CAPITOLUL 17

DECIZIA DE CREDITARE PE TERMEN SCURT

CUPRINS
17.1 Deficitul de resurse pe termen scurt
n gestiunea financiara a ntreprinderii
17.2 Analiza manageriala si economico-financiara
a firmei solicitatoare de credit pe termen scurt
17.3 Analiza efectiva a solicitarii de credit
17.4 Adoptarea deciziei de creditare pe termen scurt
17.5 Fluxurile de fonduri determinate de creditul pe termen scurt
17.6 Activitati tutoriale

CONCEPTE
Deficitul de resurse pe termen scurt
Creditul pe termen scurt (tipuri)
Analiza manageriala a solicitantului
Analiza performantelor economico-financiare
Gruparea firmelor dupa performante
Analiza cantitativa si calitativa a cererii de credit
Surse de rambursare a creditului
Garant iile pentru creditul pe termen scurt
Resurse si plasamente n creditare
Contractul de credit
Gruparea creditelor n functie de risc
Fluxurile determinate de creditul pe termen scurt

Decizia de creditare pe termen scurt

17.1 Deficitul de resurse pe termen scurt n gestiunea financiara

a ntreprinderii
n gestiunea financiara a firmei se nregistreaza pe parcursul anului
decalaje ntre necesarul si existentul de disponibilitati banesti. Aceste
decalaje sunt generate de doua cauze principale:

Cauzele
principale ale
decalajului

1. Diferenta dintre imobilizarile totale n activele firmei (mai mari) si

fondurile proprii (mai mici);
2. Dereglari n ncasarea rezultatelor economice, dereglari care
determina un deficit de trezorerie.

Acoperirea
partiala a
activelor
circulante

Prima cauza este prezenta n majoritatea ntreprinderilor, ca un

principiu de lucru generat de existenta n economie a unor surse ce pot
fi solicitate (creditul, bugetul de stat, disponibilitatile unor agenti
economici) pentru a realiza o activitate economica mai mare dect o
poate acoperi capitalul propriu al firmei, precum si de motivatia costului
de atragere a capitalului de lucru.
De aceea, activele curente (circulante) sunt acoperite doar partial
din capitalul propriu (fondul de rulment). Cea mai mare parte a acestor
active au drept corespondent n pasiv obligatiile firmei catre furnizori,
salariati si fata de banci (creditul pe termen scurt) -vezi figura nr. 17.1.

Figura nr. 17.1

Efectele
blocajului
financiar

A doua cauza provine din deficientele destul de frecvente ale

decontarilor cu clientii n conditiile blocajului financiar din economie.
Prelun girea peste limitele normale a perioadei n care activele curente
ale ntreprinderii ramn sub forma de creante (ncasarile nu intra n
firma n momentul tr, ci n momentul tr e, figura nr. 17.1) face ca
trezoreria firmei sa nregistreze un deficit n defavoarea capitalului
de lucru.

Finan tele ntreprinderii

Raspunsul
bancilor
comerciale

Figura nr. 17.2

Avnd n vedere aceste fenomene, sistemul bancilor comerciale

raspunde, la solicitarea firmelor, prin acordarea de credite pe termen
scurt adecvate decalajelor dintre activele curente, pe de o parte si
sursele proprii si datorii din exploatare (pasivele), pe de alta parte.
Punctul de plecare n stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt l
reprezinta Situatia lichiditatilor (cash flow-ul) la sfrsitul trimestrului
precedent si previziunile din trimestrul prognozat. Cu ajutorul
informatiilor respective se ntocmeste bugetul (planul) de trezorerie baza de referinta pentru stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt
posibil de solicitat de catre ntreprinderi (vezi figura nr. 17.2).

Decizia de creditare pe termen scurt

1. Credite globale de exploatare, n lei

Nivelul acestui credit depinde de diferenta dintre activele curente si
pasivele curente, fiind destinat sa acopere obligatiile de plata pe termen
scurt ale ntreprinderii. Acest credit, determinat trimestrial, se acorda
agentilor economici prin contul curent, pentru a acoperi deficitul de
trezorerie n trimestrul prognozat (figura nr. 17.2; 1).
2. Credite pentru active constituite temporar (cheltuieli si stocuri), n lei si valuta
Formarea unor stocuri si efectuarea de cheltuieli n afara activelor
cuprinse n planul de trezorerie se datoreaza unor cauze economice
determinate de primirea n avans a unor materii prime, ntreruperea
productiei, greutati n expedierea produselor finite etc.
Termenul maxim de acceptare la creditare a acestor stocuri si
cheltuieli este de 12 luni.
3. Credite pentru active n stocuri si cheltuieli sezoniere, n lei
Specificul procesului de productie din ntreprinderile care
prelucreaza materii prime agricole solicita din partea acestora sa
formeze stocuri care sa se consume ntr-o perioada mai mare de un
trimestru, fara a depasi 12 luni de la constituire.
4. Credite pentru productia de export si exportul de produse, n lei si valuta
Imobilizarile cerute de realizarea exportului au n vedere perioada
de productie (aprovizionarea cu materii prime, mater iale, semifabricate,
subansambluri, combustibil, energie etc. din tara si din import) sau de
prefinantare a exporturilor, precum si perioada de decontare cu
partenerii straini (pe baza documentelor care atesta livrarea marfurilor
la export).
Perioada de imobilizare admisa este tot de 12 luni, cu exceptia
imobilizarilor pentru produse cu ciclu lung de fabricatie, unde termenul
este mai mare.
5. Credite pe documente remise spre ncasare
Aceste credite au n vedere imobilizarile de active n decontari cu
clientii, imobilizari consemnate n documente (cecuri) remise de firma
spre ncasare. Perioada de creditare este de maxim 45 de zile, numai
daca activele respective nu au fost cuprinse n planul (bugetul) de
trezorerie sau nu au asigurata o alta sursa de finantare.

Finan tele ntreprinderii

6. Facilitati de cont (overdraft descoperire de cont), n lei

Diversificarea
obiectivelor
de creditare

Etapele
procesului
decizional

Pentru agentii economici cu o situatie economico-financiara foarte

buna dar care, din anumite cauze bine justificate, nu pot face fata
temporar platilor, se pot acorda credite pe termen de pna la 15 zile si
ntr-o suma limitata.
n linii generale, acestea sunt cazurile n care o banca comerciala
vine n ntmpinarea firmelor. n programul de creditare al bancilor
comerciale au fost incluse si alte obiective de creditare, ca urmare a
diversificarii pietei financiare si monetare, inclusiv practicarea
deschiderii de linii de credit. Astfel, bancile comerciale acorda credite
pe termen scurt pentru operatiuni de scont, factoring, pentru valuta
vnduta, marfurile vndute n rate, completarea veniturilor proprii
pentru investitii etc. De asemenea, bancile comerciale acorda credite pe
termen scurt n valuta pentru importul de bunuri si servicii, deschiderea
liniilor de credit tip revolving, documente remise spre decontare etc.
Pornind de la aceste necesitati si de la oferta bancilor comerciale de
a le onora, sistemul bancar si ntreprinderile procedeaza la
fundamentarea si adoptarea de decizii de creditare. Procesul decizional
n materie de credite cuprinde urmatoarele etape:
1. Analiza manageriala si economico-financiara a firmei solicitatoare
de credit;
2. Analiza solicitarii de credit;
3. Adoptarea deciziei de creditare;
4. Analiza periodica a calitatii portofoliului de credite pe termen scurt
detinut de banca comerciala.
Parcurgerea acestor etape se realizeaza cu ajutorul unui fond de
informatii economice, financiare, manageriale, monetare provenit din
sistemul bancar, din economia nationala si din ntreprindere. n unele
cazuri, sunt solicitate informatii si de pe piata financiar-monetara
internationala (curs valutar, dobnzi, alocatii de credite n valuta etc.).
17.2 Analiza manageriala si economico-financiara
a firmei solicitatoare de credit pe termen scurt
n momentul n care o ntreprindere se adreseaza bancilor
comerciale cu o solicitare de credit pe termen scurt, acestea procedeaza
la realizarea unei analize detaliate si n domenii diferite privind firma
respectiva. Pentru a ncepe analiza, ntreprinderea este solicitata sa
depuna o documentatie economica si financiara complexa (vezi
Cadrul 17.1).

Decizia de creditare pe termen scurt

Cadrul 17.1

Documente care atesta legalitatea nfiintarii firmei;

Cererea de credite semnata de persoanele autorizate din ntreprindere;
Contul de profit si pierderi;
Ultimul bilant contabil;
Situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditarea (cantitati, valori, cauze,
termene de valorificare);
Situatia contractelor de livrare;
Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul n curs sau Planul de afaceri;
Grafic de rambursare a cred itului si de plata a dobnzilor;
Lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie garantii asiguratorii pentru creditul
solicitat;
Alte documente necesare analizei.

A. Analiza manageriala (analiza aspectelor nefinanciare privind firma)

Activitate
fara riscuri
majore

Preocuparea
managerilor
pentru
noi piete

n fata bancii comerciale, firma trebuie sa vina, n primul rnd, cu o

activitate economica n masura sa nu prezinte riscuri majore n perioada
de utilizare a creditului. n acest scop, ntregul univers intern si extern al
ntreprinderii este supus unei analize si interpretari riguroase, pentru a fi
depistate efectele posibile ale unor evenimente politice, sociale,
economice, militare sau ale unor schimbari tehnologice, n evolutia
cererii, precum si cele ale influentei inflatiei, recesiunii, mbatrnirii
produselor etc.
Riscurile generate de aceste fenomene sunt completate cu analize
detaliate privind produsele fabricate de firma solicitatoare de credite,
precum si pietele pe care desface si se aprovizioneaza firma n cauza.
Analiza scoate n evidenta aspectele de calitate ale produselor, pozitia
firmei pe piata produselor sale, calitatea si starea financiara a
principalilor sai clienti etc.
Pentru aprecierea firmei conteaza foarte mult metodele de
marketing aplicate de managerii sai, competitivitatea produselor si
stabilitatea segmentelor de piata cucerite. Totodata, intereseaza si
marimea efortului facut de ntreprindere pentru activitatea de cercetaredezvoltare, precum si preocuparea de a gasi noi piete, de a rezista
concurentei producatorilor de produse similare, din tara si din import.
Conteaza, de asemenea, conditiile de munca, posibilitatile reale de
productie, problemele sociale din ntreprindere, relatiile cu sindicatele,
asigurarea cu forta de munca calificata, cu materii prime si energie din
surse de aprovizionare sigure si alternative.

Finan tele ntreprinderii

nclinatia
spre inovare a
managerului

Asumarea raspunderii pentru

gestionarea
firmei

Conditiile economiei de piata cer si o analiza a calitatilor

manageriale ale conducatorilor firmei. ntre nsusirile analizate se
nscriu nclinatia spre inovare si creativitate, cunostintele n domeniul
financiar, n marketing, n managementul productiei si al personalului,
cinstea, integritatea personala, flexibilitatea etc.
Pentru managerii actuali, formati n conditiile economiei
centralizate, nsusirea cel mai greu de dezvoltat este asumarea
raspunderii pentru gestionarea eficienta a patrimoniului. Cultivarea si
sprijinirea acestei nsusiri prin privatizare, legislatie etc. reprezinta o
sansa reala pentru iesirea din criza a economiei si a fiecarei ntreprinderi
n parte, precum si pentru utilizarea corecta si eficienta a creditelor
angajate de firma.
Toate aceste sub-domenii ale managementului firmei sunt analizate
de inspectorul bancar si comunicate, spre interpretare finala, comitetului
de directie al bancii comerciale, pe baza unei Fise de analiza a
aspectelor nefinanciare ce caracterizeaza activitatea clientului.
Comitetul de directie transforma informatiile privind managementul
firmei n calificative prezente n calculul ratingului de credit
(vezi Cadrul 17.2).

Cadrul 17.2

I. Caracteristicile clientului
a) Generale (nivelul local, regional, national sau international al firmei; daca este sau nu n
sistemul de cotare la bursa); /2 indicatori/
b) Financiare (auditare, cifra de afaceri, rentabilitate, solvabilitate); /4 indicatori/
c) Managementul (experienta si stabilitatea conducerii, obiectivele strategice); /2 indicatori/
d) Ramura de activitate (perspective si protectie) ; /1 indicator/
II. Caracteristicile creditului
a) Istoricul relatiei de credit client-banca; /1 indicator/
b) Conditii de eligibilitate; /1 indicator/
c) Adm inistrare (costuri de operare); /1 indicator/
d) Sursa de rambursare; /1 indicator/
e) Colaterale (garantii speciale) /1 indicator/
Nota: Fiecare din cei 14 indicatori este calificat prin cinci niveluri calitative (criterii).
Criteriul 1 corespunde cu cea mai buna caracterizare data firmei, iar criteriul 5
corespunde cu un calificativ foarte slab. Media ponderata a acestor calificative da
Ratingul m ediu de credit.

Decizia de creditare pe termen scurt

B. Analiza performantelor economico-financiare

Rolul hotartor
al performantelor economice
si financiare

Pentru acceptarea cererii de credite, rolul hotartor l au

performantele economice si financiare realizate de ntreprinderea
solicitatoare n perioada imediat precedenta (uneori se cer ind icatori si
pentru o perioada mai mare - de circa trei ani) si cele estimate pentru
perioada de angajare a creditului.
Astfel, Banca Comerciala Romna face lunar o analiza a agentilor
economici care solicita sau au angajate credite, pentru cel putin 60% din
volumul creditelor aflate pe rol. Aceasta analiza scoate n relief
dinamica indicatorilor privind bonitatea clientului:
-

Cifra de afaceri;

Capitaluri proprii;

Rezultatul exercitiului;

Fondul de rulment;

Necesarul de fond de rulment;

Trezorerie neta;

Lichiditate;

Solvabilitate;

Gradul de ndatorare generala si financiara;

Viteza de rotatie a activelor circulante;

Rentabilitate;

Acoperirea dobnzii;

Rata valorii adaugate;

Politica de dividende.

Luarea n calcul a cererii de credit presupune o analiza conc reta a

tututor indicatorilor privind bonitatea agentului economic. n acest
scop, banca prelucreaza datele din Bilantul naintat de client.
Simplificnd indicatorii de activ si de pasiv stabiliti de banca, obtinem
forma redata n Cadrul 17.3.

Finan tele ntreprinderii

Cadrul 17.3
ACTIV

I A Active
imobilizate

A
C
T
I
V
E
CIRCULANTE

PASIV

I P Pasive
pe termen
lung

II A Active
realizabile
II P Datorii
curente < 1 an

III ATrezorerie+

III P Trezorerie -

DATORII
T
O
T
A
L
E

Pe baza acestor posturi din bilant, se determina indicatorii care

caracterizeaza bonitatea firmei. Redam o parte dintre acestia, ceilalti
fiind cunoscuti de la capitolele referitoare la deciziile privind procesul
de consum (ciclul de fabricatie) sau privind procesul de productie.
Fondul de rulment = I P I A;
Necesar fond de rulment = II A II P;
Trezorerie neta = IIIA IIIP sau FR NFR;
Lichiditate imediata = (IIA + IIIA) Stocuri Clienti
incerti/Datorii cu scadenta < 1 an x 100
Lichiditate < 100% necorespunzatoare;
100-120% satisfacatoare;
120-150% buna;
peste 150% foarte buna.

Decizia de creditare pe termen scurt

Solvabilitate = Total activ Stocuri nevandabile Clienti incerti

Alte active incerte / Datorii totale x 100
Solvabilitatea sa fie > 100
Grad de ndatorare:
Generala = Datorii totale : Capitaluri proprii x 100;
Financiara = Datorii financiare totale : Capitaluri proprii x 100
Calificativ
Bun
Satisfacator
Necorespunzator

GI generala

GI financiara

pna la 60%
60 100%
peste 100%

pna la 30%
30 70%
peste 70%

Principalii indicatori economici si financiari, care redau

performanta firmei si care sunt stabiliti pe baza datelor din Situatia
patrimoniului, a celor constatate de inspectorul bancar sau raportate
suplimentar de firma, sunt reprezentati de:

17.3 Analiza efectiva a solicitarii de credit

O data cu acceptarea solicitantului printre clientii bancii, se acorda

firmei respective o recunoastere oficiala a performantelor sale, exigenta
analizei bancare fiind considerata de prim rang. Obtinerea de catre
firma a unui rating bun (ce tinde spre o medie egala cu 1) nu exclude
derularea activitatii de analiza a cererii de credit si a creditului solicitat.
A. Identificarea scopului si a nivelului creditului solicitat
Scopul solicitarii trebuie precizat foarte clar sub forma deficitului
de resurse pe care l va suplini creditul cerut. De asemenea, cererea de
credit trebuie sa se ncadreze n prevederile legislatiei bancare si n
Normele metodologice de lucru ale bancii comerciale respective.
Dupa precizarea si acceptarea scopului n care este solicitat creditul,
echipa de decizie trece la analiza nivelului cantitativ al cererii. Nivelul
solicitarii se determina pe baza analizei fluxului de lichididate (cash
flow) si a capacitatii de rambursare de la sfrsitul trimestrului
precedent precum si a datelor din prognozele pe trimestrul luat n calcul
(din bugetul firmei sau determinate de inspectorul bancar).

Finan tele ntreprinderii

Stabilirea
nivelului
dobnzii si al
comisioanelor

Dupa stabilirea si acceptarea nivelului valoric al creditului, echipa

de decizie trece la negocierea dobnzii si a comisioanelor ce revin
bancii. Dobnzile stabilite de banci au n vedere dobnda de referinta
practicata de Banca Nationala si dobnda de depozit acordata firmelor si
persoanelor fizice care si pastreaza disponibilitatile banesti n conturi la
banca respectiva. La aceste dobnzi, banca comerciala adauga dobnda
proprie (care i acopera propriile cheltuieli si profitul), rezultnd
dobnda propusa solicitatorului de credit.
n privinta Comisioanelor, bancile practica "tarife" pentru analiza
cererii de credite de catre experti, pentru utilizarea sau neutilizarea
creditului etc. Nivelul dobnzilor si al comisioanelor este corelat si cu
practica celorlalte banci de pe piata creditului, el fiind un element de
concurenta bancara.

B. Identificarea surselor de rambursare a creditului

Cele doua
surse de
rambursare a
creditului

Nivelul creditului, al dobnzilor si al comisioanelor, convenit n

urma negocierilor, urmeaza sa fie comparat de echipa de decizie cu
posibilitatile reale de rambursare a creditului si de plata a dobnzii si
comisioanelor. Aceste posibilitati sunt cuantificate ca prognoza pe
perioada de angajare a creditului negociat.
n cazul creditelor cu risc redus, banca solicita o singura sursa de
achitare; pentru celelalte tipuri de credite cu risc ridicat, bancile solicita
si o a doua sursa de rambursare. Prima sursa este reprezentata de
lichiditatea ce rezulta din circuitul economic normal al firmei. Sursa
colaterala, reprezentata de regula de garantia depusa de firma, trebuie
identificata clar si corect de catre inspector si echipa de decizie.
Pentru a se preciza daca solicitantul este solvabil la data
rambursarii, se determina indicatorii de solvabilitate, lichiditatea la o
anumita data, precum si Nivelul fluxului de numerar n perioada
achitarii creditului si a dobnzii. Astfel, din bugetul de trezorerie,
ntocmit pentru trimestrul n care va avea loc rambursarea, trebuie sa
rezulte un excedent cel putin la nivelul obligatiilor firmei catre banca n
cauza. Totodata, echipa de decizie apreciaza mersul conversiei activelor
firmei n numerar, n corelatie cu planul de esalonare a rambursarii
negociat n procesul decizional al creditarii.

C. Identificarea garantiilor creditului

Garantia o asigurare
suplimentara

Un moment important n procesul de adoptare a deciziei de

creditare este reprezentat de identificarea si verificarea atenta a
garantiilor pe care firma solicitatoare de credit le prezinta. Garantiile
sunt o asigurare suplimentara pentru rambursarea la termen a creditelor
angajate si pentru plata dobnzilor aferente, alaturi de ncasarile curente
din vnzarea rezultatelor activitatii economice.

Decizia de creditare pe termen scurt

n acceptiunea bancilor comerciale, pot constitui garantii pentru

creditele pe termen scurt urmatoarele valori:
-

Garantii
pe termen
scurt

Tipuri de
garantii
supuse
analizei

Conditii
pentru garantie
si valoarea
garantiei
Contracte de gaj,
de depozit, de
cesiune etc.

garantii de la Guvernul Romniei;

garantia bancara data de alta banca dect cea care da creditul
negociat;
depozitul bancar al firmei (cash-ul colateral);
garantii reale mobiliare cu sau fara deposedare;
contract de asigurare pentru rate si dobnzi;
ipoteca;
cesiunea de creante;
fidejusiunea (cautiunea);
garantia de firma ;
alte garantii.

n cazul, clientilor care se confrunta cu greutati financiare, acestora

li se cere sa semneze bilete la ordin.
Garantia este supusa unei analize privind valoarea sa reala si
autenticitatea dreptului solicitantului de credit asupra bunului folosit
drept gaj.
Astfel, garantia bancara data de o alta banca n favoarea bancii
creditoare se verifica n privinta valabilitatii documentu lui bancar, n
privinta valorii, a valabilitatii n timp si a bonitatii bancii emitente.
Ipoteca are n vedere bunurile imobiliare ale firmei, iar cesiunea
creantele solicitantului de credite asupra altor agenti economici.
Pentru a fi acceptate de banca, garantiile trebuie sa ndeplineasca
cumulativ mai multe conditii: sa poata fi transformate rapid n
lichiditati, bunurile sa fie n circuit civil, bunurile gajate sa fie n stare
buna, sa existe piata pentru valorificarea bunurilor ce constituie garantie
etc. Valoarea bunurilor se ia n calcul pe baza unui coeficient variabil
aplicat la valoarea de piata a bunurilor respective sau a garantiei oferite
(coeficient care variaza de la 100% n cazul garantiilor bancare, spre
exemplu - la 60% pentru gajul fara deposedare).
Pentru majoritatea garantiilor, banca ncheie cu solicitantul de
credite contracte de gaj, de depozit bancar, de cesiune sau de garantie
imobiliara, specificndu-se baza legala si obligatiile firmelor creditate
de a pastra n bune conditii bunurile gajate si de a le folosi, n caz de
producere a riscului, la rambursarea creditului primit. Contractele
respective nsotesc n final contractul de credit ce se ncheie cu agentul
economic dupa adoptarea deciziei de creditare.
n scopul diminuarii riscului de nerambursare a creditului, bancile
comerciale solicita beneficiarului de credite si de scrisori de garantie
bancara sa asigure bunurile aduse drept garantie la societati de
asigurare-reasigurare.

Finan tele ntreprinderii

17.4 Adoptarea deciziei de creditare pe termen scurt

Dupa parcurgerea etapelor de fundamentare, echipa de decizie

realizeaza actul final al procesului decizional, adoptarea deciziei.
nainte de a se pronunta n favoarea firmei, banca realizeaza o corelare a
sumelor solicitate cu propriile resurse de creditare, cu restrictiile legale,
cu evolutia costului capitalului mprumutat etc.

A. Corelarea cu disponibilitatile de resurse

Restrictia
limitei resurselor
bancii

Programele de
creditare ale
bancilor
comerciale

Pentru orice banca comerciala, exista restrictia n materie de

creditare data de limitarea resurselor sale si a celor procurate de pe
piata interna si externa. O administrare eficienta presupune o prognoza
realista a resurselor de creditare pe termen scurt, cuplata cu preocuparea
de largire a gamei de resurse la un cost optim, dat de dobnzile de
depozit platite de banca, de dobnda creditelor cumparate de la Banca
Nationala si de rezervele minime obligatorii ce trebuie depuse la Banca
Nationala a Romniei.
De aceea, adoptarea deciziei de creditare este dependenta de
evolutia resurselor bancii respective. Corelatia necesara se realizeaza
prin Situatia trimestriala privind prognoza si administrarea resurselor
si plasamentelor bancare, redata, n mod simplificat, n Cadrul 17.7.
n faza de proiectare, pe baza situatiei resurselor si a plasamentelor,
bancile si ntocmesc Programe de credit, cu defalcari pe tipuri de
credite, pentru agentii economici cu capital de stat si, respectiv, privat.
Aceste defalcari, sub forma de plafoane, sunt transmise sucursalelor,
constituind limite maxime de angajare de credite n trimestrul respectiv.
n perioada de realizare, zilnic, sucursalele judetene ale bancilor
comerciale raporteaza nivelul creditelor angajate, iar saptamnal se
analizeaza creditele grupate pe categorii dupa obiectul creditat, cauzele
nerambursarii la termen etc.

Decizia de creditare pe termen scurt

Cadrul l7.7
SITUATIA RESURSELOR SI PLASAMENTELOR
Indicatori

Luna I

Luna II

Luna III

Resurse de creditare
1. Pasive externe
2. Pasive interne
3. Total resurse (1 + 2)
4. Alte active
I. Total resurse de creditare (3 4)
Plasamente
5. Credite interne
- pe termen scurt
- pe termen mediu si lung
6. Active interbancare
II. Necesar total de credite (5 + 6)
III. Necesar de resurse (II I)
IV. Surplus de resurse (I II)
Pe lnga corelatiile de ordin cantitativ, bancile urmaresc si
respectarea unor constrngeri de ordin juridic n legatura cu acordarea
de credite. Astfel, Legea privind activitatea bancara interzice acordarea
de credite unui singur agent economic ntr-un volum mai mare de 20%
din capitalul si rezervele bancii respective.
B. Adoptarea si comunicarea deciziei de creditare

Conditionarea
deciziei de
capacitatea de
rambursare

Fiecare banca comerciala, n functie de principiile politicii

manageriale, stabileste competenta diferitelor structuri ierarhice n
privinta aprobarii creditelor. De regula, aceste competente sunt stabilite
sub forma unor limite cantitative, ncepnd cu comitetele directoare de
la nivel de agentie, filiala sau sucursala, pna la presedintele bancii si
comitetul de directie din centrala bancii comerciale respective.
Bancile comerciale pun ca o restrictie importanta pentru adoptarea
deciziei existenta capacitatii de rambursare din partea solicitatorului
de credite, pe ntreaga perioada de creditare. Ofiterii de credite au n
vedere portofoliul de contracte si comenzi ale clientului, cash-flow -ul
previzionat, precum si o relatie de extrapolare a mediei ncasarilor
zilnice din ultimul trimestru pentru perioada viitoare (vezi relatia 17.10
utilizata de Banca Comerciala Romna).

Finan tele ntreprinderii

Relatia 17.10
Cr = I / 90 x p x 70% x Ra x Fe
unde:
Cr reprezinta capacitatea de rambursare a clientului;
I/90 = suma ncasarilor zilnice din ultimul trimestru;
p = perioada de valabilitate a creditului solicitat (n zile);
R a = rata de actualizare (n functie de rata inflatiei);
F e = factor de extrapolare (extrapoleaza n perioada viitoare media
ncasarilor realizate n perioada expirata).

Prevederile
contractului
de credit

Banca nu va acorda credite solicitantilor care nu ndeplinesc cerinta

ca suma creditului solicitat sa fie mai mica dect capacitatea de
rambursare.
Dupa adoptare, decizia de creditare este comunicata solicitantului.
Acesta, mpreuna cu unitatea bancara care acorda efectiv creditul,
procedeaza la ncheierea Contractului de credit.
Contractul de credit precizeaza suma acordata de banca, obiectul
creditat, modalitatea de efectuare a platilor din credit, esalonarea
acordarii, dobnda (si posibilitatea indexarii pe parcurs), comisioanele,
termenele si ratele de rambursare, garantiile, alte drepturi si obligatii,
sanctiunile etc.

C. Analiza realizarii deciziei de creditare

Pe parcursul perioadei de utilizare a creditului, bancile analizeaza
evolutia starii economice si financiare a debitorului, preciznd nivelul
riscului de nerambursare a creditului angajat. Aceasta analiza se refera
la serviciul datoriei (capacitatea debitorului de a-si onora datoriile).
n functie de numarul de zile de ntrziere a platii ratelor si a dobnzii,
serviciul datoriei determina o clasificare a creditului n mai multe
categorii (vezi tabelul urmator).
Serviciul datoriei
Pna la 15 zile
16 30 zile
31 60 zile
61 90 zile
peste 91 zile

Calificativ pentru credit

standard
n observatie
substandard
ndoielnic
pierdere

Decizia de creditare pe termen scurt

n functie de categoriile de calificare a creditului, banca comerciala

aplica diferiti coeficienti de provizionare. Astfel, pentru credite n
observare, coeficientul este de 0,05, pentru credite substandard, 0,2, iar
la cele calificate drept pierdere coeficientul este egal cu 1.
17.5 Fluxurile de fonduri determinate de creditul pe termen scurt
Adoptarea deciziei de creditare are menirea de a veni n
ntmpinarea necesarului de fonduri din ntreprindere. ntre banca si
firma solicitatoare de credit pe termen scurt se realizeaza un flux de
fonduri benefic pentru echilibrul gestiunii financiare. Fluxurile catre
unitatea economica sunt completate de fluxurile financiare, dar si
monetare, care leaga cele doua institutii, banca si firma (vezi
figura nr. 17.3).
Figura nr. 17.3

Fluxurile monetare determinate

de decizia de
creditare

n mod concret, dupa confirmarea aprobarii creditului, o parte din

resursele bancii comerciale (Pasive) se ndreapta catre plasamentele pe
termen scurt (1a), cealalta acoperind activele interbancare (rezerva
obligatorie la B.N.R.), prin legatura (1b). Apoi, fluxul de fonduri se
ndreapta spre ntreprindere (1c), intrnd n principal n componenta
deciziei financiare privind activele (mijloacele) circulante, ca informatie
yvn (vezi capitolul 9). n unele cazuri, creditul pe termen scurt poate fi
localizat si n deciziile financiare privind reparatiile mijloacelor fixe,
cercetarea stiintifica etc.
Cred itul primit se alatura prin legatura (1e) fluxului intern al
autofinantarii pentru a acoperi cheltuielile financiare generate de
procesul de consum necesar formarii, refacerii si dezvoltarii elementului
mijloace circulante al structurii economice a firmei (cheltuieli de
tipul ycp).

Finan tele ntreprinderii

Fluxurile
monetare n faza
de rambursare

Pe parcursul utilizarii creditului si la scadenta se stabileste si un flux

invers, de la ntreprindere catre banca (circuitul 2 n figura nr. 15.3).
Plata dobnzilor, a comisioanelor si rambursarea creditului preiau o
parte din veniturile financiare ale firmei (2a); aceste venituri ajung la
banca (2b), refacnd resursele de creditare si acoperind o parte din
cheltuielile de functionare a bancii.
ntre firme si banci apar si alte fluxuri legate de formarea
depozitelor banesti la banci (ca resursa de creditare) - circuitul 3 - si de
plata catre firme a dobnzii de depozit (circuitul 4).
Fluxurile determinate de creditarea pe termen scurt a
ntreprinderilor si de relatiile banesti cu bancile sunt cuprinse n
componenta bugetului financiar al firmelor, n structura deciziilor de
finantare sau distinct, ntr-o anexa privind corelatiile cu sistemul bancar.

17.6. Activitati tutoriale

Modelul de ndrumare si organizare a pregatirii si nvatarii l aveti la

sfrsitul capitolului 1.

NTREBARI RECAPITULATIVE

Care sunt cauzele care justifica apelarea de catre ntreprinderi la fonduri din afara gestiunii
lor interne?
Cum raspund bancile la solicitarile agentilor economici pentru acoperirea deficitelor de
fonduri pe termen scurt?
Ce tip uri de analize realizeaza bancile asupra agentilor economici solicitatori de credit pe
termen scurt?
Cum se cuantifica indicatorii privind activitatea manageriala si performanta economicofinanciara?
De ce este necesara si o analiza n dinamica a bonitatii firmelor solicitatoare de credit pe
termen scurt?
n ce masura Planul de trezorerie poate fi considerat documentul hotartor n stabilirea
nivelului creditului cerut de firma?
La ce analize se supun garantiile prezentate de solicitatorul de credite?
Ce poate ntreprinde banca comerciala n cazul n care se constata o crestere a riscului de
nerambursare si o ncalcare a prevederilor din contractul de credit?
n cuprinsul caror decizii din bugetul firmei sunt cuprinse fluxurile de fonduri determinate
de creditul pe termen scurt?

Decizia de creditare pe termen scurt

TESTE DE AUTOVERIFICARE

17.1 n gestiunea financiar a a firmei apar decalaje ntre necesarul si existentul de fonduri
pentru activitatea economica. Printre cauzele acestor decalaje se afla:
a) prevederea din start a unui capital propriu mai mic dect cel de lucru;
b) diferentele de cost pentru capitalul propriu si pentru capitalul mprumutat;
c) existenta n economia nasionala sau pe plan international a unor surse disponibile
ce pot fi solicitate de firme; d) dorinta actionarilor de a avea un divident pe actiune
mai mare; e) blocajul financiar din economie. Care din aceste cauze se datoreaza
deficientelor din derularea decontarilor firmei cu clientii sai?
17.2 Bancile comerciale acorda mai multe categorii de credite pe termen scurt:
a) globale de exploatare; b) pentru active constituite temporar; c) pentru productia de
export; d) pe documente remise spre ncasare; e) overdraft. Care dintre acestea se refera
la situatia descoperirii de cont si se acorda pentru o perioada de cel mult 15 zile?
17.3 Ratingul de credit are n vedere caracterizarea clientului si a creditului. El ia n
considerare: 1. Aspecte generale privind firme; 2. Aspecte financiare; 3. Istoricul relatiei
de credit; 4. Conditiile de eligibilitate; 5. Managementul; 6. Costul de operare; 7. Sursa
de rambursare; 8. Garantii speciale (colaterale). Care sunt indicatorii care l caracterizeaza pe client :
a) 1,2,3; b) 1,2,4; c) 1,2,5; d) 2,3,4; e) 3,4,5.
17.4 Dar indicatorii care caracterizeaza creditul solicitat:
a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 1, 2, 4, 5, 6; c) 4, 5, 6, 7, 8; d) 3, 4, 6, 7, 8; e) 2, 3, 4, 5, 6.
17.5 Pentru determinarea indicatorilor de bonitate se utilizeaza datele din Bilantul firmei.
Aveti formula: Datorii totale: Capitaluri proprii x 100. Ce reprezinta:
a) Fondul de rulment; b) Gradul de ndatorare financiara; c)Gradul de ndatorare
generala; d) Necesar de fond de rulment ; e) Lichiditatea imediata.
17.6 Drept garantie pentru creditele acordate sunt luate n calcul mai multe categorii de bunuri
la o valoare cuprinsa ntre 60% si 100%. Care din urmatoarele conteaza drept garantie
doar cu 60% din valoare:
a) garantiile guvernamentale; b) garantia bancara; c) depozitele colaterale ale firmei;
d) garantia reala mobiliara fara deposedare; e) cesiunea de creante.

Finan tele ntreprinderii

17.7 Formula capacitatii clientului de rambursare a creditului este:

Cr = S I/90 x p x 70% x Ra x Fe
Care din factorii respectivi reda efectele inflatiei:
a) S I/90; b) p; c) Ra; d) F e; e) Cr.
17.8 Banca comerciala si constituie provizioane n functie de calificativul dat creditelor pe
baza analizei serviciului datoriei. n care situatie coeficientul de previzionare este egal
cu 0 :
a) credite n observatie; b) standard; c) substandard; d) ndoielnice;
e) credite pierderi.
17.9 Lichiditatea imediata , ca indicator de apreciere a bonitatii firmei, are un nivel bun, daca:
a) < 100%; b) peste 150%; c) ntre 100 si 120 %; d) ntre 120% si 150%;
e) = 100%.
17.10 Gradul de ndatorare generala, pentru a fi necorespunzator, trebuie sa aiba nivelul:
a) pna la 60%; b) = 60%; c) 60-100%; d) = 100% ; e) peste 100%.

STUDII DE CAZ SI EXERCITII

17.1 Clasificarea firmelor

Pentru a clasifica firmele pe baza ratingului de credit, stabiliti media
criteriilor avnd urmatoarea situatie:
La firma A, numarul de criterii pe indicatori este:
- criteriul 1 = 3; - criteriul 2 = 6; - criteriul 3 = 2; - criteriul 4 = 2;
- criteriul 5 = 1.
La firma B:
- criteriul 1 = 5; -criteriul 2 = 3; -criteriul 3 = 3; -criteriul 4 = 1;
- criteriul 5 = 2.
La firma C:
- criteriul 1 = 2; - criteriul 2 = 2; - criteriul 3 = 3; - criteriul 4 = 1;
- criteriul 5 = 6.

Decizia de creditare pe termen scurt

17.2 Dezbatere
Organizati o discutie libera privind rolul pe care o banca comerciala
l acorda analizei manageriale n clasificarea firmelor si n acordarea de
credite. Precizati cum poate fi apreciata preocuparea conducerii firmelor
pentru promovarea inovarii n tehnologie, asimilarea de noi produse,
cucerirea de noi segmente ale pietei.
17.3 Referat
ntocmiti un referat n legatura cu rolul creditarii n acoperirea
necesarului de fonduri pe termen scurt pentru o ntreprindere aflata n
diferite stadii de dezvoltare sau n pragul unui esec. Comentati rolul pe
care o banca comerciala si-l asuma n economia de piata, pentru a
influenta favorabil activitatea micro-economica.
17.4 Teme pentru cercetarea stiintifica
-

Fundamentarea complexa, la nivel de firma si de banca comerciala,

a deciziei de creditare pe termen scurt.

Modalitati de mbunatatire a bonitatii firmei pentru a corespunde

exigentelor bancilor comerciale;

Evaluarea garantiilor bancare pe baza principiilor economiei de

piata;

Previzionarea surselor de rambursare a creditelor si de plata a

dobnzilor cu ajutorul bugetului previzionat;

Modalitati de rambursare a creditelor pe termen scurt n cazurile de

dificultate financiara.

RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOVERIFICARE

17.1 e; 17.2 e; 17.3 c; 17.4 d; 17.5 c; 17.6 d; 17.7 c; 17.8 b;

17.9 d; 17.10 e.
Nota: Pentru a obtine nota 10,00, trebuie sa rezolvati toate cele 10 teste.