricite si soci ‘ite, instabilitate, astenie, deserestere’ a vitalititii, afectarca adaptirii sociale, ostilitate, pierderea libidoulwi, abulie lentoare motorie sau neliniste motore, lentoare ideativa, com pulsi, hipoconerie, fobii, ruminafi, wanduri gi actesuicidare, sentimente de vinovatie, au- ‘oincriminiti, evalu i atributi depresive, ulburiri de soma si apetit, te. ‘Toate aceste simptome pot si prezinti variatidiume ae intensitii. Ele se pot intilni mai freovent fa nudele de gradul inti ale pacientului depresiv. Aceste simptome pot apitea nemo- tivat san pot fi eauzate de evenimente de viazi sau boli somatice. Uneor, apar simptome psi- hotice in conexiune eu dispozitia depresiva. Evolutia simptomelor depresive in timp, repetijia Jor sau combinarea lor cu alte simptome precum cele depresive in timp, repetifid lor sa com- binarea lor cu alte simpiome, precum cele maniacale sau psiotice pot avea important din ppunet de vedere terapeutic. La fel de mare important sunt simptomele somatice ce pot fi con- socinja nor simptome bazale depresive rimase neobservate (depresia mascati, Ban, 1989), Mai multe opinii sustin c debutul simptomelor depresive” solicit tratament cu antidepresive, acesta fiind efectiv, mai ales, in toate cazurile in care sunt simptome de depresie endogend (Ban, 1992). Acest punet de vedere nu oferi prea mare important simptomelor reactive. Foarte rispandite sunt astizi doui sisteme nosologice bazate pe consens: Clasificare International a Boller, versiunea a 10-a (ICD-10) a Organizatiei Mondiale a Sandtati si Manualul de Diagnostic 33 Statistica, versiunea 3a revizuté (DSMIIL-R) a Asociatii i hiatilor Americani, [CD-10 se ghideazd dupé conventile nosologice europene separind depresa endogen a tulbursilor reactive si episodul unc de formelereeurente, Pe de alts parte, acest sistem nosologic accept sindroml depresiv ca o enitate distin, similar et Scoala de ia Vien cu ce a ui Leonid. Dincolo de toate acest, DSM-lILR vorbeste despre depresie si dst (similar eu ‘manic si hipomanic), ar pe de alts parte, vorbeste de depresia major’ (endogen’), in cuz simptomelorpsiotice congriente cx dispozta, ° In aceasté confurie nosologiss, nosologia poldiagnosticd incearca si stabileased 0 baz unifiatoare, Sistemul CODE (Composite Diagnostic Evaluation Systm) este col ma spindit 51 accepat sistem de acost fel. Acest sistem, folosinduse de tradi de valore, poate stabil un diagnostic de actratee, iar scorul de severitate eu care este preva este mult mai accesibl pentns masurareaeficacitiii medicamentelor (Ban, 1989, Gasene 5 Ban, 1992). Avanajl aces sist poldiagnostic este ct climin’ diteriteprmete de ve- det ale prasiciersor. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL DEPRESILOR; INDICATILE ANTIDEPRESIVELOR, In cercetis recente s- arta ci sovio 5 psihoterapa sunt cole mai accepate forme de tratament in eazul depresilor teactive sau nevrotice, In eazul depresiilor organice, boala somatic’ de baza va rebui tataté initial, in timp ce in orice forma de depresie major (cndogen’) cel mai important ese tratamentul atidepresiv. in eazal depresilr severe, de ascmenea se asociazi la tratamentul medicamentos si socio: si pshoteraia. La fel in eal depeesilor reactive si nevrotice, in care rSspunsul a socio si psihoterapie mu exte satisiedtor, este necesard 0 medicaie antidepresiva. Acest lucra este de subliniat $i prin faptal ci 40% dintre pacienti dopresvi endogeni "ii incep cariera" sub forma de neveotici sau réactivi. In mod similar, daca tratamentul into depresic organicd pentru o boul somatica de bazi mu este eficient,trebuie lat in considerare tratamentul eu medicamente antidepresive (Gaszner, 1989). Ce fel de bol necesthtratament eu antidepresive si cand vorbimn despre depresie? In tabelul 16.1 rezumim elementele nosologico-simptomatologice ale depresiei, care necesitt afi watatt uw antidepresive. Patem utiliza antdepresive in primul episod al depresici endogene unipolare sau bipolare, dar si tn cazul simptomatologiei reeutente atit pentiu ccamurile usoare (distimie), cat si in cazurile cu evolufie scurté sat mai lungi. Noi eredem ci dopresia de involuje sau seni apartine de grupul depresior endogene, precum si de prezenta simptomelor psihotice congnuente eu dispozits. Depresile mascate si anumite grupuri de depresii atipice pot aparfine, de asemenea, grupului endogen. 188 _Depresit - Noi Perspective Tabelul 16.1. Indicafile terapiet eu antidepresive Depresia endogen’ (depresia majori) Depresia endogen’ unipolar (episodiea sau recurentl) Depresia endogend bipolara (tipul I, II sau 11}, ‘Depresia endogend cu simpiome psihotice congruente cu dispozitia Depresia senil Depresia mascata (endogensi) Depresia (endogena) atipica Psihoza schizoafectivi |. Simptomele depresive severe sau moderate | Depresia reactiva san "nevrotica” (rezistenti la psiho- si socioterapie) [Depresia organics (daci tratamentul suferintei de bazi nu este eficient) (Antidepresivete in atacul de panic) (hibitori recaptarii S-HT in tulburarea obsesiv-compulsiva) (Inhibitor recaptarii S-HT in alcoolism) (Enurezisul noctura) Dupi cum se vede in tabelul 16.1, antidepresivele sunt utlizate si in twlburari diferite de depresie, precum enurazisul nocturn sau alte talburdri ce au la baza modificirit ale ‘metabolismului serotoninei (alcoolism,tulburiri de panied, tlburiti obsesivo-compulsive), unde se iain considerare antidepresivele care inhibi vecaptatea 5-H. Tratamentil psthozslor schizoafectve sa simptomelorpsihotce congruente cu dispo- Zita pun problema asocierientidepresivelor (ce nu au efetanticalinergic) cu neurleptice sau in cazurirefracare se poate chiar recnge a clectrogoc. Tulbutrile conexe simptomelor depresive sunt mai pujin sensible la antidepresive (anxietatea, disor, tulburaile de somn, et), ele disparind o data cu tulburares de bazi (epresin). Tn schimb, antidepresivele sunt eficace, mai ales, in depresile reale, atone cénd simptomele dominante aparinsindromului depresv O alti problem’ ce se rdied in tratamentol depresilor, chiar gi tune ednd servicile ambulatori de buni eaitate sunt disponibile, este unde ratim depres gi cine se ocup de acest pacienis medicul de familie sou medicul de medicins general, medicul psa sau rrifiologu, in unitile ambulatort sau cele cw patur, in spitalele generate sau in sect pihiatie specialzate, Statistici ara ef majoritatea pacienfilor depresivi (80 - 90% trata de medi de familie’ si generat din reeaua primard sau de alfimedici specials nepsibiati n acest categorie intr, mai ales, depresileugoue, cele reactive stn procent ‘mult mai mie depresile severe, endogene. Cu toate acestea, tatamentul antidepres este ‘mai freevent la pacientt nevrotc, ins psiho- 5 soeiterapia ar trebui sf aibf @ mai mare _tlizare in aeesteeazur (Paykel s Hale, 1985) ined neste bine stabil eind ar rebui sau uebuie si utli2sm antdepresivele in trata mental tulburiilar dspociti Efetul placebo poate influenta 30 ~ 508% dine depresiv in prime we sau pata siptimin, apoi descreste, A da cru depresv un antidepresiv are un fet placebo, dar acest fect este traztorin, Crear ecente au dovedit cf ameliorrea sa remiterea ponte fi ajteptath in natamentul cu antidepresive num in cazurile de depresie sever sau moderatl. Aste, clasifiareanosologied si simptomatologic, cag starea fn eare se int Capitolu! 16. Tratamentul farmacologic al depresilior _ 189 afl pacientldepresi, indicd ce tp de teapie este de prefeat: medicaments, pshoterapis, socioterpie, eleetopoe, ete. In mod special rdieS probleme comportamentul si ginduile ssicidre,preveira ateorsveidare find posibili dour cu medicamente sau ECT. ‘In depresiaendogens, clasficatt, mai ales, ca "depresie majora” im DSMAI-R, sunt necesare, in primal rind, antidepresivele, isi odath eu iniieea terapie’farmacologice te- brie inceputd gio poihoterapie adecvatl. La fel, webuie sf asigurim pacientul 8 medicagia. vif eficace, desi tn perioadainijall de watament, efectele medicaiei nu se fic de la ince- pil sim, Mai trziu,psthoterapie si socioterapia au rol de sustinee a trapie! med rmentoase i un rol profilatic al reeddeilr. tn cazul depresii "neviotce” sau reactive, ratamentul medicamentos tncepe cu © pevioadi scurh si uanzitorie (3 - 4 siptimén’) cu anxioliice, care au rolul de a susjne terapa etiologick(psiboterapia adecvat), CE MEDICAMENTE SUNT EFICACE IN TRATAMENTUL DEPRESIILOR? In 1957, Kuhn a fost primal care «utiliza antidepresivele in tratamentel depresior Primal medicamet fos imipramina, care a fost gist ficace din intimplare. De atonci, su fost tiizate nmeroase medicamente antidepresive, iat tora biochimied a depesilor» csanoset o mare dezvoltare. Desi efetalanidepresivelor asupra organismolu wman mn poate fi investiget diet, cxisti nomeronse cereale ciror relate dovedese ef in depresie neurotransmittori, precum noradrensina 5 erotoina se afl in eoncenteati sete la nivel spate sinap- tic, Mosicamentle pot real acast tulborae in difrte mod, n primal rind, pin exe toren cant aestor amine biogene in spatial sinaptie. Exist rumeroase date ce satin acest ipoteze, Atel, sa dovedit eb antidepresivele tcilioe inhib ecaptarea noradrena- Tinei a nivel neuronal presinaptie(nhbiia capt, CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR {In tabelol 16.2 sunt prezentatssumar prncipalcleantdspresante, De mare efiaeitate sunt antdepresvele tii tetrcilice sau gripul inbibitorilor de monoaminoxidaa (IMAO). Astizi putem fice diferenorea nite component traditional ("medicamente murder, ce mai multe tnt terapeutice, cw sficinté mai mic si eu mai mate efece avers si tolerbiitte scizwt) si component seletvi (cae au efeet numa pe anumiti nseroransmiftri si msi pone efectesecundare gi complica). Componentele selective an devenit in wlimal timp mai cxnosoute si mi rispndite, eeeetinile din ulti trp, orientindise spree. Tabelul 16.2. Cateva antidepresive importante Denumirea | Doza zilnich generica comercial (mg) la, Antdepresive wicclice —_[imipramina [Toff 100-300 [dezipamina [Pentotian 100-260 [lamipramina [Anafranil 100-250 amitiptlina [avi fnornipsilisa [Pamelor 100-300) aibenzepina [Novel 160-480 lsimipramina [Surmonil | 100-300} Idoxepina [Sinequan | 100300, Tb Aniidepresive teacicice —naprotiina —[Ludiomil 75-150 | fnianserin | Totvon 10-45 | ic, Anikdepesive apice uvoxamina—[Fevarin [Too 400 fluoxetina [Prozac [20-80] reboxetine 10-20 frazedone —__[Tombran To =300 id. Preauroiat aminclor blogene[-triptofan 2-6 2. inhibitor de MAO’ | = seletivi A fmoclobemide —[Aurorix [300-600] = seectivi B i-deprenil_[umex 20-30 5 Benzodiazepine ca efect [alprazolam [Xanax 14g antidepresiv | Lita _— 04-07 mmol S-Antipileice (Carbamazepina [Tegretol 200 500, WWatproati de [Convulex 300-1000 sata Antdepresvele trcclce, mite aga din cauza celor te inele legate din formula lo chime’, au pe ling efectele lor de inhibare a recaps noradrenaline si serotninei si puternice eftete secundaraniclineigice. Printre antidepresvee trcclce cele mai impor. fente sunt imipramina, dibenzepina, doxepina,trimipramina, amitripilina si metabolita acess, nortripilin, Desipramina, metaboltlefsint al imipramine, este un component de trance spre antieprosivele selective, pentrs cf are ofet selectv inhibitor asupra recap noradrenaline, and efeet scendare mai mick Componente tetracielise, cum sunt maprotilina si mianserina, nt deja memibrele celei de a dova goneraie, Diverse cercetri au artatc& Ludiomill, inhibitor recat noradrenaline, ate putemice efcte anticolinergice si antiistaminice si acionesz, mai ales, ssupra receptorior alfvadrenergici,avind astel numeroase efecte socundare, In Schimb, miansrina este un component foarte intresan, pentru cf aren ect ial de "éown-repultion”asupra betaadrenoceptrilor find astfel un component seletiv eu mai pune efect secundare, ar cardiotoxicitates sa este, de asemenes, foarte sez Antdsprsivteatpie sunt, de asemenes, componente selective. Inhibitor recaps serotonine, Hvoxamina, are mai pune efeeteseeundar, ins se presupune ef provoaci Capitolul 16. Tratamentul farmacologic al depresilior 191 convulsii de tip epileptiform. Fluoxetina, este un medicament, “cura”, forte bun in depresi (ira indoial este eficient si in tulburarea de panic, tulburarea obsesiv-compulsi. si in anumite tlburii date de consumul abuziv de alcoo)), find unul dintre cele mai utilizate anlidepresive la ora actual. Trazodonul are numeroase efecte pe numerosi neurotransmifitr: Pentru a objine un elect terapentic bun este necesar ea: 8) si administrim medicamentul in doza adecvaté (dozele prea miei nu au efeet iar cele mari pot provoca efécte adverse redutabile). ') putem astepta imbunitigirea dispozitil doar peste 2-3 sipti estezia receptorilorsinaptii se dezvoltéabia dupa 15 - 21 zile ©) prefer monoterapia, pentru ci combinatia de medicamente poate duce la eres terea numérului complicailor si efectelor secundare (datorti faptului ci fiecare compus acfioneazi asupraaltor receptori si astfel au efecte diferite): in final, efectul lor terapeutic scade. Daci numarul complicafilor si efectelor secundare este in crestere, efectulterapeutic este in scidere Perioada biologic’ de injumatitre « antidepresivelor este, de obicei, foarte lung (in general 18 - 24 ore), astel inet, mt exis 6 ratiune de a le administra de tei ori pe 2. Este suficient de don ori pe 2 sau into singurd doz, seara, daca, de exemplu dorim s8 specu- lim gi efectul lor sedativ. Descori, se ridicd intrebarea daca trebuie si monitorizim r.velul serie al antidepresivului pentru a obfine “fereasta terapeutica"(nivelul corespunzater serie al medicamentului). Aceasta are un rol important in eazurile rezstente Ia tratament, in care suspectim tulburiri in absorbtiapreparatuli sau de metabolizare hepatic’. Trebuie mentio- nat cf antdepresivele sunt puteric legate de globulinele sevice, ase, in eazul nei intoxi- cafi de exemplu in tentatvele suicidare) o daliza poate fi fir# succes, pentru ci 90 - 99% din cantitatea de antidepresiv este legath de proteine. In asemenca cazari se utilizeaza eu ini, pentru ef hipo- succes ca antidot ezrin, Ffectele adverse ale antidepresivelortrcilce sunt, de obicei, neplcuts, acest find total penta eare anidepresivele tetaciclice gi antidepresivele atpice sunt mai nou preferts (vezi Tabet 163). Bfecele adverse antcolinergice sunt cele mai evident fa amitspiina (are aproape acelagt eft advers ea i attopina), dar spare sila alte componente tcielice, precum gi cand se ulizeazi maprottina. Toate acetea sunt forte importante din cauzaefectlu car diotoxie. Bletocardiograma srt slung ale imtervalelo PR si QT, presum 5 suibden- ‘elare a ST, aplatizare a unde Ty rtm ventiulare, Acese efecte se intnese mle mai rar in exzul mianserinei si trazodonuli ina se Intlnese deloeatune cand utili inhibi tot seletvi ai recap serotonine. In schimb, mianscrina poate provoca agranulocitoz. Efecteteratogene ined nu au fost report, ns nu sunt recomandate si fe uiilizate in primele to lni de sarind. Nu se transmit prin lptele mater, ins mama care alptcaz nu trebui sd foloseasedantdepresive 192 presil- Noi Perspectiv Tabelul 16.2 Efectele adverse ale antidepresivelor tri- si tetraciclice [Legate de efectele anticolinergice [-usciciunea guril | tulburiri de acomodare |-tulburari de mictiune - palpitait [Bfecte circulator gi cardiace F tahieardie anomalii electrocardiografice -aritmii ventriculare nhibifia alfadrenoeeptorilor | hipotonie | transpiratii )Neurologice -tremurituri ale degetelor |- pierderea coordontrii | convalsti |. cofalee | neuropatie periferied ele / alergii cutanate | agranulocitoza Antidepresivele trebuie utlzate progresiv, in doze erescinde, pentru a avea efecte sceundare reduse, iar soaterea medicamentlui (intrerupereatratamentului) tebuie feu, de asemenes, progresiv, deoarece o oprie brusci provoaci um sindrom de sevraj exprimat prin great, insomni si ranspirat Supradozarea poste provocaefecte toxce (ible ventricular, tahicard,hipotensiune sever), tulburii ale respiate (hipoxie, pneumonie de aspirati,reducerea respite), efecte asupra sistem nervos central (agitate, convulsi,halucinati,delir, coma, simptome pire rmidale si extapiramidale), efecto parasimpatice(gura uscat, pupile dilate, recente urinar, hiperpirexie), In cazlaccdentelor de supradora,intemtea in spt siintervenfiaterapeticd intensiv este foarte important, i loeuldializei find necesara dures fora ‘in cazul lezivnilor miocardice preexstente se indicd folosirea antidepresivelorselec- tive in local color teciclee. ‘Contraindicaile antidepresivelortr- si tetaciclice sunt agranulocitoza, leziunile seve- re ale ficatlui, glaucoml si hipertofia de prostatl. La fel, tebuie administrate eu mare precauti la pacieni epileptic, a bitrani sila coi cu tulbutri coronariene. Interaetiunea antidepresivelor eu alte medicament: fenotiazinele crese metabolizarea antidepresivelor, iar barbituriele il sad; benzodiazopinele au au un efeetconsiderabil asu- pra metabolismului, Antidepresivele erese efectul noradrenaline’ gi fenilftinet prin inhibi {ia recaptii. La fol seintimpla cu antihipertnsivele, precam betanidina, clondina, debr sochina, derivatele gusnetidinei; in sehimb, nu exist intrerachiuni cu betablocantele. Admi- nistrarea antidepresivelortrciclice, impreuni cu inibitorii de monoamin-oxidaza (IMAO), poste determina neliniste, hiperpiexie, rigiditate, convulsi gi com astfel ineat, combinarea lor tcbuie evita. IMAO poate fi sdministat dupa un antidepres ticclc, in shim, dup un tatament eu IMAO, tebuie ficuté 0 pauzi de 2 siptiman’inainte de a administa ‘un antidopresiv triiclic. Ali autor considera nu existécontraindicati in combinarea lor (nai ales, in cazul componentilor selectiv), ins noi recomandam un conteo atent. Conceptol determinisrului genetic in responsivitatea la tatamental eu antideprsive esto, de obice, valabil, astfel inet un medicament cu eficacitte initial sau un medicament Capitolu! 18. Tratamentul farmacologic al depresillor 193, cu eficactate in exzul rudelor de gradul I poate fi asteptat ca eficient in exzul unui now episod depresv. Aces fapt este foarte important, dcoarece trcbue si asteptim aprospe tei siptimani pont a avea efectlterapoutc gin flul acesta avom unele ritri in alegerea ‘medicamentului adeevat. Na trebuieuitat c& dacd' un medicament se dovedeste incficiont ese nocesat 3 schimbim eu alta ce are mecanism de aetiune diferit si se pierde ua timp pretiosterapeutic. ‘Atunci cdnd alegem un alt medicament, trebui si lim atenfie umtoarclor detait: fn cazul nolinisti si insomniei sovere se vor folosi medicamente non-selective, preci a triptlina si maprotilina, in eazal unui pacient ou activitate intelectual vom alege medi ccamente fir efet sedativ(imipramina,reboxetina,fluoxetina). Conduceres sutomobilului va trebui evita, in cazul in care se primese antidepresive. Daca pacientul are probleme cardiace, nu se vor putea vtliza antidepresive cu efeote adverse de tip anticolinergic (in scesteaz, mianscrina,sifluoxetina vor f medicamentele de clei). Desi in dopresi este preferabil monoterapia, existé azar in care combinatea trata- ‘mentulu antepresiv cu alte medicamente, apare ea necesaré. Antidepresivele inlturd dlepresia doar in cea de a doua sau a teia siptimind de la inceperea tratamentului (une- ori, 4~ 6 siptimani), inst ele ctese actvitatea si anxietatea dpi numai edteva zile (mai ales, in depresia inhibar) in felul soesta,croseiné rscul suicidar in priml interval de 2 - 3 siptimini. Din acest motiv va trebui si administrim benzodiazepine cu efect sedativ, a80- ciatacestorantidepresive in primele 2 ~ 3 siptimni, cu aeiune de scurti duati san si ale- ‘gem antidepresive sedative daci exist riseul suicidar. Acelasi luru este valabil, in eazul jnsomniei: dacd suntem nevoiti sé uilizim combinatit vor incerca, mai nti, inducerea somnului ex benzodiazepine. In cazul depresici psihotice si in psihozele schizoafective ‘putem utiliza neuroleptics asociatc cu antidepresive, dar eu mare cicumspecti. Daci antidepresivul als si utilizt 2 - 3 siptimani se davodest cficient, medicamon- ‘ul va aves aceeasi dozi pan’ la sfirgitul cele de a 6a siptimani, In depresia unipolar’ va finecesari menfnerea terapiei si se va utilize pe tormen lung jumatae din dezaterapeutic. Jn depresa bipolar riseul terapici eu antidepresive este declansarea episodulli maniacal ‘motiv pentru care este necesar si deserestem progresiv sau si imerpretim tratamentel eu antidopresve, dacd spar primele semne ale maniei Un mare grup de antidepresive este grupul inhibiterilor de monoamin-oxidaze (MAO), care inhibin aceasti enzima duce la cresterea nivelului noradrenaline’, seroto- nine, tramine sal altor amine biogene la nivelul sinaptic, astfel putind normaliza di functia metabotiea eerebrala presupusi din depres, Medicamentsle non-selective, cum este iproniazida, au ofeet hepatotoxic, phenelzina si izacarboxidul pot determina hipo- fensiune, insi au mai pufine efecte adverse, iar trancypromina este cunoseutt pentra efactle sale addictive. Subiecti care sunt "acetilatori len" rispund mai bine la IMOA. Metabolizarea IMAO are loc in feat si, de obicei sunt eliminafi in 24 de ore, Dezav: tajal lor este acela cf, dacé se consuzn alimente cu continut bogat in trai 2 fermentati, peste, eame de vac, vin rosu si anummitetipuri de bere, ete), IMAO inl ‘bind metabolismul tiraminsi, ea se va acumula si va provoca erize hipertensive co pot fi letale, Aceste orize hipertensive pot fi grupate prin administrarea blocanjilor de alfax adrenceptori precum fentolamina, . Efectele secundare ale IMAO sunt: gura uscati,disfuneti urinate, hipotensiune orto- static, cefalee, ver, temo, paestezi, deme Tnteractunile IMAO en alte medicamente pot cauza multe probleme. S-a specificat ‘mai inainto precaufile necesare in adminisrarea antdepresivelor cu IMAO. Acestea pot provoca erize hipertensive, impreund cu simpaticomimeticele (adrenalina, noradrenalin2) efedrina, L-Dopa si dopamnina, la fel eu medieamentele anthipertensive si anestezcele 194 _Depresit - Nol Persp« locale. Asocierea morfini, cocaine, alcool, brbituricelo, insulinei orale ca IMAO pot fi periculoase Contraindicayile IMAO sunt: hepatopatile, Feccromocitomul, problemele cardi ace congestive Circumspestia este necesar in toute situaile, dacdutiizim IMAO fn tratamentel de- presilor, Dezvoltrea compusiorselectivi a amelioratsanseleterapeutice, scizind efectele sccundare si complica. Astfl este moclobemidal (Aurorix) IMAO selectv pe receptot A, care este effeient in depresia moderatt sever si in depresia usoragitat si care nu di i la brinzi. Inibitorul MAO-B Iedeprenil (Jumax) este eficient tn depres apc simu di "reacfia la brinzi la doze mic Precutsrii aminiei, com ar fi Htripfofanul, nv au fost pe mura asteptilor, mu au amelioratdepresi in mod senmifcativ, prezentind o muljime de efecte secuare. Uilzarea Hriptofanului ex antidepresiv sa bazat pe observatia 8 pacienit depresivi au conceptrai scizute de S-hidroxirptofan la nvelulsinapie, ast ck pentra a echilbra aceast sitatic + considerat neces administrarea unui precursor de serotonin’ ce depigest batiera hemato- enceflid. Dei absorb sa est api gi bun, eft erapentic nu este cel scontt. Lita, earbamazepina si valproatul de sodiu sunt lag utlizate in proflaxia psihozclor afetive si in dopresia bipolard (uneor gi cea unipolar, astfl inet, sunt acceptate ca si antdepresive simu doar es agent profilactic, Mai als in cazul lulu, verficarea nivelului plasmatic este obligatorie din cauza efetelor sale secundare pe termen lung. Malte cercetiri au dovedit ficient litului in eazuile in eare depresi are simptome endogene acute (Woral si colab., 1979) 5 in acelecazuri in care pacientl nu a cunoscut ameliorarea eu ale antdepresive (Bennis, 1975). In schimb, Stokes si colab, mu reugese 8 ssscasct efeetl antdepresiv al lituli, Lindgjaede si colab, arti ameliorarea efeetelor antidepresivelor prin asocierea litului. ‘Antipilepticele ces ageni proflatci ai psihozelorafective, sunt bine eunoseute in 2ilele noase, la fl peniraefeetele lr antimaniaeale, Cu toate acest, nu au fast descope rite efecteantidepresive (Post si cola 1986). Carbamazepina are mai putne efecte adverse (hpersensbiltate extant, ataxie, hepatopatie, leucopenie), inst poate f mai pin eficien- 18 in depresio, fata de valprostul de sodiu (care prezints ca efecte secundare, sede, trom- bocitopenic,alopecie, probleme gastrointestinal, obezitte, hepstopatic). fect antide- presiv al benzodiazepinelor si neuolepticeor este diseutabil. Faptul ef rezerpina provoael depresie se refer la legituradinte neuroeptice gi depre- sic, In timpul tratamentului cu neuroleptice, end se amclioreazdsimptomele psihotice, poate apres deprosia, care poate fin efectsecundaral neurolepticlor. Efectul antidepresv al oridazinei si fapentixollui nu este ined veriiat, desi aceste ‘medicaments sunt utlizate in depresie (Gasener, 1989). fect anxolitie al alprazolamutu esto bine cunoscut, ins efeetul sin antidepresiv mai treboie ine demonstrat, Nu putem ‘gnora efecal siu secundar de tip addictv Tratamentul cu electrogoe (ECT) uni- gi bilateral cu relaxare este cel mai eficient teatament al depresii endogene, ar pe de até parte, cea ma rapid metod ceo putem oferi in depresile severe eu rise suiidar (Colepin Regal de Psihiatie Marea Britanie, 1977) ECT este ‘ai eficient in depresile severe psihotie eu insomni, pierdere ponderu i retardare (Pery si cola, 1982) La fel, ECT este tratamental preferential in tratamentul depresilor si pentru faptl act amitem ipoteza deficit neuroteansmigtorilor, atunei ECT. care conduce la mie sea sensbilitiireeeptrilorsinaptici la acest neurotrensmititori, poate fi considera ea un tratamentetologi al depresilor. Comparatv cu celelalte antidepresive, ECT ate ecle mai pjine complica, Efectle sale adverse pot fi cefale, amnezie revesibil, reaver gi Capitolul 16. Tratamentul farmacologic al 195

    S-ar putea să vă placă și