Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Bucureti, Facultatea de Geografie

Geomorfologie i cartografie cu elemente de cadastru

DEGRADAREA TERENURILOR
Studiu de caz: Bazinul hidrografic Putna Vrancea

Foto 1957(stanga),versant stng Valea Putnei n amonte de Topeti Brseti


Foto 2009(dreapta), acelai versant mpdurit. Terenurile nempdurite sunt proprieti private individuale

Schimbari morfoclimatice globale


Mai 2015
Sursa foto:N. Bogdan, (2012)

INTRODUCERE
METODOLOGIE

CUPRINS

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

1. Degradarea terenurilor (concepte si


definitii)
2. Localizarea arealului si a
fenomenelor de degradare
3. Factorii de analiza
4. Defrisarile, un subiect de
notorietate in zona
5. Masuri de combatere si prevenire a
degradarii terenurilor in zona

INTRODUCERE SI METODOLOGIE
Scopul proiectului: clasificarea arealului (bazinului) in 5 categorii de erodabilitate
(de intensitate a potentialului la eroziune) cu suprapunerea elementelor de
infrastructura. + monitorizarea terenurilor degradate

Metoda de tip algebra cartografica (map calculator), prin operatia cu rastere, fiecare raster = un factor determinant
al gradului de erodabilitate. Consultand metodologiile din literatura de specialitate, a fost aleasa, in functie de
importanta fiecarui factor, urmatoarea formula de calcul:
G erod = (7p + 4u + 4r + 3l + 3f + 2s + g + e)/ 23, unde
G erod este gradul de erodabilitate, p panta terenului, u utilizarea terenului, r tipul de roca, l influenta
antropica, f hipsometria, s solul, g geologia, e expozitia versantilor
Utilitatea proiectului: organismele administrative, persoane fizice locale sau altor persoane in vederea unei bune
gestionari a dezvoltarii intravilanuluii, a unei bune administrari a fondului agricol etc

DEGRADAREA TERENURILOR ERODABILITATEA TERENULUI

Sursa: Captura web

erodabilitate - utilizat mai ales in studiile agrotehnice si priveste vulnerabilitatea solului la eroziune avand
importanta mai ales din punct de vedere agricol: Daca erodabilitatea solului vizeaza predispozitia la pierderi de sol
prin eroziune, erodabilitatea terenului vizeaza predispozitia sa la procese erozionale ce pot afecta atat solul cat si
substratul de roca.
Procesele erozionale - de la cele mai agresive (spalari aureolare, siroiri slabe) la cele mai agresive (torentialitate,
alunecari masive).
Terenul reprezinta suportul infrastructurii si al societatii de aceea este important gradul de erodabilitate al terenului.

Localizarea arealului si a fenomenelor de degradare

Cea mai mare suprafata cu eroziune in suprafata -comuna Vrancioaia cu 4700ha, Tulnici 4500ha. Marile defrisari din sec trecute din aceste doua
commune si-au pus amprenta in marirea suprafetelor afectate.
Eroziunea in suprafata este consecinta directa a actiunilor pluviale, lasand siroaie anadci de cm adancime. Absenta acestor suprafete in comunele de
campie se datoreaza faptului ca la pante mici rigolele sunt nivelate cu ajutorul araturilor.

Suprafetele afectate de eroziune in adancime au o pondere de 16.9%, Cea mai mare pondere o au alunecarile de teren .Cea mai mare suprafata de
alunecare s-a identificat in comuna Barsesti 1800ha.

Fenomenul de degradare a terenurilor agricole deternima reducerea productiei agricole si chiar compromiterea acesteia creand problem sociale
deosebite. Cresterea suprafetelor de teren agricol reprezinta o necessitate si se poate realiza prin salvarea terenurilor de pep ante abrupte si erodate pe
care se cultiva culture anuale.

+ harta localizare
+ harta proiect
+ harti de factori + o scurta analiza

Foto 1962,Punctul
Grumaz Rpa Dracului

Harta ponderii pdurilor n bazinul hidrografic Putna

Exploatarea fore

Pdurile din zona au fost


cerine: lemn de construcii, pentru
de produse cu populaia din zona d
Nu trebuie trecut cu vedere
a face loc punilor i pentru a cre
Dup defriarea pdurilor, p
acionat un ntreg complex de fac
erodarea solului pn la roca mam

Sursa: Alexandra Ttaru, 2008

Procesele erozionale, declansate pe partea superioara a pantelor din zona muntoasa, sunt
amplificate pe masura ce se apropie de talveguri, iar cantitatea de sedimente creste In
perioadele cu precipitatii excessive sau in perioada de topire a zapezilor in aceste zone riscul
unor inundatii catastrofale, prin ruperea barajelor, creste foarte mult.

Consecine nefaste ale exploatrilor cu manifestare asupra reliefului: anularea func iei de
protecie a pdurii degradarea terenurilor, cre terea toren ialit ii, a eroziunii pluviatile,
modificarea peisajului scade val. Estetic.

CONCLUZIE: PROCESUL DE EXPLOATARE FORESTIER TREBUIE


SE DESFOARE RESPONSABIL I TREBUIE S VIZEZE NUMA

Ca urmare a aciunii acestor factori, Vrancea a fost


regiunea cea mai afectat de procese de eroziune din ara
noastr.
1940, aspectul acestui teritoriu semna cu un
semipustiu, cu versani complet degradai, cu eroziuni de
suprafa foarte puternice i excesive, versani brzdai de
eroziuni de adncime: iroiri, rigole, ogae, ravene iar vile
aveau caracter torenial.

Foto 1964,Obria unei ravene din bazinul Caciul Topeti

Geograful Emm De Martonne care a fcut multe studii n


ara noastr i a vizitat i zona Vrancei a afirmat: ,,Vrancea
seamn cu o ar semideertic

Sursa foto:N. Bogdan, (2012)

http://www.revistapadurilor.ro/
Manifestarea procese toreniale bazinul Putnei

Foto 1956 Punctul Grumaz


Aspect de versani puternic nclinai cu energie mare de
relief

Bazin torenial
Suprafa mpdurit

Suprafa

Lucrari de combatere a eroziunii au la baza o folosire rationala a terenului.


Inlocuirea vegetatiei natural cu formatiunile culturilor agricole pregateste terenul
pentru diverse forme ale eroziunii in functiile de conditiile pedoclimatce din fiecare
sector. Actiunea propriu-zisa de combatere a fenomenelor de degradare se
desfasoara organizat in cadrul unor spatii delimitate numite perimatre de ameliorare
realizandu-se un ansamblu de masuri de ordin tehnic si organizatoric prin
intermediul proiectelor de ameliorare.
Conform DADRV, pana in anul 2008 su fost effectuate diverse lucrari de ameliorare
a terenurilor , dar si de prevenire impotriva eroziunii. Suprafata totala a perimetrlor
de ameliorare din bazinul Putnei este de 1129 ha ( 946 ha in sect de campie si 183
ha in sectorul monatn).
Lucrari executate in sect de campie: fertilizari, degajari de corpuri straine, nivelari,
amenajarea drumurilor de exploatare, decolmatarea canalelor de evacuare,
scarificari si suprainsamantari).
Pe masura ce pantele cresc, riscul la eroziune creste proportional, iar lucrarile din
perimetrele de ameliorare devin mai complexe.S-au executat in secorul montan:
plantari de perdele de protective, consolidari de maluri, defrisari de vegetaie
nevaloroasa si amenajari de drumuri de exploatare.

Enescu, VALERIU Silvicultura durabil, Ed. Agris, Bucureti,2001


Ion, SCURTU Ecologie si protecia mediului nconjurtor
Constantin, PETRARU Ed. Independena Economic, Piteti, 2003
N. Bogdan, (2012),Vrancea arhaic.Istoric.Cauzele distrugerii ecosistemului forestier.Lucrri
ntreprinse pentru redresarea lui
N. Al. Rdulescu (1937), Vrancea. Geografie fizic i uman
H. Grumzescu (1973) Subcarpaii dintre Clnu i uia .Studiu geomorfologic
Ioana tefnescu (1972) - Subcarpaii dintre uia-Zbru i Buzu. Studiu geografico-economic.
t. N. Mihilescu i V. Macovei, 1970, Valea Putnei cu privire special asupra Vrancei
Alte studii de evaluare a despduririlor au fost cele care au folosit datele furnizate de proiectul Corine
Land Coover (Kozak et al., (2007); Dutc & Abrudan, (2010).