Sunteți pe pagina 1din 72

DUREREA

SIMPTOM si SEMN

DUREREA
Cel mai frecvent motiv pentru
care pacientii se adreseaza
doctorului

DUREREA
Definitie (IASP Asociatia Internationala pentru
Studiul Durerii)
Experienta senzoriala si emotionala

dezagreabila legata de leziuni tisulare reale


sau potentiale sau descrise in termenii unei
asemenea leziuni

DUREREA
Durerea acuta semnal de alarma
Simptom care ajuta la diagnostic
Scade si dispare la tratament etiologic
Trebuie tratata
Uneori previzibila (traumatism, chirurgie)
Trebuie prevenita
Se insoteste de anxietate

DUREREA
Durerea cronica durerea boala
Evolueaza si dureaza de 3-6 luni
Influenteaza limbajul, viata cotidiana si devine
invalidanta
Pentru pacient devine esenta bolii si poate da
depresie

DUREREA
Clasificare
Nociceptiva
Neuropatica
Sine materia

DUREREA
NOCICEPTIVA
Suprastimularea fibrelor nociceptive de la

periferie catre maduva sau centrii supraspinali


Durere acuta postoperatorie, traumatica,
infectioasa, degenerativa
Durere cronica patologie degenerativa
(cancer, reumatologie)
Sensibila la tratamente care care diminua sau
intrerupt mesajul nociceptiv (analgezice)

DUREREA
NEUROPATICA
Modificarea procesului de transmisie si/sau

controlului mesajului dureros ca urmare a unei


leziuni periferice sau centrale
Traumatic (inclusiv chirurgie), toxic (alcool,
chimio. Radio terapie), viral (zona), tumori
(prin infiltrare), metabolic (diabet)
Aparitie tardiva fata de leziunea initiala,
topografie neurologica

DUREREA NEUROPATICA
Doua componente: permanenta (arsura) si

intermitenta (electrocutare), asociate


hipoesteziei, hiperpatiei sau disesteziei
Insensibila la antialgice uzuale. Raspunde la
medicamente cu actiune centrala:
antidepresive, antiepileptice sau tehnici de
neurostimulare (transcutane sau medulare)

DUREREA SINE MATERIA SI


PSIHOGENA
Durerile sine materia corespund unor entitati

clinice bine definite (cefalee de tensiune,


fibromialgie, glosodinie)
Durerile psihogene corespund unei patologii
psihogene: depresie, isterie, ipohondrie

DUREREA
Localizare
Iradiere
Circumstante de aparitie
Durata
Circumstante de

ameliorare/disparitie

DUREREA
TORACICA
Boli ale aparatului respirator
Cord
Mediastin
Vasele mari
Leziuni ale cutiei toracice (musculare,

vertebrale, osoase)
Dar si: ficat, splina, peritoneu

DUREREA
TORACICA
Junghi durere vie, acuta, exacerbata

de miscarile respiratorii, tuse, stranut,


palpare, cu suprafata redusa, uneori
punctiforma
Mecanism iritarea terminatiilor

nervoase din pleura parietala

DUREREA
TORACICA
Pneumonia franca lobara:

submamelonar, insotit de febra si


frison unic
Pneumotorax spontan: mamelonar sau
subscapular dupa tuse sau efort fizic,
insotit de dispnee, cianoza, sincopa
Tromboembolism pulmonar: insotit de
anxietate, dispnee, cianoza, spute
hemoptoice
Pleurezii, bronhopneumonii: mai difuz,
febra, stare septica

DUREREA
TORACICA
Pleurodinia durere vie, instalata

brusc, pe suprafata variabila,


exacerbata de inspir, miscarile
trunchiului, palpare
Mecanism: miozita muschilor

intercostali
Boala Bonholm infectie Coxackie

insotita de febra si dureri abdominale

DUREREA
TORACICA
Nevralgia intercostala si frenica vie,

apare brusc, pe traiect intercostal sau


frenic (taietura, strivire, arsura),
exacerbata de inspir, tuse, stranut, sau
palpare (punctele Valleix)
Puncte de palpare: parasternal, axilar,

paravertebral si spinal (apofiza


spinoasa)

DUREREA
TORACICA
Herpes Zoster precede aparitia eruptiei
Compresie medulara sau mediastinala
Procese inflamatorii si mecanice ale
coloanei toracale (de la artoze la
neoplazii)

DUREREA
TORACICA
Nevralgia frenica: suferinte subfrenice,
pleurezia diafragmatica, tumori
mediastinale, neoplasme ale coloanei
toracale
Durerea cervico - brahiala (in umar si
membrul superior): tumori mediastinale
inalte sau de varf pulmonar (Pancoast
Tobias)

DUREREA
TORACICA
Mialgia toracica durere surda difuza prin
miozita, proces mecanic (traumatism)
Trichineloza
Secundar efortului de tuse

DUREREA
TORACICA
Sindromul Tietze inflamatia jonctiunilor
condro-costale care sunt marite de volum
Durerea de origine osoasa: fracturi,
traumatisme, osteomielita, osteita TBC,
metastaze osoase
Toracalgii: neoplasm pulmonar,
limfosarcom, infiltrate leucemice, mielom
multiplu, suferintele glandei mamare

DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Angina pectorala
Retrosternala in dreptul primelor coaste
Gheara, arsura, apasare
Apare la efort, cedeaza la intreruperea efortului sau la
nitroglicerina
Iradiaza in bratul si umarul stang (dar si in dreapta,
mandibula sau interscapulovertebral, bolta palatina,
posterior, etc)
Constrictie toracica, senzatie de moarte iminenta
Durata scurta: minute
Nu este pulsatila, nu este influentata de respiratie,
miscarile toracelui

DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Infarctul de miocard
Intensitate si durata neobisnuite
Apare la efort sau repaus
Poate apare in epigastru
Nu cedeaza la nitroglicerina
Insotita de varsaturi, sughit, meteorism,
transpiratii profuze

DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Pericardita acuta
Inconstanta
Jena sau caracter lancinant
Agravata de tuse
Poate avea aspect de durere frenica (iradiere
supraclaviculara, durere la palpareapunctelor frenice)
Pericardul parietal inferior este singurul dureros (fibre

din frenic)

DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Junghiul atrial
Atribuit distensiei/dilatarii atriului stang in
stenoza mitrala
Se percepe in spatiul interscapulovertebral in
repaus sau la efort
Discutabil

DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Durerea in afectiunile aortice
Arsura retrosternala in anevrismul de aorta
Durere de tip anginos data de suferinta

coronariana in cadrul bolilor aortei


Durere sfasietoare cu propagare pe traiectul
disectiei de aorta

DUREREA DE CAUZA
CARDIACA
Claudicatia (claudicare=schiopatare) intermitenta
Durere cu caracter de crampa musculara la

nivelul gambei (poate fi si la coapsa, fesa, planta)


data de ischemia periferica
Durerea apare la un efort determinat si dispare la
oprirea efortului
Daca efortul continua poate apare contractura
musculaturii respective

ALTE CAUZE DE
DURERE TORACICA
Esofagita de reflux arsura
retrosternala

DUREREA
ABDOMINALA
Distensia
Spasmul
Motilitatea
Tractiune
Factori chimici (enzime)
Scad pragul de durere: inflamatia, modificari

de pH, hiperemie, anoxie

DUREREA
ABDOMINALA
De multe ori referita (stimulii durerosi condusi

prin fibre somatice dar si viscerale):


Pneumonie
Infarct miocardic
Zona
Vertebropatii
Litiaza renala sau pielonefrita
Suferinte genitale

DUREREA
ABDOMINALA
Durerea epigastrica ( de la viscerele cu

inervare T6 T8
Ulcerul

duodenal, piloric
Colecistita
Pancreatita (durere in bara)
Apendicita

DUREREA
ABDOMINALA
Durerea periombilicala
Enteropatii acute sau cronice
Durerea din fosa iliaca dreapta
Apendicita
Suferinta ileocecala
Anexiala
Litiaza renala

DUREREA
ABDOMINALA
Durerea

din fosa iliaca stanga


Suferinta de colon descendent
Anexiala
Litiaza renala

Durerile

suprapubiene
Anexiala
Rectosigmoidiana
Vezicala

DUREREA
ABDOMINALA
Important
Iradierea
Circumstante

de aparitie
Caracterul durerii
Durata
Modalitati de calmare

DUREREA
LOMBARA
Colica renala
Durere lombara intensa iradiata anterior
in fosa iliaca respectiva
Insotita de greata, varsaturi, crampe,
pareze intestinale
Apare dupa deshidratare, trepidatii
Insotita de fenomene urinare (disurie,
hematurie)

DUREREA
LOMBARA
Colica renala
Este data de distensia cailor urinare
superioare prin obstacol mecanic sau
functional (litiaza, spasm, cheguri,
pielonefrita, compresii externe)

DUREREA
LOMBARA
Necolicativa de origine renala
Acuta: glomerulonefrita, embolii,
Apare prin distensia capsulei, nu iradiaza

Cronica: TBC, glomerulonefrite, afectiuni

perirenale

DUREREA
LOMBARA
Pelviperineala de origine renala
In bazin cu iradiere pelvina
Insotita de tulburari de mictiune si
modificari urinare
Suferinte de ureter terminal si vezica,
prostata

DUREREA
LOMBARA
Cistalgia
Localizata in hipogastru cu iradiere spre
meatul uretral la femei si gland la barbati
Insotita de tenesme vezicale (necesitate
de mictiune fara eliminari de urina)
Cistita, litiaza, tumori, iradiere

DUREREA LOMBARA
DE CAUZA OSTEO
ARTICULARA SAU
MUSCULARA
Durere in coloana si in masele musculare

paravertebrale
Durere de tip radicular
Nevralgia sciatica
Nevralgia cervicobrahiala
Nevralgia intercostala

DUREREA LOMBARA
DE CAUZA OSTEO
ARTICULARA SAU
MUSCULARA
Mialgii localizate paravertebral
Boli acute febrile (gripa, septicemie,

meningita)
Dureri vagi insotite de contracturi musculare
la un barbat tanar (spondilita ankilozanta)
Durere vie aparuta brusc, cu febra
spondilita septica

DUREREA LOMBARA
DE CAUZA OSTEO
ARTICULARA SAU
MUSCULARA
Mialgii localizate paravertebral
Durere vie, instalata brusc cu iradiere

sciatica, accentuata de tuse, stranut


hernie de disc
Durere cu intensificare progresiva,
neinfluentata de repaus, si analgezice
metastaze vertebrale

GONALGIA
Poate fi datorata suferintei
genunchiului sau articulatiei coxofemorale

DUREREA COXO
FEMORALA
Apreciere dificila din cauza situatiei
profunde
Poate fi localizata inghinal dar si
in fesa, coapsa genunchi

ARTICULATIEI
UMARULUI
Adesea extraarticulare
Periartrita
Vezica biliara
Pleura dreapta
Suferinte ale coloanei

CEFALEEA
Capul printre cele mai comune sedii de durere
Tipuri (Soc. Intern. de Cefalee 2005)
Primara
Secundara
Neuralgie craniana, durere faciala, alte cefalei

Cauze
Cefaleea primara (tensiune, migrena, cluster)
Cefaleea secundara simptom de leziune sau

boala adiacenta

CEFALEEA
Pacientul trebuie sa se adreseze medicului
Cefalee nou aparuta
Rigiditatea cefei
Modificari de comportament
Varsaturi
Astenie
Modificari de sensibilitate

CEFALEEA (definitie)
Durere care apare la cap sau in regiunea

cervicala superioara
Originea- tesuturile care inconjoara creierul
Periost
Musculatura
Sinusuri
Ochi
Meninge
Artere, vene, nervi

Orice forma de durere: acuta, constanta,

intermitenta, intensa, etc

CEFALEEA PRIMARA (de


tensiune)
Cea mai frecventa
Mai frecventa la femei
Cauza necunoscuta
Cel mai probabil contractia musculaturii

scalpului care se inflameaza la stress, devine


spastica si produce durere
Sedii: insertia trapezului si mandibula
Stress: pozitie la birou sau computer, stress
emotional, inclestarea dintilor

CEFALEEA PRIMARA (de


tensiune)

De obicei apare in ceafa si este descrisa ca o

banda de presiune
Durerea este intensa in tample si pleoape
Este bilaterala, nu afecteaza activitatea zilnica
Nu este asociata cu aura, varsaturi,
sensibilitate la lumina sau zgomot
De obicei este sporadica dar poate fi si zilnica

CEFALEEA PRIMARA (de


tensiune)

Diagnosticul este anamnestic


Nu afecteaza activitatea zilnica
Moderata ca intensitate
Bilaterala
Fara alte simptome (varsaturi, sensibilitate la
lumina)
Examenul neurologic este normal (poate o

contractura a musculaturii cervicale sau


scalpului)

CEFALEEA PRIMARA (de


tensiune)

Tratamentul
Analgezice uzuale
Controlul stress-ului

CEFALEEA PRIMARA (migrena)


Cefalee severa de obicei de o parte a capului
Indusa de triggeri (mediu, stress, hormoni,

etc)
Mai frecventa la femei (75%)
Poate afecta abilitatile pacientului pentru
sarcini obisnuite
Poate iradia spre ochi, ceafa sau tample
Poate fi insotita de: greata, voma, probleme
vizuale, sensibilitate la lumina

CEFALEEA PRIMARA (migrena)

Migrenele clasice incep cu aura: modificari de

camp vizual (puncte, linii, vedere neclara)


Aura apare cu aprox. 1 ora inainte
20% din migrene au aura
25% din migrene au faza prodromala (24 ore
inainte)
Modificari de dispozitie (depresie, excitatie,

iritabilitate)
Senzatii de miros urat sau gust rau
Senzatie de oboseala sau tensiune

CEFALEEA PRIMARA (migrena)

Cauza necunoscuta
Se speculeaza un amestec de crestere a

permeabilitatii vasculare si substante chimice


care interactioneaza cu celulele nervoase
Aceste modificari ar fi produse de un factor
necunoscut

CEFALEEA PRIMARA (migrena)


Triggeri
Lumina intermitenta: flash-uri, imagini televizate

rapide, raze de soare reflectate in lac sau mare


Stress (seful = trigger) si anxietatea
Lipsa de mancare sau somn sau anumite alimente
Modificari hormonale (cresterile si scaderile
hormonale care insotesc ciclul menstrual)
Alimente (vin rosu, branza, ciocolata, sos de soia,
carne procesata)
Tiramina (din alimente vechi sau procesate)
Cafeina (poate vindeca sau declansa migrena)

CEFALEEA PRIMARA (migrena)


Pacientii trebuie sa tina un jurnal despre

imprejurarile in care apar migrenele


Migrena apare mai frecvent la:
Femei
Persoane cu rude cu migrena
Pacienti cu: epilepsie, depresie, stroke, astm, anxietate
Pacienti cu boli neurologice sau ereditare

Migrena la copii
Egala la ambele sexe
Insotita de dureri abdominale, varsaturi, vertij
paroxistic (instabilitate, miscari involuntare ale globilor
oculari, tulburari comportamentale)

CEFALEEA PRIMARA (migrena)

Diagnostic

Anamneza
Uneori se prefera CT sau RMN pentru a exclude boli
neurologice severe (tumori, hemoragii cerebrale)

Un avantaj al imbatranirii
Migrena apare intre 20 si 60 de ani
Dupa 60 de ani intensitatea si frecventa scad si
migrena poate inceta

CEFALEEA PRIMARA (cluster)

Apare zilnic pentru o saptamana sau mai mult,

cu perioade de luni sau ani de lipsa de durere


Apare in acelasi moment al zilei, uneori trezind
pacientul din somn
Afecteaza mai frecvent barbatii
Apare adesea din adolescenta

CEFALEEA PRIMARA (cluster)

Cauza incerta (eliberare rapida de histamina si

serotonina in creier)
Hipotalamusul poate fi sediul sursei acestei
dureri (responsabil de ceasul biologic)
Scanarile cerebrale la mijlocul acestui tip de
cefalee arata activitate cerebrala anormala in
hipotalamus

CEFALEEA PRIMARA (cluster)


Apare in familii, indicand un posibil mecanism

genetic
Poate fi declansata de modificari ale ciclului
somnului
Poate fi declansata de medicamente (nitroglicerina)
Un individ in perioada susceptibila de cefalee
cluster isi poate potenta cauza de durere prin:
Tutun
Alcool
Alimente cu continut de nitrati (carne procesata)

CEFALEEA PRIMARA (cluster)


In perioada de manifestare , apare o data sau de doua

ori pe zi, dar si mai des


Durerea tine 30 90 minute
Atacurile apar, de regula, in acelasi moment al zilei
(sau noptii)
Durerea este extrem de intensa si este localizata in
jurul sau posterior de un ochi
Ochiul interesat poate fi rosu, inflamat sau lacrimeaza
Nasul de aceesai parte poate fi congestionat si cu
secretie
Pacientii sunt nelinistiti (pana la suicid)

CEFALEEA PRIMARA (cluster)

Diagnostic
Anamneza

(durerea si relatia

temporala)
In plin atac aspectul ochiului si nasului
sunt sugestive
In afara durerii examenul fizic nu arata
nimic patologic

CEFALEEA SECUNDARA
Este data de o boala sau injurie care trebuie

diagnosticata si tratata
Unele cauze sunt amenintatoare de viata sau
sunt mortale
Trbuie diagnosticate si tratate la timp
Societatea internationala de Cefalee listeaza 8
categorii de cefalee secundara

CEFALEEA SECUNDARA
Traumatisme de cap si gat
Traumatismele

capului pot duce la


hemoragii: subdurale, epidurale,
subarahnoidiene, intracerebrale
Edemul cerebral fara sangerare poate da
cefalee
Comotia fara sangerare
Traumatismele de coloana cervicala

CEFALEEA SECUNDARA
Boli vasculare de cap si gat
Stroke

si AIT
Malformatii arterio venoase
Anevrism arterial si hemoragia
subarahnoidiana (o mica sangerare
initiala cu cefalee poate fi simptom
santinela pentru o hemoragie
cataclismica)
Inflamatia arterei carotide
Arterita temporala

CEFALEEA SECUNDARA
Boli non vasculare cerebrale
Tumori

primitive si secundare
Convulsii
Hipertensiune intracraniana idiopatica
(cauza necunoscuta, afecteaza tineri si
femei obeze, netratata poate duce la
orbire)
Medicatie si droguri inclusiv oprirea

acestora

CEFALEEA SECUNDARA
Infectii
Meningite
Encefalite
HIV/SIDA
Infectii

sistemice (pneumonie, gripa)

CEFALEEA SECUNDARA
Diverse patologii
HTA
Deshidratare
Hipotiroidism
Dializa

Patologii de ochi, urechi, nas, dinti,

sinusuri, coloana cervicala


Boli psihice

CEFALEEA SECUNDARA
Diagnostic
Anamneza
Examen

fizic
Teste de laborator (teste de sange,
inclusiv toxicologice, CT, RMN, punctie
lombara)
In situatii de urgenta (pacient

inconstient, grav) se iau masuri


terapeutice inainte de a astepta

NEURALGIA

Neur algie = durere de nerv


Data de inflamatia unuia din cei 12 nervi

cranieni
Exemlul tipic nevralgia de trigemen