Evolutia

matematicii

CE ESTE MATEMATICA

De-a lungul timpului, omenii s-au

straduit sa descopere regulile si
modelele lumiimateriale, s
determine calitatile obiectelor,
relatiile complexe dintre ei si ceea ce
ii inconjoara.Pe parcursul a mii de
ani,societi din ntreaga lume s-au
chinuit sa ajunga la o singura stiinta
deasupra tuturor celorlalte care sa
contina cunostintele necesare pentru
a explica lumea n care

Matematicienii sunt cei ce cauta

reguli si algoritmi in spatele unui
haos aparent si al unei complexitati
infinite.In aceasta cautare, ei folosesc
descoperirile premergatorilor lor de
pe ntregul mapamondpentru a
rescrie limba in care a fost scris
universul. Acest articol intentioneaza
sa va fie ghid virtual ntr-o calatorie in
timp si spatiu urmarind evolutia
matematicii si amprentele sale

CUM A APARUT
Lumea este alcatuita din sabloane si

secvente: ziua devine noapte, peisajele

sunt n continua schimbare. Unul dintre
motivele pentru care a aprut
matematica a fost nevoia de a intelege si
explica sabloanele dupa care se conduce
natura. Unele dintre cele mai banale
concepte matematice sunt nfiripate
adanc n creierul uman, fiind totodat
observate si la alte specii de animale.

Pentru acestea din urma, aprecierea

distantei la care se afa hrana sau pradatorul
este un factor ce face diferenta ntre viata si
moarte. Cel care a pus impreuna aceste
simple concepte, le-a legat ntre ele, a
inceput sa numere, si astfel a dat nastere
ntregului univers matematic este omul.
Unele dintre cele mai vechi religve ale
matematicii pe care o cunoatem in ziua de
astzi au fost descoperite de-a lungul Nilului.

MARI MATEMATICIENI
Thales (640-550 i.Hr.) a fost un filozof grec

presocratic, care a contribuit la dezvoltarea

matematicii, astronomiei, filozofiei. Este
considerat parintele stiintelor.
Herodot, primul autor care-l mentioneaza pe
Thales, afira c stramosii lui Thales erau fenicieni,
dar Diogenes Laertios adaug ca cei mai multi
scriitori il prezinta ca apartinand unei vechi familii
milesiene. Numele tatalui sau era Examyes, nume
obisnuit pentru un cetatean milesian, iar mama
purta numele grecesc de Cleobulina.

Thales a demonstrat ca:

un cerc este impartit in doua parti egale
de diametru;
unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt
congruente;
unghiurile opuse la varf sunt congruente;
un triunghi este determinat daca sunt
date o latura si unghiurile adiacente ei;
unghiul inscris intr-un semicerc este unghi
drept;
o paralela dusa la una dintre laturile unui
triunghi formeaza segmente proportionale
pe celelalte doua laturi ale triunghiului dat.

a fost un filosof si
matematician grec, originar din insula
Samos, intemeietorul pitagorismului, care
punea la baza intregii realitatii teoria
numerelor si a armoniei. A fost si
conductorul partidului aristocratic din
Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu sau pastrat. Traditia ii atribuie descoperirea
teoremei geometrice i a tablei de
inmultire, care ii poarta numele. Ideile si
descoperirile lui nu pot fi deosebite cu
certitudine de cele ale discipolilor
apropiati.

Pitagora (580-495 i.Hr.)

TEOREma lui pitagora este una

dintre cele mai cunoscute teoreme

din geometria euclidiana, constituind
o relatie intre cele trei laturi ale unui
triunghi dreptunghic. Teorema lui
Pitagora afirma ca in orice triunghi
dreptunghic, suma patratelor
catetelor este egala cu patratul
ipotenuzei (latura opusa unghiului
drept). Teorema poate fii scrisa sub
forma unei relatii intre cele trei laturi
a, b i c, cateodata denumita relatia

MATEMATICA IN ZIUA DE
AZI

Lema fundamentala a fost rezolvata

In 1979, matematicianul canadian Robert Langlands a dezvoltat o
ambitioasa si revolutionara teorema care conecta doua ramuri ale
matematicii, teoria numerelor si teoria grupului. Apeland la conjecturi si
presupuneri, teorema a surprins simetriile dintre ecuatiile cu numere
intregi, expunand ceea ce este astazi cunoscut drept programul Langlands.
Matematicianul stia ca sarcina de a demonstra ipotezele pe care se
intemeia teoria sa va fi o munca de generatii. In acelasi timp, insa, era
convins ca o confirmare preliminara a teoriei se va face printr-o asa numita
lema fundamentala. Lema este un enunt preliminar a carui demonstrare
ajuta la rezolvarea unei teoreme (ofera matematicianului siguranta ca
teorema este corecta si demonstrabila, desi nu o demonstreaza ca atare).
Cu toate acestea, 30 de ani a durat ca aceasta lema sa fie formulata si
demonstrata, performanta apartinandu-i unui matematician vietnamez de
la Princeton, Ngo Bao Chau, si fiind catalogata de comunitatea stiintifica
drept cea mai importanta descoperire matematica din ultimii 5 ani.

Matematica se SCHIMB. O nou form geometric a fost descoperit

Matematicienii din Grecia Antic, n special Platon, au

clasificat formele solide cu multe mii de ani n urm. De

atunci, foarte puine figuri geometrice solide au fost
descoperite, iar ultima dintre ele a fost identificat n urm
cu 400 de ani, informeaz dailymail.co.uk.
Matematicienii americani de la Universitatea California din Los

Angeles (UCLA) au anunat c au identificat o a patra clas de

poliedru convex echilateral, pe care au denumit-o poliedrul
Goldberg, inspirndu-se din felul n care formele apar n mod
natural n ochiul uman. Descoperirea lor ar putea conduce la
identificarea unui numr infinit de forme solide complexe.
Primul tip de forme solide care a fost descoperit este cunoscut sub

denumirea de solidele lui Platon, care includ cubul, tetraedrul (o

structur 3D alctuit din patru fee triunghiulare), octaedrul
(structur 3 alctuit din opt fee triunghiulare), dodecaedrul
(poliedru cu 12 fee triunghiulare) i icosaedrul (poliedru cu 20 de
fee triunghiulare i 30 de muchii).

Toate aceste forme geometrice snt destul de obinuite i apar n mod natural

n mediul nconjurtor.
Doar dou alte tipuri de forme solide au fost identificate dup ele: solidele lui
Arhimede, care includ icosaedrul trunchiat (un poliedru cu 32 de fee), i
foarte complexele forme 3 denumite solidele lui Kepler, descoperite n urm
cu 400 de ani, n rndul crora se af poliedrul rombic.
Noua form geometric, care seamn cu o minge de fotbal, are o structur
ce a fost explicat prin metode matematice i ar putea duce la descoperirea
unui numr infinit de forme similare, se afirm ntr-un articol publicat n
revista The Conversation.
Stan Schein de la UCLA studia retina ochiului uman n momentul n care a fost
intrigat de structura de poliedru a unei proteine denumite clahrin, care
transport energie n celule i n afara lor i creeaz o mulime de forme.
Profesorul american a obinut i o explicaie matematic pentru aceast form
i, n timp ce lucra la acest proiect, a citit o lucrare scris de Michael
Goldberg, un matematician din secolul al XX-lea, care era convins c
descoperise un nout set de forme geometrice poliedre complexe alctuite
dintr-un amestec de pentagoane i hexagoane.

Mileniul III
n acest mileniu, viteza cu care circul

informaia este extrem de mare. Nu mai exist

nicio bariera, fie ea geografic sau politic,
pentru ca o descoperire s nu fie impartait
n cel mai scurt timp cu putin. Issac Newton
spunea: Am vzut att de departe pentru c
am stat pe umerii unor gigani. Astfel, acest
prim secol XXI al mileniului III, supranumit i
secol al informaiei i al vitezei, d
posibilitatea marilor descoperiri s se
mbogaeasc exponenial.

MATEMATICA I JOCURILE
EI
Dumnezeu a creat numerele naturale. Restul este opera omului.

spunea Leopold Kronecker (matematician german). Matematica, dup

cum ai afat dj, a fost creat datorita necesitii omului de a avea
control asupra obiectelor care l nconjoar. Karl GAUSS spunea Regina
tiinelor este matematica, iar aritmetica este regina matematicii i ca i
orice regin ea are pe lng partea sa sobr o parte ludic.
Viaa noastr se bazeaz pe comunicare i pe relatii interpresonale, ceea
ce am putea defini mai uor ntr-un cuvnt: prietenie. V-ai gndit
vreodat c numerele pot fi i ele prietene? Ei bine, Pitagora este cel care
se spune c a descoperit prima pereche denumere prietene: 220 si
284. Dar ce nseamn n matematicprietenia? Numerele prietene sunt
acele numere care au proprietatea c fiecare este egal cu suma
divizorilor celuilalt. S vedem, a avut Pitagora dreptate? Divizorii
numrului 220 sunt: 1,2,4,5,10,11,20,22,44,55,110, iar ai numrului 284
sunt 1,2,4,71,142, astfel avem 1+2+4+71+142=220 i
1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110=284. Putei gsi i voi astfel de
numere?

Cu toii tindem spre perfeciune i este detul de greu s o atingem, dar

numerele ne-au luat-o nainte, astfel avemnumere perfecte. Care sunt ele,
bnuiesc c v ntrebai. Pentru fiecare exist un numr perfect, nu? Dar are
el vreo legtur cu ce nseamn numerele perfecte n matematic? Aici
numrul perfect este cel care poate fi scris ca sum a divizorilor si fr el
nsui, de exemplu 6(=1+2+3), este numrul vostru unul perfect?
Cu totii tim c nu e frumos s ntrebi o doamn ce vrst are, dar cu ajutorul
a ctorva trucuri matematice putem s o afam. Nimeni nu spune c nu
putem s o ntrebm ct va ramane dac dintr-un numar de 10 ori mai mare
decat vrsta ei vom scdea produsul cu nou a unui numr de o singur cifr,
nu? i, uite aa, am afat vrsta sa. Cum? Pi, separnd cifra unitilor din
numrul comunicat i adunnd-o cu ce a mai rmas, simplu, nu? Un alt truc
este s o rugm s ne comunice ce a obinut dup ce a nmulit numrul
anilor cu 2, a adunat cu 5 i a nmulit totul cu 5. De acum ncepe treaba
noastr, ce facem? Avnd ultima cifr 5, o vom elimina, iar din numrul
rmas vom scdea 2, astfel vom obine vrsta (de exemplu, pentru 22
22*2=44+5=49*5=245 noi vom elimina 5 i rmnem cu 24, din care vom
scdea 2 i obinem 22).

MULTUMIM PENTRU

VIZIONARE
PROIECT REALIZAT DE :
RADUCANU OCTAVIAN
GANESCU ANDREI
SARAFU NICOLAE
CLASA a XI-a A