Situl arheologic

Capidava
Nume:Iconaru Mirela
Anul I
Modul: Patrimoniu Arheologic

Situl arheologic Capidava

-Prezentarea sitlui Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea
distantei dintre Harsova si Cernavoda . Fortificatia are forma unui
patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE, cu ziduri groase de
peste doi metrii inalte de 5-6 metrii, cu turnurii de peste 10 metrii:
3 turnuri sunt dreptunghiulare, turnuri sunt un sfert de cerc si 2
turnuri intermediare in frma de potoava (U) , o poarta lata de 2,5
metrii situata in atura de SE , care fac legatura cu restul teritoriului
si o iesire strategicain latura de SV , a turnului dinspre Dunare,
unde era amenajat portul.

Cetatea ocupa un rol important in sistemul definitiv roman ,

facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul
impartului Traian la inceputl secolulu al II lea .
Importanta strategica a locului este detrminata de instalarea unei
statiuni militare si amplasarea si dezvoltarea unui centru civil, in
epoca romana.
Toponimul getic de Capidava-insemnand cetatea de cotitura confirma o locuire preromana.

Situl arheologic Capidava

Situl arheologic Capidava

-Istoricul cautorilor Ruinele de la Capidava au fost cunoscute folcloric inca de mult, satul turcesc
capetnie militara- intemeiat in secolul al XVIII-lea.
Primii cercetatori care ai pamantului dobrogean, de la sfarsitul secolului al XIX lea
si inceputul secolului XX, au fost : Capitanul Mihail Ionescu-Dobrogeanul , Gr.
Tocilescu- au semnalat fortificatia si au colectionat antichitati din zona ei.
In anii imediat premergatori, Vasile Parvan, o identific si pune pe Pamfil Polonic,
sa ridice un plan de situatie sumar al ruinelor.
Imediat dupa razboi, Parvan pune in aplicare un amplu plan de cercetare
arheologica in Dobrogea in care sa ii angreneze pe toti elevii sai din Bucuresti si
din Iasi.
In anii 1924, 1926 si 1927 au inceput sapaturi arheologice in zona conduse de
Grigore Florescu , unul dintre asistentii lui Parvan. Acesta a condus cercetarile
arheologice de la Capidava pana in anul 1960, anul mortii lui. Pana in anul 1954 a
lucrat singur, ajutat rar de unul dintre studentii sai.In perioada 1949-1954
cercetrile arheologice au fost intrerupte din cauza influentei sovietice , simtita
foarte puternic.
Incepand cu anul 1955 Grigore Florescu a reinceput sapaturile alauri de o intreaga
echipa de tineri , astazi cercetatori si de oameni de cultura consacrati. Deasemena
in aceasta perioada sapaturile s-au bucurat de arhitecti precum : Dinu Teodorescu si
P. Muneanu.

Situl arheologic Capidava

-Istoricul cautorilor

In aceasta perioada a fost cercetat stratul medio-bizantin in setorele

V,VI,VII si I. In 1959, cetatea a fost impartita in sectoare de sapatura si
s-a planificat un sistem general de referinta totpogrfica , carouri 5x5 m .
In perioada 1960/65, sapaturile arheologice au fost intrerupte in cauza
mortii lui Grigore Florescu.
In 1965 cu ajutorul Muzeului de arheologie al Dobrogei din Constanta,
Radu Florescu a reluat sapaturile ajutat de Mhai Bucovala.
Din 1967 au luat parte la sapaturi din partea Institutului d e Arheologie
Bucuresti si Alexandru Simion Stefan, care pana in 1977 a cercetat
sectorul I.
Din 1985 a inceput sa lucreze la Capidava lector univ. dr. Cristian Matei
care cercetat portul antic , in anul1998 a reluat sapaturile in sectorul I .
Desfasurarea pe intinderea a trei generatii , a cercetarilor de la
Capiava, este pe departe de a se sfarsi. Intre timp, datorita sapaturilor
facute Capidava si-a aratat o deosebita importanta de fortificatie din
timpul Imperiului Roman oferind un exemplu tipic in planul organizarii
militare, administratve si eclesiastice.

Situl arheologic Capidava

-Capidava Crestina

In prima jumatate a secolului al VI-lea d.Hr., numele Capidavei se regaseste

inGhidul de calatorie (Synecdemos)al lui Hierocles (637, 10), lucrare in care
cetatea apare mentionata intre cele 15 orase (gr.pleis) ale provinciei.
Desi facand referinta la epoca romano-bizantina, cand a fost si
redactat,Synecdemos-ul lui Hierocles este intaia sursa care afirma explicit
statutul urban al Capidavei, pana in moment lipsind orice informatie literara sau
epigrafica pentru accederea Capidavei la statutul municipal in epoca
Principatului.
Bazilica din coltul de N al cetatii de la Capidava.

Pana in prezent, la Capidava au putut fi identificate ruinele unei unice bazilici,

in coltul de nord al cetatii . Edificiul reprezinta cel mai semnificativ monument
pentru viata religioasa a cetatii din cursul primelor secole ale Imperiului crestin
(sec. IV-VI d.Hr.). Vazuta din punct de vedere al caracteristicilor sale
planimetrice, bazilica apartine in mod clar primei jumatati a secolului al VI-lea
d.Hr., marturisind influente ale arhitecturii religioase din spatiul syro-palestinian.

Situl arheologic Capidava

Situl arheologic Capidava

-Obiective arheologice
Ce poate vedea vizitatorul?
Vizitatorii pot vedea zidul de incinta, impresionant, poarta de sud a cetatii, strajuita de un
turn patrulater si accesul pe strada principala. O a doua poarta, secundara a fost
practicata din vechime in turnul patrulater de NV al cetatii, pe unde si incepe traseul de
vizitare.
Pe tot traseul incintei apar fundatii a 2 turnuri in forma de potcoava si, mult mai bine
pastrate, doua perechi de turnuri(patrulatere pe laturile lungi si in forma de evantai pe
colturile pastrate ale cetatii).
Alte obiective arheologice importante ale cetatii sunt basilica romano-bizantina din coltul
de nord al cetatii (sec. VI p.Chr.), ca si instalatia portuara a Capidavei, aflata pe malul
Dunarii, in dreptul cetatii. Ultima a functionat pe toata durata utilizarii cetatii, din sec. II si
pana in sec. XI p.Chr. In cetate mai pot fi vazute o serie de contructii de suprafata - tip
bordei - , care dateaza din ultima etapa de locuire, cea medio-bizantina (sec. IX-XI), cat si
alte ansambluri de locuire sau avand caracter oficial, cu mai multe niveluri si reparatii
succesive. Un punct de interes il reprezinta termele romane, dar si necropola, ambele
aflate in afara cetatii, inspre E si ESE. Asezarea civila romana, aflata in exteriorul cetatii,
ale carei urme au fost foarte putin investigate, este suprapusa de satul actual.

Situl arheologic Capidava

Situl arheologic Capidava

Sursa
WWW.Capidava.ro