Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

DE FIZICA

FACULTATEA DE FIZICA - SCOALA

DOCTORALA

CONTRIBUTII
LA STUDIUL
TII AERULUI N ZONE
CALITA
URBANE

REZUMAT

Conducator stiintific:
Prof. Dr. Vasile CUCULEANU
Doctorand:
Fiz. Georgiana Denisa FLOREA
(casatorita GRIGORAS)

- BUCURESTI
2012 -

Cuvnt de multumire

Adresez multumiri si recunostinta domnului profesor coordonator Dr. Vasile CUCULEANU


pentru sprijinul pe care mi l-a acordat n toata perioada scolii doctorale, pentru atenta ndrumare
stiintifica, pentru rabdarea manifestata si pentru numeroasele discutii care m-au ncurajat si motivat.
Multumesc doamnei profesoare Dr. Sabina STEFAN

pentru grija manifestata fata de mine


si de familia mea, pentru sfaturile si colaborarea stiintifica acordate pentru realizarea tezei, de
asemenea, i multumesc si i datorez efectuarea stagiului de cercetare n centrul de cercetare
ENEA (Italian National Agency for New Technologies, Energy and Sustainable Economic Development), din Bologna, Italia.
De asemenea, efectuarea stagiului se datoreaza amabilitatii domnului Dr. Gabriele Zanini
- seful departamentului UTVALAMB (Technical Unit for Models, Methods and Technologies
for Environmental Assessments) din cadrul ENEA si a doamnei Dr. Mihaela Mircea, carora
le multumesc nca o data pe aceasta cale. Multumiri transmit si grupului de lucru care mi-a
oferit suport si ndrumare n timpul stagiului de cercetare: Mihaela Mircea, Massimo DIsidoro,
Irene Cionni, Luisella Ciancarella, Antonio Piersanti, Gaia Righini. Sincere mutumiri adresez
doamnei Milena Stefanova pentru ospitalitatea cu care m-a primit n familia sa cnd nu aveam
nca o gazda n Italia si domnisoarei Rovena Preka pentru prietenia manifestata.
Doresc sa multumesc reprezentantilor Universitatii din Bucuresti care au initiat si administrat proiectul POSDRU/88/1.5/S/56668 din care a fost finantata activitatea de cercetare pe care
am desfasurat-o n cadrul scolii doctorale.
Multumesc foarte mult colegilor cu care am colaborat la elaborarea articolelor publicate si
lucrarilor prezentate cu ocazia unor manifestari stiintifice: George Mocioaca, Georgeta Tudor,
Constantin Rada, Alin Deneanu.
De asemenea, multumesc tuturor colegilor si prietenilor care m-au ajutat n diferite moduri
n activitatea de cercetare desfasurata, fie mi-au oferit materiale, sfaturi, ndrumare, fie sprijin
moral: Bogdan Uritescu, Ileana Radulescu, Veronica Bozieru, Mihai Suta,

Alexandru Petrescu,
Codrina Ilie, Mihai Dragan, Sorin Constantin, Cristina Burada, Simona Andrei, Sorin Cheval,
Paul Craciun, Florin Simion, Tina Zanfir.
Multumesc Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului, si conducerilor sale din acesta perioada, pentru ca mi-a oferit cadrul de cercetare si posibilitatea de a
pune n aplicare cunostintele referitoare la domeniul studiat.
Multumiri din tot sufletul adresez familiei mele pentru tot sprijinul acordat. Sotului meu,
Cristinel, i datorez tot ceea ce am realizat si i multumesc pentru ncrederea oferita.
Cer iertare copiilor mei Matei si Razvan pentru timpul pe care li l-am rapit.

Cuprins
Introducere
1 Stratul limita planetar-fundamente fizice ale dispersiei poluantilor
1.1 Procese de schimb Pamnt-Atmosfera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.1 Schimbul de energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.2 Schimbul de masa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.1.3 Schimbul de impuls . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Parametri stratului limita planetar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.1 naltimea stratului limita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.2 naltimea de amestec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.3 Lungimea de rugozitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.4 Viteza de frictiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.5 Scara de viteza convectiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.6 Coeficientul de difuzie turbulenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.7 Parametrul de stabilitate Obukhov . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.8 Lungimea Monin-Obukhov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.9 Fluxul de caldura la suprafata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.10 Scara de temperatura n stratul de amestec . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.11 Numerele lui Richardson . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.12 Deviatiile standard ale vitezei vntului . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3 Profilele verticale ale parametrilor meteorologici . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3.1 Profilul temperaturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3.2 Profilul presiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3.3 Profilul umiditatii specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3.4 Profilul vntului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2 Modelarea dispersiei poluantilor n atmosfera, modele folosite n studiile de caz
2.1 Difuzia turbulenta n modelele atmosferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.1.1 Aproximatia Euleriana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.1.2 Aproximatia Lagrangiana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2 Modelul TAPM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.1 Componenta meteorologica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.2 Turbulenta si difuzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.3 Parametrizari pentru zonele urbane . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.4 Modulul Eulerian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.5 Modulul de particule Lagrange . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.6 Supranaltarea penei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.7 Efectul de cladire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.8 Conditiile initiale si conditiile la limita . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3 Modelul OML . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

7
11
12
12
14
14
15
15
15
16
16
16
17
17
17
17
18
18
19
19
19
20
21
21
23
24
24
25
27
27
29
30
31
33
35
36
37
38

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

2.3.1 Parametri de dispersie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


2.3.2 Supranaltarea penei de poluant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3.3 Penetrarea penei de poluant n stratul de inversie . . . . . . . . . . . .
2.3.4 Efectul de cos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3.5 Viteza vntului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3.6 Efectul de cladire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3.7 Sursele de suprafata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4 Modelul FARM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4.1 Prezentarea sistemului de modelare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4.2 Ecuatiile de baza ale modelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4.3 Modulul pentru aerosol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3 Considerente privind calitatea aerului
3.1 Legislatia specifica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2 Principii de masurare a concentratiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2.1 Ozonul O3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2.2 Dioxidul de sulf S O2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2.3 Dioxidul de azot NO2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2.4 Particule n suspensie PM10 si PM2.5 . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2.5 Plumbul Pb, Cadmiu Cd, Arseniu As, Nichel Ni . . . . . . . . . . . . .
4 Studiul dispersiei poluantilor atmosferici
n aglomerarea urbana Baia Mare
4.1 Date si metode . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.2 Rezultatele simularilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.3 Intercompararea concentratiilor simulate cu cele
masurate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5 Studiul dispersiei poluantilor atmosferici la nivelul aglomerarii urbane Craiova
5.1 Date si metode . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.2 Intercompararea concentratiilor simulate cu cele
masurate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.3 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6 Studiul dispersiei ozonului troposferic n aglomerarea urbana Bucuresti
6.1 Date si metode . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.2 Intercompararea concentratiilor masurate la sol cu cele estimate din masuratorile din satelit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.3 Intercompararea concentratiilor masurate la sol cu cele simulate . . . . . . . .
6.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7 Studiul variabilitatii spatiale si temporale a concentratiei si compozitiei chimice
a aerosolilor n diferite zone urbane din Italia
7.1 Date si metode . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7.2 Intercompararea concentratiilor simulate
cu cele masurate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7.3 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Concluzii generale si contributii personale

39
40
42
43
43
43
44
45
45
48
51
54
54
57
57
58
59
61
62
63
64
66
74
77
78
78
90
92
93
95
96
99
104
106
107
116
125
127

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Introducere
O preocupare majora la nivel international o reprezinta gestionarea calitatii aerului. Acesta
preocupare are o dimensiune globala datorita faptului ca poluarea atmosferica nu are frontiere
si va fi continuu o problema de actualitate fiind n strnsa legatura cu dezvoltarea societatii.
Subiectul activitatii de cercetare doctorala, finalizata prin prezenta teza de doctorat, l reprezinta calitatea aerului n zone urbane, aceste zone fiind n continua expansiune la nivel global.
Mai mult de jumatate din populatia globului locuieste n orase, o tendinta care este accelerata
n ta rile n curs de dezvoltare. Orasele necesita si folosesc cantitati mari de energie si de materiale, genernd mari cantitati de poluanti si deseuri, care afecteaza n mod negativ integritatea
si diversitatea ecologica si sanatatea umana.
Poluantii atmosferici n zonele urbane provin dintr-o mare varietate de surse, desi n principal sunt un rezultat al proceselor de combustie. n zilele noastre, principala sursa de poluare n
zonele urbane, o reprezinta traficul rutier, impactul surselor industriale ocupnd un loc secundar.
Studii epidemiologice [45, 1] au demonstrat ca efectele poluarii asupra sanatatii pot fi letale,
de aceea este necesar un management de mediu adecvat, n functie de amploarea fenomenelor,
astfel nct populatia sa fie protejata. Actiunile de protectie sunt necesare nu numai n zone n
care se nregistreaza depasiri ale pragurilor si valorilor limita ale concentratiilor poluantilor, impuse de legislatie, ci si n zone n care exista zile n care se nregistreaza valori ale concentratiilor
destul de mari, sub limitele legale, dar persistente.
n acest sens, au fost stabilite, prin acte normative, metode de evaluare si standarde ale
calitatii aerului, precum si valori limita pentru diferiti poluanti. Conform Directivei 2008/50/EC
[18], pe lnga masuratori, care pot oferi cel mult o baza pentru o descriere discreta a cmpului
de concentratii, modelarea matematica reprezinta un instrument obligatoriu n evaluarea calitatii
aerului n zone si aglomerari urbane, acesta oferind informatii cu acoperire spatiala completa.
n plus, modelarea este un instrument deosebit de util n realizarea de planuri si programe de
supraveghere a calitatii aerului, permitnd estimarea nivelelor de poluare n scenarii ipotetice
si fiind singura metoda prin care se poate pune n evidenta legatura sursa de emisie-receptor.
Astfel, se poate studia separat impactul datorat exlcusiv unor categorii de surse care necesita
masuri de control/reducere a emisiilor.
Modelarea dispersiei poluantilor n zone urbane este un proces complex, datorita dificultatii
n a reproduce stratul limita urban. Suprafata oraselor este o combinatie de elemente (cladiri,
strazi, parcuri, ape etc.) cu dinamica si proprietati radiative diferite care genereaza particularitati
locale ale structurii atmosferice.
Datorita cresterii puterii de calcul a computerelor, ncepnd cu anii 80 o mare varietate de
modele au fost dezvoltate ncepnd de la cele simple de tip stationar - pana Gaussiana (ex: OML
[36, 38], ADMS Urban [9, 40], AERMOD [51], CALPUFF [51, 31], UDM-FMI [28]) pna la
modele fotochimice si sisteme de modelare avansate (CMAQ [2, 33, 42, 43], CAMx).
Alegerea modelelor de dispersie pentru simularea unei probleme specifice depinde n general de dimensiunea problemei (domeniul spatial si temporal), complexitatea configuratiei surselor de emisie si chimia poluantilor implicati, topografia, omogenitatea sau stationaritatea conditiilor meteorologice din aria studiata. Este o decizie uneori foarte complicata, care impune
n cele mai multe cazuri modificari sau adaptari ale modelelor, recompilarea si reintegrarea n
sistem.
Obiectivul general al activitatii de cercetare doctorala a fost evaluarea calitatii aerului
3

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

prin analiza masuratorilor concentratiilor de poluanti si modelare matematica a dispersiei


poluantilor atmosferici n zone urbane, n scopul controlului si reducerii poluarii pentru a
proteja mediul si sanatatea umana.
n vederea realizarii acestui obiectiv au fost ientificate si selectate zone de studiu ce prezinta
probleme specifice din punct de vedere al calitatii aerului la nivel urban. Evaluarea calitatii
aerului pentru poluantii tipici fiecarei zone studiate a fost realizata prin modelarea matematica
si analiza masuratorilor realizate n cadrul retelelor nationale de monitorizare a calitatii aerului.
n functie de particularitatile problemelor analizate au fost aplicate diferite modele de dispersie
si s-au studiat performantele acestor modele n cazurile respective.
Lucrarea este structurata n sapte capitole. n capitolul 1 al lucrarii sunt prezentate notiuni teoretice de baza ale stratului limita planetar si fundamente ale dispersiei poluantilor n
atmosfera: structura si parametri stratului limita, procesele de schimb Pamnt-Atmosfera, distributiile verticale ale variabilelor meteorologice.
Capitolul 2 prezinta descrierea difuziei turbulente n modelele atmosferice si descrierea modelelor aplicate n studiile de caz prezentate n lucrare.
Metodele de evaluare a calitatii aerului, procese de formare a poluantilor si principii de
masurare a concentratiilor poluantilor n atmosfera sunt prezentate n capitolul 3. Aceste considerente sunt prezentate pentru poluantii: dioxidul de sulf SO2, dioxidul de azot NO2, pulberi
n suspensie PM (fractiunile PM10 si PM2.5), plumbul Pb si ozonul O3.
Capitolul 4 prezinta studiul poluarii n aglomerarea urbana Baia Mare. Aceasta aglomerare
urbana a fost selectata in vederea studierii datorita amplasarii surselor de poluare ntr-o zona cu
teren complex.
Studiului poluarii n aglomerarea urbana Craiova face subiectul capitolului 5. Aglomerarea
urbana Craiova a fost selectata pentru studiu datorita amplasarii sale ntr-o zona puternic industrializata, calitatea aerului n aceasta zona fiind afectata de transportul regional al poluantilor, n
special de SO2, proveniti de la marile termocentrale de pe Valea Jiului (Rovinari, Turceni) sau
a celei din judetul Mehedinti (Halnga).
n capitolul 6 sunt prezentate rezultatele studiului ozonului troposferic (O3), n aglomerarea
urbana Bucuresti, poluant ce se formeaza ca urmare a interactiunii oxizilor de azot (NOx) cu
compusii organici volatili (COV) n prezenta radiatiei solare. Aglomerarea urbana Bucuresti a
fost selectata deoarece reprezinta un caz atipic, comparativ cu alte regiuni din tara, n ceea ce
priveste nivelul emisiilor de NOx provenite din traficul rutier si implicit cel al concentratiilor
acestui poluant.
Capitolul 7 contine studiul variabilitatii spatiale si temporale a concentratiei si compozitiei
chimice a aerosolilor n diferite zone urbane din Italia. Studiul prezinta o evaluare a predictiilor
sistemului de modelare atmosferica (AMS) al proiectului MINNI (proiect coordonat de ENEA
(Agency for New Technologies, Energy and Sustainable Economic Development), sprijinit de
Italian Ministry of Environment, n colaborare cu Arianet si IIASA (International Institute for
Applied Systems Analysis)), n raport cu rezultatele masurate n statiile urbane de monitorizare
a calitatii aerului din Italia. Predictia sistemului se refera la concentratiile particulelor n suspensie, fractiunile PM10 si PM2.5, precum si ale unor specii ce intra n compozitia chimica
a aerosolului atmosferic: EC (carbon elementar), OC (carbon organic), NH4 (amoniu), NO3
(nitrat) si SO4 (sulfat).

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

1. Stratul limita planetar-fundamente fizice ale dispersiei


poluantilor
n capitolul 1 al lucrarii sunt prezentate notiuni teoretice de baza ale stratului limita planetar
si fundamente ale dispersiei poluantilor n atmosfera: structura si parametri stratului limita,
procesele de schimb Pamnt-Atmosfera, distributiile verticale ale variabilelor meteorologice.
Dispersia poluantilor emisi de sursele de poluare situate n apropierea solului este esential
determinata de miscarile la scara mica si de procesele care apar n stratul inferior al atmosferei
numit strat limita planetar (SLP) [4]. Stratul limita planetar (SLP) este acea parte a atmosferei unde se exercita influenta suprafetei terestre prin schimburi verticale de impuls, caldura si
umiditate. Proprietatile fizice si termice ale suprafetei terestre, mpreuna cu dinamica si termodinamica atmosferei joase (troposfera), determina structura SLP care include naltimea sa,
distributia temperaturii si a vntului, proprietatile de difuzie, amestec si transport, precum si
disiparea energiei.
Pentru o masa de aer data si o stare meteorologica, rugozitatea terenului si topografia determina rezistenta pe care suprafata terestra o exercita asupra fluidului atmosferic n miscare
si deci, schimbul de impuls ntre atmosfera si suprafata terestra. De asemenea, proprietatile
termice ale suprafetei, cum sunt albedoul, emisivitatea si continutul de umezeala, determina
proprietatile termodinamice ale SLP si deci schimburile de caldura si de vapori de apa ntre
scoarta terestra si atmosfera.
naltimea SLP este foarte variabila att n timp ct si n spatiu, n special deasupra uscatului,
si poate lua valori cuprinse ntre mai multi zeci de metri si ctiva kilometri. n literatura de
specialitate privind fenomenul de poluare a aerului, naltimea SLP este de obicei denumita
naltimea (sau adncimea) de amestec, deoarece poluantii emisi n apropierea scoartei terestre
sunt rapid antrenati (amestecati) n miscarile maselor de aer pna la limita superioara a SLP si
sunt retinuti n acest strat datorita inversiunii termice de deasupra, care determina un strat stabil.
Cunoasterea structurii stratului limita este foarte importanta pentru simularea ct mai realista a proceselor ce au loc n interiorul acestuia, prin urmare o serie de parametri ai stratului
limita utilizati n modelele de dispersie a poluantilor n atmosfera sunt prezentati n primul
capitol al tezei.

2. Modelarea dispersiei poluantilor n atmosfera, modele


folosite n studiile de caz
Capitolul 2 prezinta descrierea difuziei turbulente n modelele atmosferice si descrierea
modelelor aplicate n studiile de caz prezentate n lucrare.
Descrierea difuziei turbulente se realizeaza n prezent prin doua teorii de baza [50]: formalismul Eulerian si cel Lagrangian. Metoda euleriana este bazata pe rezolvarea ecuatiei de
advectie - difuzie ntr-un sistem de referinta fix legat de pamnt, n timp ce n metoda lagrangiana sistemul de referinta este mobil, legat de particula aflata n miscare. Fiecare abordare are o
serie de avantaje si dezavantaje care fac practic imposibila rezolvarea exacta a problemelor de
difuzie.
5

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Modelele de dispersie utilizate n aplicatiile prezentate n lucrare si descrise n capitolul


2 sunt: TAPM - The Air Pollution Model, OML - Operationelle Meteorologiske Luftkvalitetsmodeller (Operational Meteorological Air Quality Models), FARM - Flexible Air quality
Regional Model.
OML este un model Gaussian de dispersie a poluantilor la scara locala dezvoltat de National Environmental Research Institute (Institutul National de Cercetare a Mediului) - NERI
(Danemarca) [38]. Modelul de dispersie OML are la baza presupunerea distributiei Gaussiene
a concentratiilor n pana de poluant att pe orizontala ct si pe verticala.
Modelul OML considera faptul ca turbulenta atmosferica (turb ) este compusa din doua contributii: turbulenta mecanica (mec ) si turbulenta convectiva (conv ). Pentru descrierea turbulentei atmosferei modelul foloseste parametri stratului limita, calculati cu preprocesorul meteorologic, cei mai semnificativi dintre acestia fiind: fluxul de caldura sensibila, lungimea MoninObukhov, viteza de frictiune, naltimea de amestec. O alternativa la preprocesorul meteorologic
este utilizarea datelor meteorologice provenite din predictii ale modelelor de prognoza a vremii,
cum ar fi MM5, TAPM, etc.
Modelul are implementati algoritmi pentru calculul supranalta rii penei de poluant, penetrarii penei n stratul de inversie, efectului de cladire si efectului de cos. Modelul dispune de un
preprocesor al datelor meteorologice pentru a calcula parametrii stratului limita din masuratori
orare, ale parametrilor meteorologici, efectuate la statiile de suprafata , si doua profile verticale
pe zi ale temperaturii din radiosondajul atmosferic [37, 39, 35].
Modelul TAPM dezvoltat de CSIRO Marine and Atmospheric Research (Australia) rezolva
ecuatiile fundamentale ale dinamicii si ale transportului fluidului atmosferic pentru a prognoza
tridimensional meteorologia si concentratiile de poluanti [26]. Modelul cupleaza modulul de
predictie meteorologica cu cel al poluarii aerului, avnd si capabilitatea de a simula fluxurile la
scara locala, cum ar fi briza marii si curgerile induse de teren.
Componenta meteorologica a TAPM este un model de ecuatii primitive, non-hidrostatice,
incompresibile, cu o coordonata verticala care urmeaza linia terenului pentru simulari tridimensionale. Pentru a determina componentele orizontale ale vitezei vntului modelul rezolva
ecuatiile impulsului; ecuatia de continuitate, cu conditia de incompresibilitate este rezolvata
pentru a determina componenta verticala a vitezei; sunt rezolvate si ecuatii scalare pentru temperatura potentiala virtuala si umiditatea specifica a vaporilor de apa, apei/ghetii norilor, ploii
sau ninsorii. Functia de presiune Exner este obtinuta din sumarea componentelor hidrostatica si
non-hidrostatica, pentru componenta non-hidrostatica fiind rezolvata o ecuatie Poisson. Modelul include parametrizari pentru procesele microfizice. Termenii turbulentei n aceste ecuatii au
fost determinati prin rezolvarea ecuatiilor pentru energia cinetica turbulenta si rata de disipare a
energiei turbulente, aceste valori fiind folosite n reprezentarea gradientului fluxurilor verticale,
inclusiv a contra-gradientului fluxului de caldura. La suprafata sunt folosite si o schema de sol,
o schema de acoperire cu vegetatie si una urbana; de asemenea, sunt incluse si fluxuri radiative
att la suprafata ct si la nivelele superioare.
FARM (Flexible Air quality Regional Model) dezvoltat de ARIANET SRL (Italia), este
un model eulerian tridimensional care simuleaza transportul, transformarile chimice si depunerea poluantilor atmosferici. Programul a fost dezvoltat din STEM (G.R. Carmichael, Centre
for Global and Regional Environmental Research, University of Iowa), un model intens testat
si utilizat n ultimele doua decade [29, 6, 25, 10, 7, 46, 32, 8]. De asenenea, modelul FARM
descrie dinamica aerosolilor n atmosfera. Modulul de aerosol (AERO3) al modelului FARM,
trateaza dinamica particulelor si interactia acestora cu speciile n stare gazoasa asa cum este im6

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

plementat n sistemul de modelare U.S. EPA Community Multiscale Air Quality (CMAQ) [5].
Modulul de aerosol este cuplat cu modelul chimic de faza gazoasa si este apelat dupa fiecare
calcul de faza gazoasa, permitnd utilizarea concentratiilor actualizate de precursori ai fazei gazoase. Variabilele de aerosoli sunt transportate utiliznd aceiasi pasi de timp si aceiasi algoritmi
folositi pentru speciile n faza gazoasa. Modulul de aerosoli implementat urmeaza asa-numita
abordare Whitby (1978), prin care particulele sunt descrise printr-o suprapunere a distributiilor
log-normale numite moduri (Aitken,acumularesi modul grosier). Particulele cu diametrul pna la 2.5 micrometri (PM2.5) reprezinta suma dintre modul Aitken si de acumulare
n timp ce particulele cu diametrulul pna la 10 micrometri (PM10) reprezinta suma celor trei
moduri.
n ceea ce priveste compozitia chimica a particulelor din cele trei moduri, se considera ca
modurile Aitken si acumulare sunt constituite din 8 specii: sulfat, amoniu, nitrat, organic
secundar antropogenic, organic primar, organic biogenic secundar, carbon elementar, compusi
antropogenici nespecificati; pentru modul grosier sunt considerate trei specii: antropogenic,
marin, praf. Modelul presupune particulele de aerosol amestecate n interior, adica toate particulele dintr-un mod au aceeasi compozitie. n model sunt luate n considerare procese de
coagulare, crestere a particulelor prin adaugarea de masa, formarea de noi particule.

3. Considerente privind calitatea aerului


Metodele de evaluare a calitatii aerului, procese de formare a poluantilor si principii de
masurare a concentratiilor poluantilor n atmosfera sunt prezentate n capitolul 3. Aceste considerente sunt prezentate pentru poluantii: dioxidul de sulf SO2, dioxidul de azot NO2, pulberi
n suspensie PM (fractiunile PM10 si PM2.5), plumbul Pb si ozonul O3.
Evaluarea calitatii aerului utilizeaza un complex de metode utilizate pentru a masura, calcula
si prognoza sau estima concentratia unui poluant n aerul nconjurator.
Legislatia de mediu s-a dezvoltat considerabil ncepnd cu aprobarea si publicarea Directivei
1996/62/EC pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului nconjurator, urmata de Directivele
fiice 1999/30/EC [14], 2000/69/EC [15], 2002/3/EC [16] si 2004/107/EC [17]. Din motive de
claritate, simplificare si eficienta administrativa aceste directive au fost nlocuite cu Directiva
2008/50/EC [15]. Aceasta din urma a fost transpusa n legislatia romneasca prin Legea 104 din
iunie 2011 [41].
Evaluarea calitatii aerului pentru dioxidul de sulf, dioxidul de zot, oxizi de azot, particule
n suspensie fractiunile PM10 si PM2.5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu,
nichel, benzo(a)piren n diferite zone se utilizeaza metode diferite n functie de regimul de
evaluare [41]:
regim de evaluare A (nivelul este mai mare dect pragul superior de evaluare) - evaluarea este realizata prin masuratori n puncte fixe, care pot fi suplimentate cu tehnici de
modelare si/sau masuratori indicative;
regim de evaluare B (nivelul este situat ntre pragul inferior de evaluare si pragul superior
de evaluare) - evaluarea calitatii aerului se realizeaza prin utilizarea unei combinatii ntre
masuratori n puncte fixe si tehnici de modelare si/sau masuratori indicative;

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

regim de evaluare C (nivelul este mai mic dect pragul inferior de evaluare) - evaluarea calitatii aerului se realizeaza numai prin tehnici de modelare sau tehnici de estimare
obiectiv ori ambele.
Evaluarea calitatii aerului n ceea ce priveste ozonul se realizeaza prin masuratori n puncte
fixe. n cazul n care datele disponibile sunt insuficiente pentru a determina daca au fost depasite obiectivele pe termen lung pentru ozon (120 g/m3 pentru protectia sanatatii umane),
pentru evaluarea calitatii aerului se folosesc metode de combinare ale rezultatelor obtinute prin
masuratori, rezultate obtinute din inventare de emisii si modelare.
Concentratiile poluantilor gazosi n aerul ambiental se determina folosind tehnici si metode
de masurare standardizate pentru a fi asigurata reprezentativitatea si comparabilitatea informatiilor obtinute la nivel national si la nivelul Comunitatii Europene.

4. Studiul dispersiei poluantilor atmosferici


n aglomerarea urbana Baia Mare
Capitolul 4 prezinta studiul poluarii n aglomerarea urbana Baia Mare. Aceasta aglomerare
urbana a fost selectata in vederea studierii datorita amplasarii surselor de poluare ntr-o zona cu
teren complex. Topografia zonei poate induce circulatii locale care favorizeaza acumularerea de
poluanti. De asemenea, zona prezinta interes datorita tipului de poluanti emisi din activitatile
industriale specifice locului (metalurgia neferoasa) unii dintre ei fiind deosebit de toxici (ex:
plumbul).
Studiul calitatii aerului n zona Baia Mare a fost elaborat pentru anul 2008. Poluantii pentru care s-a realizat evaluarea calitatii aerului prin modelare matematica a dispersiei poluantilor
sunt: SO2 , PM10 si Pb. Modelarea dispersiei poluantilor atmosferici s-a realizat pe baza informatiilor din inventarele locale de emisii furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Maramures si validate pentru anul 2008 [49]; precum si pe baza rezultatelor monitorizarii n timp
real a emisiilor provenite din activitatea de prelucrare a plumbului din concentrate plumboase
cu continut ridicat de cupru si a deseurilor metalurgice cu continut de plumb [22].
Estimarea emisiilor n atmosfera s-a realizat pe baza capitolelor aplicabile ale metodologiilor:
EMEP/CORINAIR [12] Emission Inventory Guidebook - 2007 cod SNAP 030304 Processes with contact: Primary lead production;
AP 42 [13];
COPERT4 [19].
n model au fost introduse ca date de intrare emisiile provenite de la: sursele industriale cu
profil de metalurgie neferoasa: SC Romplumb SA (productie de plumb primar) si SC Cuprom
SA Bucuresti - Sucursala Baia Mare (productie de cupru primar pna n anul 2000 si cupru
secundar pna n octombrie 2008, cnd unitatea a ncetat activitatea); ncalzirea rezidentiala
realizata cu sisteme individuale; traficul rutier; halde si iazuri de steril; tinndu-se cont de
variatia acestora n timp.
8

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Pentru simularea dispersiei poluantilor n atmosfera a fost rulat modelul TAPM, utiliznd
patru domenii incluse unele n altele, cu grile orizontale de 30 x 30 puncte, fiecare avnd rezolutia de 20 km, 10 km, 3 km, 1 km pentru meteorologie si cu rezolutia de 500 m pentru poluare.
Au fost utilizate baze de date privind naltimea terenului, tipul de sol si vegetatie, temperatura la
nivelul marii si meteorologia la scara sinoptica, pregatite n formatul acceptat de model de catre dezvoltatorul modelului TAPM, CSIRO (Commonwealth Scientific and Industrial Research
Organisation).
Datele privind naltimea ternului sunt furnizate de US Geological Survey, Earth Resources
Observation Systems (EROS) Data Centre Distributed Active Archive Centre (EDC DAAC), cu
o rezolutie de 30 secunde (aproximativ 1 km). US Geological Survey furnizeaza de asemenea
cu aceeasi rezolutie si datele de utilizarea terenului. Temperatura suprafetei marii este preluata
de la US National Center for Atmospheric Research (NCAR) si reprezinta valori medii lunare.
Rezolutia orizontala este de 1 grad ( aproximativ 100 km).
Datele meteorologice utilizate ca date de intrare pentru model sunt furnizate de un model de
analiza la scara sinoptica (LAPS -The Local Analysis and Prediction System). Datele sinoptice
la 6 ore sunt disponibile pentru orele: 0, 6, 12, 18, pe 60 de nivele verticale pna la nivelul de
10 hPa. Pentru Emisfera Nordica au rezolutie orizontala de 0.75 grade (aproximativ 75 km).
Cmpul de vnt mediu anual, simulat pentru anul 2008 n aglomerarea Baia Mare, este
reprezentat n figura 4.3, fiind evidentiate vnturile ascendente si descendente pe pante.

Figura 4.3. Reprezentarea cmpului de vnt mediu anual, simulat pentru anul 2008, n aglomerarea
urbana Baia Mare.

Rezultatele modelarii indica depasiri ale valorilor limitelor legale pentru maximele orare,
zilnice si medii anuale pentru poluantul SO2 (dioxid se sulf). De asemenea, rezulta depasiri
ale limitelor legale pentru valorile maxime zilnice pentru PM10 (particule n suspensie cu diametrul pna la 10 micrometri) precum si pentru valorile mediilor anuale ale poluantului Pb
(plumb). Rezultatele modelarii matematice a dispersiei poluantilor pentru perioada anului 2008
sunt redate sub forma hartilor de dispersie, n care scara de culori a fost definita astfel nct sa
evidentieze valorile limita (VL) impuse de OM 592/2002, ordin n vigoare n anul 2008.
Din analiza hartilor se poate aprecia ca aportul major la poluarea zonei cu SO2 se datoreaza
surselor elevate situate pe Valea Firizei, caracteristicile fizice ale acestor surse (viteza cu care
9

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 4.6. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale pentru SO2, n aglomerarea urbana Baia
Mare, pentru anul 2008.

Figura 4.8. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale pentru PM10, n aglomerarea urbana
Baia Mare, pentru anul 2008.

este emis poluantul, naltimea surselor) contribuind la dispersarea poluantului pe o suprafata


relativ extinsa.
n ceea ce priveste poluarea cu pulberi n suspensie, fractiunea PM10, se constata un aport
semnificativ al surselor cu naltime mica, situate n apropierea solului, reprezentate de traficul
rutier, ncalzirea rezidentiala si a eroziunii eoliene la surafata haldelor/iazurilor de steril.
Depasirea valorii limita, n ceea ce priveste poluarea cu plumb, este datorata surselor situate
pe platformele industriale ct si n zonele haldelor/iazurilor de steril, ceea ce indica antrenarea
pulberilor ca sursa de poluare cu plumb.
10

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 4.8. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale pentru Pb din PM10, n aglomerarea
urbana Baia Mare, pentru anul 2008.

Pentru evaluarea adaptabilitatii modelului TAPM la situatia particulara a zonei din N-V Romniei, a fost calculati parametri statistici de baza (media datelor masurate [g/m3 ], media
datelor simulate [g/m3 ], eroarea medie (reziduu) [g/m3 ], reziduu normalizat, eroarea patratica medie normalizata, fractia de predictie a valorilor masurate pna la un factor 2, coeficientul
de corelatie cu limita de confidenta de 95% robust (testul Student t)) aplicnd programul BOOT
(Statistical Model Evaluation Software Package) [27]. Aceasta evaluare a fost facuta pentru cele
mai relevante si de ncredere date experimentale, anul 2008 fiind anul n care au fost introduse,
testate si calibrate statiile automate ce monitorizaza continuu calitatea aerului n aceasta zona.
Rezultatele intercompararii valorilor concentratiilor simulate cu cele masurate n statiile
automate de monitorizare a calitatii aerului, MM4 si MM5, arata ca cel mai bun coeficient de
corelatie (0.449) a fost obtinut pentru Pb, aceasta nseamna ca modelul a simulat cel mai bine
concentratiile de plumb masurate [20]. Acest lucru poate fi explicat pe de o parte prin faptul
ca datele de intrare pentru surse de Pb sunt mai bine determinate, pe de alta parte ca modelul
surprinde circulatiile locale din Valea Firizei, locatie n care sunt amplasate sursele elevate care
emit plumb.
n ceea ce priveste variatia n timp a concentratiilor, modelul reproduce destul de bine variatia concentratiilor masurate n cazul poluantilor SO2 si Pb spre deosebire de concentratiile
de PM10, explicatiia fiind cunoasterea mai buna a variatiei n timp a emisiilor provenite de la
sursele industriale punctuale comparativ cu cea a surselor de suprafata sau trafic rutier.

5. Studiul dispersiei poluantilor atmosferici la nivelul


aglomerarii urbane Craiova
Studiului poluarii n aglomerarea urbana Craiova face subiectul capitolului 5. Aglomerarea
11

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

urbana Craiova a fost selectata pentru studiu datorita amplasarii sale ntr-o zona puternic industrializata, calitatea aerului n aceasta zona fiind afectata de transportul regional al poluantilor, n
special de SO2, proveniti de la marile termocentrale de pe Valea Jiului (Rovinari, Turceni) sau
a celei din judetul Mehedinti (Halnga). Acest fapt a fost pus n evidenta n studii de evaluare a
calitatii aerului prin modelare matematica la nivel national [48].
Studiul evaluarii calitatii aerului n aglomerarea urbana Craiova a fost realizat att prin analiza masuratorilor realizate n statiile de monitorizare a calitatii aerului ct si prin modelarea
matematica a dispersiei poluantilor n atmosfera, pentru anul 2006.
Pentru evaluarea calitatii aerului prin modelare matematica n zona urbana Craiova a fost utilizat modelul OML (Operationelle Meteorologiske Luftkvalitetsmodeller) (descris n capitolul
2). Ca date de intrare au fost folosite date privind toate sursele de emisii identificate (punctuale,
suprafata , trafic rutier) provenite din inventarul de emisii realizat de Agentia de Protectia Mediului Craiova si date meteorologice extrase din predictia modelului TAPM (descris n capitolul
2 din teza).
Analiza a fost realizata pentru poluantii NO2, SO2 si PM10, monitorizati n cele 5 statii
automate de calitatea aerului din zona.
Microinventarul de emisii considera urmatorele tipuri de surse: surse punctuale (cosuri)
asociate diferitelor procese industriale sau comerciale care genereaza emisii dirijate de poluanti;
surse de suprafata asociate activitatilor casnice (ncalzire rezidentiala), proceselor de emisie
difuze de pe platformele industriale, depozite de minereu, halde de zgura si cenusa , etc; surse
liniare asociate traficului rutier pe diverse categorii de drumuri urbane si extraurbane.

Figura 5.1. Localizarea statiilor de monitorizare a calitatii aerului (reprezentate prin cercuri negre) si
a surselor punctuale (cosuri) de emisie inventariate la nivelul aglomerarii Craiova (reprezentate prin
cercuri rosii).

Emisiile provenite de la sursele de suprafata si trafic au fost distribuite n celulele grilei de


calcul prin rutine de geoprocesare, utiliznd analiza avansata GIS.
Pentru modelare a fost folosita o grila de calcul cu dimensiunile de 18 km x 20 km, cu pasul
de 500 m.
12

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Datele necesare pentru rularea procesorului meteorologic OML [39] au fost extrase din fisierele rezultate n urma rularii modelului TAPM, n punctul corespunzator centrului grilei de
calcul asociata modelului OML. n acest sens a fost dezvoltata o aplicatie externa care interfateaza modelul TAPM cu procesorul meteorologic al modelului OML. Extragerea datelor de
suprafata si de profil pentru 2006, din datele de iesire generate prin rularea n mod downscaling a unui model meteorologic dinamic la mezoscara TAPM, s-a realizat deoarece datele de
la statiile de monitorizare a calitatii aerului nu au putut fi utilizate n procesorul meteorologic
al modelului de dispersie datorita faptului, pe de o parte pentru ca nu furnizeaza suficienti parametrii si, pe de alta parte pentru ca exista la nivel orar un grad de acoperire pe un an redus (mai
putin de jumatate din valori). n plus, n zona studiata nu exista radiosondaje pentru producere
de profil vertical.
La nivelul anului 2006, datele de vnt extrase din modelul meteorologic TAPM, confirma
directiile dominate ale vntului din zona.

Figura 5.2. Roza vnturilor generata cu datele extrase din predictia modelul TAPM, pentru anul 2006,
n aglomerarea urbana Craiova.

Rezultatele modelarii sunt prezentate grafic sub forma hartilor de dispersie (distributiile
spatiale ale cmpurilor de concentratii), care prezinta curbele de izoconcentratii pentru cei 3
poluanti luati n considerare si pentru toate intervalele de mediere carora le sunt asociate valori
limita (ora, zi, an), suprapuse peste harta geografica a zonei [21].
Din analiza hartilor s-a observat ca valorile modelate de NO2 depasesc valoarea limita pe
termen scurt (1h), distributia spatiala indicnd maximele n vecinatatea arterelor de trafic intens
si n zona centrala a orasului Craiova. De altfel, valori mari au fost nregistrate si la statiile de
monitorizare a calitatii aerului, respectiv la cea de trafic (CRA1 Calea Bucuresti) si la cea din
zona centrala (CRA2 Primaria).
n cazul particulelor n suspensie PM10, modelul evidentiaza depasiri ale valorii limita.
Aceste depasiri au loc pe arii ntinse acoperind practic ntreaga zona urbana a Municipiului
Craiova si zona platformei industriale de la Isalnita. Valorile mari ale concentratiei de particule se datoreaza n special activitatilor de ncalzire rezidentiala (arderea lemnelor n sobe), a
traficului si a prezentei haldelor de depozitare a cenusilor de termocentrala n zona industriala
a platformei Isalnita. De altfel, valorile mari ale concentratiilor modelate, cu depasiri frecvente ale valorii limita pentru media zilnica, sunt confirmate si de masuratorile din statiile de
13

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 5.6. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale modelate pentru NO2, n aglomerarea
urana Craiova, pentru anul 2006.

Figura 5.8. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale modelate pentru PM10, n aglomerarea
urana Craiova, pentru anul 2006.

monitorizare Calea Bucuresti (CRA1), Billa (CRA3) si Breasta (CRA5). Distributii similare
ale concentratiilor de poluanti cu depasiri ale valorii limita n zonele mai sus mentionate sunt
produse de model si n cazul mediei anuale.
Distributia spatiala a concentratiei maxime orare de SO2 indica depasirea valorii limita pe
arii largi. Depasirile sunt datorate n primul rnd CET II Craiova si mai putin CET Isalnita
aceasta din urma avnd cosuri mai nalte, asigurndu-se o mai buna dispersie a penelor de
14

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 2.12. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale modelate pentru SO2, n aglomerarea
urana Craiova, pentru anul 2006.

poluant si reducndu-se astfel impactul la distante relativ mici de surse. Un rezultat similar se
obtine si n cazul distributei spatiale a concentratiilor maxime zilnice. Rezultate similare au fost
detectate si prin masurari la statiile de monitorizare.
Pentru concentratiile medii anuale de SO2 furnizate de model, se poate observa ca valoarea
limita pentru protectia ecosistemelor (20 g/m3 ) nu este depasita n nici un punct al grilei de
modelare, avnd valori relativ mici n comparatie cu valoarea limita. Acest lucru este infirmat
de datele de monitorizare care indica valori mari ale mediei anuale, ce depasesc valoarea limita
n cazul statiilor de la Primarie si de la Isalnita.
Aceasta neconcordanta se poate explica prin faptul ca modelul nu a inclus concentratiile
de fond pentru SO2. Prin pozitia sa geografica, aglomerarea urbana Craiova este afectata de
transportul regional de poluanti, n special de SO2, proveniti de la marile termocentrale de pe
Valea Jiului (Rovinari, Turceni) sau a celei din judetul Mehedinti (Halnga).
Performatele modelului OML aplicat la evaluarea calitatii aerului n aglomerarea urbana
Craiova, au fost evidentiate folosind analiza statistica BOOT [27] a seriilor temporale de date
orare extrase din datele simulate n punctele corespunzatoare amplasamentelor statiilor automate.
Modelul are un comportament bun n cazul NO2, pentru statiile din zona urbana (statia de
trafic si statia de fond urban), unde valorile medii anuale modelate se apropie foarte mult de
valoarea masurata si unde un procent foarte mare din valorile orare modelate se nscriu ntr-un
factor de raport cuprins ntre 0.5 si 2 fata de cele masurate (peste 50%).
Referitor la dioxidului de sulf analiza statistica indica performante slabe ale modelului la
majoritatea parametrilor. Datorita unei poluari de fond generate de surse localizate la distanta
de aria analizata si care nu au fost incluse n modelul rulat la scara urbana, este greu de decelat
la un moment de timp aportul adus de fond si cel adus de sursele existente n areal. Daca se
tine cont de un potential aport adus constant de fond de 12-15 g/m3 se observa o apropiere a
mediilor anuale modelate de cele masurate.
15

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

n cazul PM10 se remarca un comportament bun al modelului n cazul statiilor din zona
urbana (statia de trafic si statia industriala Billa), unde valorile medii anuale modelate se apropie
foarte mult de valoarea masurata si unde un procent foarte mare din valorile orare modelate se
nscriu ntr-un factor de raport cuprins ntre 0.5 si 2 fata de cele masurate (peste 65% respectiv
83%). Coeficientii de corelatie au valori de 0.325 respectiv 0.370.

6. Studiul dispersiei ozonului troposferic n aglomerarea


urbana Bucuresti
n capitolul 6 sunt prezentate rezultatele studiului ozonului troposferic (O3), n aglomerarea
urbana Bucuresti, poluant ce se formeaza ca urmare a interactiunii oxizilor de azot (NOx) cu
compusii organici volatili (COV) n prezenta radiatiei solare. Aglomerarea urbana Bucuresti a
fost selectata deoarece reprezinta un caz atipic, comparativ cu alte regiuni din tara, n ceea ce
priveste nivelul emisiilor de NOx provenite din traficul rutier si implicit cel al concentratiilor
acestui poluant. Acest aspect a fost evidentiat de asemenea prin studii de evaluare a calitatii
aerului prin modelare matematica la nivel national [49].
Studiul prezinta rezultatele cercetarii privind posibilitatea folosirii datelor masurate de senzorii de la bordul satelitilor n evaluarea calitatii aerului, referitoare la nivelulul poluarii cu ozon
la sol. Masuratorile din satelit furnizeaza informatii cantitative despre distributia de ozon ntr-o
coloana de aer situata ntre suprafata Pamntului si satelit. 90% din ozonul din atmosfera se afla
n stratosfera (15 55 km) si 10% este situat n troposfera.
Deoarece datele satelitare folosite, furnizate de instrumentul OMI (Ozone Monitoring Instrument) situat la bordul satelitului NASA, Aura, reprezinta valoarea totala a ozonului pe coloana atmosferica, a fost aplicata o metoda de estimare a concentratiilor de ozon n troposfera
joasa din datele satelitare.
Valorile concentratiilor de ozon troposferic estimate din datele satelitare, au fost comparate
cu valorile concentratiilor de ozon masurate n statiile de monitorizare a calitatii aerului B1-B8,
situate n zona studiata.
Masuratorile concentratiilor de ozon de la nivelul solului au fost preluate de la Agentia
pentru Protectia Mediului Bucuresti (APMB) si reprezinta masuratori orare realizate n statiile
de monitorizare a calitatii aerului situate n zona de studiu Bucuresti-Ilfov, corespunzatoare
anului 2009.
Datele satelitare folosite sunt produse realizate de specialistii NASA din masuratorile efectuate de OMI (Ozone Monitoring Instrument). Datele au fost preluate de pe TEMIS (Tropospheric Emission Monitoring Internet Service) [47] n format HDF (Hierarchical Data Format).
Rezultatele compararii au indicat cel mai bun coeficient de corelatie (0.353) n statia de fond
rural B8-Balotesti. Avnd n vedere acest rezultat si aria mare de reprezentativitate a acestei
statii de monitorizare a calitatii aerului, s-a testat posibilitatea folosirii datelor estimate din
satelit (n punctul de coordonate corespunzator amplasarii statiei de fond rural B8) n modelul
de dispersie OML, ca date de intrare reprezentnd concentratii de fond.
Un alt scenariu de modelare a fost acela n care au fost fosite ca date de intrare, reprezentnd
concentratii de fond, valori masurate ale concentratiilor de ozon din statia de monitorizare a
calitatii aerului, B8.
Valorile concentratiilor simulate n cele doua scenarii, au fost comparate cu cele masurate
16

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

n statiile de monitorizare a calitatii aerului, B1-B7.


Pentru simularea concentratiilor de ozon, a fost rulat modelul OML n modul chimic, ce
include o schema fotochimica simpla NOx-NO2-O3. Modelarea dispersiei poluantilor a fost
realizata pentru aglomerarea urbana Bucuresti pe o arie de 30 30 km cu rezolutia de 750 m.
n scenariile de modelare matematica, au fost luate n considerare emisiile de NOx provenite
de la urmatoarele tipuri de surse: surse punctuale (cosuri), surse liniare (traficul rutier), surse de
suprafata (ncalzirea rezidentiala). Informatiile referitoare la carateristicile fizice si de emisie ale
surselor au fost furnizate de Agentiile pentru Protectia Mediului Bucuresti si Ilfov. Distributia
emisiilor, provenite de la sursele liniare si cele de suprafata ,n grila de calcul este prezentata n
figura 6.6.

Figura 6.6. Distributia n grila de calcul a emisiilor de NOx provenite de la sursele liniare (stnga) si
de suprafata (dreapta) n Bucuresti pentru anul 2009.

Datele meteorologice utilizate n model reprezinta valori orare ale parametrilor stratului
limita (lungimea Monin-Obukhov, fluctuatia directiei vntului, fluxul de caldura, viteza de frictiune, naltimea de amestec, lungimea de rugozitate etc.) calculati cu preprocesorul meteorologic al modelului OML. Pentru calculul acestor parametri au fost folosite date orare ale
unor parametri masurati la nivelul solului (viteza si directia vntului, temperatura, nebulozitatea, umiditatea relativa, precipitatii) si date provenite din radiosondajul atmosferic reprezentnd
profilul vertical al unor parametrii (presiune, temperatura, temperatura potentiala). Datele meteorologice folosite au fost masurate la statia metorologica Baneasa din Bucuresti. Datele de
radiosondaj au fost masurate la statia aerologica Afumati. Reprezentarea frecventelor vitezelor
masurate ale vntului pe directii pentru anul 2009 este ilustrata n figura 6.5.
Rezultatele modelarilor matematice realizate cu cele doua seturi de date drept concentratii
de fond (masurate n statia de monitorizare a calitatii aerului B8 si estimate din masuratorile
17

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 6.5. Roza vnturilor generata din datele observate la statia meteorologica Bucuresti-Baneasa
pentru anul 2009.

efectuate din satelit n locatia corespunzatoare statiei B8), au fost prezentate sub forma de harti
de dispersie n figurile 6.7 si 6.8.

Figura 6.7. Distributia spatiala a concentratiilor maxime zilnice ale mediilor glisante pe 8 ore pentru
ozon (scenariu ce utilizeaza ca date de fond concentratiile masurate la statiile de monitorizare de la sol)
[23].

Rezultatele compararii valorilor concentratiilor modelate n cele doua scenarii, cu cele masurate n statiile automate de monitorizare acalitatii aerlui, arata o corelatie puternica (valoarea
18

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 6.8. Distributia spatiala a concentratiilor maxime zilnice ale mediilor glisante pe 8 ore pentru
ozon (scenariu ce utilizeaza ca date de fond concentratiile estimate din datele satelitare) [23].

coeficientului de corelatie este peste 0.7) a celor doua serii de timp atunci cnd n modelare
sunt folosite ca date de fond masuratori din statia automata de calitatea aerului, B8. Coeficienti
de corelatie satisfacatori (0.46) sunt obtinuti atunci cnd sunt folosite n modelare date de fond
estimate din satelit. O explicatie a coeficientilor de corelatie mai mici, obtinuti n modelarea
avnd ca date de fond concentratii estimate din datele satelitare, poate fi datorata si faptului
ca n aceasta situatie n fisierele de fond a existat de obicei o singura valoare de concentratie
mentinuta constanta pe parcursul zilei. n realitate concentratiile de ozon n timpul zilei variaza
atingnd un maxim n mijlocul zilei cnd radiatia solara este puternica. n timpul noptii concentratia de fond n fisierele de intrare a fost zero, noaptea neexistnd masuratori din satelit.
n lipsa valorilor de fond n fisierele de intrare modelul nu calculeaza concentratii, ntorcnd
valoarea zero.
n urma analizei reprezentarilor grafice obtinute din modelarea cu cele doua seturi de date,
(masurate n statia automate B8 - figura 6.7, obtinute prin procesare din date satelitare - figura
6.8), se observa distributii spatiale ale concentratiilor similare, ceea ce poate sustine la concluzia
ca datele satelitare se pot folosi cu succes n estimarea distributiilor spatiale ale concentratiilor
de ozon. Diferenta majora care determina depasirea valorii limita admise este data de marimea
valorilor concentratiilor folosite ca fond n cele doua scenarii.

19

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

7. Studiul variabilitatii spatiale si temporale a concentratiei si


compozitiei chimice a aerosolilor n diferite zone urbane din
Italia
Capitolul 7 contine studiul variabilitatii spatiale si temporale a concentratiei si compozitiei
chimice a aerosolilor n diferite zone urbane din Italia. Studiul prezinta o evaluare a predictiilor
sistemului de modelare atmosferica (AMS) al proiectului MINNI, n raport cu rezultatele masurate n statiile urbane de monitorizare a calitatii aerului din Italia. Predictia sistemului se refera
la concentratiile particulelor n suspensie, fractiunile PM10 si PM2.5, precum si ale unor specii
ce intra n compozitia chimica a aerosolului atmosferic: EC (carbon elementar), OC (carbon
organic), NH4 (amoniu), NO3 (nitrat) si SO4 (sulfat).
MINNI este un proiect coordonat de ENEA (Agency for New Technologies, Energy and
Sustainable Economic Development), sprijinit de Italian Ministry of Environment, n colaborare
cu Arianet si IIASA (International Institute for Applied Systems Analysis).
MINNI este un sistem integrat de modelare format din doua componente independente interconectate. Prima componenta este sistemul de modelare atmosferica (AMS) care face parte
din modelele de transport chimice (CTM) ce descriu procesele fizico-chimice n atmosfera. Cel
de al doilea sistem, GAINS-Italy permite evaluarea impactului si costurilor pornind de la informatiile privind tehnologiile de reducere a emisiilor, respectiv de la scenariile economice ale
energiei si sectoarelor de productie. Cele doua componente sunt conectate ntr-un sistem de
feedback prin matrici de transfer atmosferice (ATM) si RAINS-Atmospheric Inventory Link
(RAIL).
Principalele componente ale sistemului de modelare atmosferica AMS sunt: modelul meteorologic (RAMS), pentru a simula conditiile meteorologice, procesorul de emisie (EMMA) si
modelul de calitate a aerului (FARM) pentru simularea poluarii atmosferei.
Pentru realizarea acestui studiu au fost utilizate rezultate ale simularilor realizate de grupul
de lucru din laboratorul UTVALAMB (Air Quality Laboratory, Technical Unit for Models,
Methods and Technologies), departamentul Environmental Assessments al ENEA (Agency
for New Technologies, Energy and Sustainable Economic Development), centru de cercetare
din Bologna, Italia. Rezultatele simularilor au fost prelucrate n timpul stagiului de cercetare,
efectuat la ENEA, finantat din proiectul Universitatii din Bucuresti - POSDRU/88/1.5/S/56668.
Simularile au fost realizate la nivel national, pentru anul 2007. Cmpurile meteorologice
sunt produse cu ajutorul modelului meteorologic RAMS (Regional Atmospheric Modeling System) [11], care a fost rulat ntr-un sistem de doua domenii incluse unul n altul: o grila exterioara, care acopera o mare parte din Europa Centrala si din Marea Mediterana, cu o rezolutie de
60 km x 60 km si o grila interioara, reprezentnd domeniul de simulare al poluarii, cu rezolutie
de 20 km x 20 km. Pentru conditiile initiale si la limita, modelul RAMS foloseste analizele
rezultate din modelul de prognoza ECMWF (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts) cu rezolutie spatiala de 0.5 grade si rezolutie temporala de 6 ore.
Emisiile orare folosite de FARM sunt produse de catre procesorul de emisie EMMA (EMission MAnager) [3]. Acest preprocesor dezagregheaza datele din inventare anuale de emisii prin
aplicarea de profile zilnice, saptamnale si sezoniere de activitate [34] si aplica proceduri specifice pentru distribuirea spatiala n grila a emisiilor, pe tipuri de activitati.
Inventarele de emisii antropice anuale pentru Italia au fost furnizate de ISPRA (Istituto
20

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Superiore per la Protezione e la Ricerca Ambientale), la nivel de regiune. Pentru emisiile antropogenice din alte ta ri au fost utilizate emisiile din inventarul EMEP (European Monitoring
and Evaluation Programme). Emisiile biogenice pentru teritoriul Italiei de asemenea au fost
furnizate de ISPRA, iar cele pentru alte ta ri au fost preluate din baza de date globala.
De asemenea, emisiile introduse n simulari includ activitatile maritime, transportul naval
national si international si emisiile din zonele portuare. Emisiile difuze si cele de la surse punctuale minore au fost distribuite n straturile de la baza ale modelului FARM (sub 50 m), 80%
n primii 20 m deasupra solului. Sursele punctuale precum cele industriale, centrale electrice,
vulcani etc. sunt tratate individual n FARM, lund n considerare efectul de supranaltare al
penei de poluant.
Conditiile initiale si la limita pentru speciile chimice ale modelului FARM provin din simularile cu modelul EMEP la scara europeana, cu rezolutie spatiala de 50 km si rezolutie temporala
de 6 ore.
Au fost realizate analize anuale si sezoniere pentru statiile urbane care, conform directivei
2008/50/CE, au avut suficiente masuratori disponibile n anul respectiv (captura minima de date
90%). Prin urmare vor fi prezentate rezultate pentru 16 statii urbane de monitorizare a calitatii
aerului din 8 orase ale Italiei, locatiile acestora sut prezentate n figura . Locatiile statiilor de
monitorizare sunt prezentate n figura 7.1.

Figura 7.1. Amplasarea statiilor urbane de monitorizare a calitatii aerului pentru care au fost efectuate
comparari ale datelor masurate cu datele simulate.

Rezultatele simularilor sunt prezentate sub forma de harti de dispersie si reprezinta concentratii medii anuale si sezoniere pentru PM10, PM2.5, EC (carbon elementar), OC (carbon
organic), NH4, NO3 si SO4. n figurile 7.2, 7.3, 7.4, 7.5 sunt prezentate distributiile spatiale
21

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

ale concentratiilor medii anuale pentru particulele PM10 si PM2.5, carbonul organic (OC) si
carbonul elementar (EC), amoniu (NH4) si nitrat (NO3), sulfat (SO4).

Figura 7.2. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale pentru PM10 (stnga) si PM2.5 (dreapta),
pe teritoriul Italiei, pentru anul 2007.

Din analiza hartilor se observa concentratii mai ridicate n zona de nord a Italiei n regiunea
Po Valley si mai scazute spre partea de sud a ta rii. Acest lucru poate fi explicat pe de o parte
prin emisii mai ridicate n zona de nord datorate industriei mai bine dezvoltata n aceasta zona
si pe de alta parte prin pozitionarea geografica a surselor emitente ntr-un bazin aproape nchis
caracterizat de vnturi rare si doar de izbucniri bruste ale foehnului sau furtuni. De asemenea,
n zona de nord sunt situate si orasele cu cea mai mare densitate de populatie din Italia (Milano,
Torino, Bologna), ceea ce conduce si la o densitate mare de automobile, surse emitente de
particule PM2.5.
Din punct de vedere al variatiei n timp, s-au constatat concentratii mai scazute pe timpul
verii si mai ridicate n timpul iernii. Acest lucru poate fi explicat prin variatia n timp a emisiilor
si a tipurilor de surse emitente. n timpul iernii, un aport semnificativ la poluare l au emisiile
provenite de la ncalzirea rezidentiala si centralele termice, surse care vara au emisie mult mai
mica. De asemenea, iarna, aparitia frecventa a conditiilor meteorologice defavorabile dispersiei
poluantilor (ceata, calmul atmosferic) duce la un nivel ridicat de poluare.
n ceea ce priveste compozitia chimica a aerosolului atmosferic, a fost evidentiat ca acesta
este format, n proportie de aproximativ 70%, din particule fine (EC, OC, SO4, NO3, NH4) si n
proportie mica din particule grosiere (sare marina-SS, praf-SOIL). Particulele fine sunt identificate ca fiind emise din combustia primara, arderea biomasei si din trafic [44, 30]. Compozittia
chimica a aeroslului atmosferic n statiile urbane aplasate n regiunea Po Valley, n care au fost
identificate zone cu probleme din punct de vedere al calitatii aerului, este prezentata n figura
7.6.
22

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 7.3. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale pentru EC-carbon elementar (stnga) si
OC-carbon organic (dreapta), pe teritoriul Italiei, pentru anul 2007.

Figura 7.4. Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale pentru NH4 (stnga) si NO3 (dreapta),
pe teritoriul Italiei, pentru anul 2007.

23

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 7.5.Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale pentru SO4, pe teritoriul Italiei, pentru
anul 2007.

Pentru intercompararea valorilor concentratiilor simulate cu cele masurate au fost folosite


serii de timp reprezentnd valori medii zilnice att pentru PM10 si PM2.5 (din baza de date
BRACE) ct si pentru speciile NH4, SO4, NO3, EC (carbon elementar), OC (carbon organic),
pentru care au existat valori masurate n statiile EMEP: Ispra si Montelibretti. Pentru a evalua
rezultatele simulate au fost utilizate statistici standard de validare [27]. Rezultatele sunt prezentate pe graficele seriilor de timp acolo unde statistica a fost aplicata (captura de date reprezinta
90% - conform directivei 2008/50/CE). Parametrii prezentati sunt: media datelor observate
(mobs), media datelor simulate (msim), ceficientul de corelatie (cor), reziduu normalizat (fb),
eroarea patratica normalizata (nmse), fractia de predictie a valorilor masurate pna la un factor
2 (fac2).
Pentru masuratorile efectuate n statiile de fond EMEP au fost obtinute corelatii bune cu valorile simulate pentru speciile: SO4 (0.59 la Montelibretti, 0.47 la Ispra), NO3 (0.58 la Montelibretti), OC (0.42 la Ispra), EC (0.51 la Ispra), NH4 (0.4 la Ispra).
Se constata ca modelul reproduce bine concentratiile de amoniu (NH4), precum si de carbon elementar (EC) si carbon organic (OC), cu o supraestimare moderata pe timpul iernii pentru
ultimele doua specii amintite, n timp ce pentru nitrat (NO3) si sulfat (SO4) modelul supraestimeaza. Supraestimarea din timpul iernii se poate datora unei rate mari de transformare a aerosolului pentru acest anotimp aplicata de model, respectiv unei subestimari a emisiilor surselor de
OC. De asemenea supraestimarea poate fi datorata rezolutiei mici a grilei de modelare (20 km)
care poate sa nu surprinda conditiile locale care influenteaza reactiile chimice (ex: continutul
de apa din atmosfera).
Rezultatel compararii dintre valorilor concentratiilor medii zilnice masurate si simulate pentru PM10 si PM2.5 induca o buna corlare nte seturile de date, Cele mai mari corelatii (peste 0.7)
24

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Figura 7.6. Compozitia chimica a aerosolului atmosferic pentru statiile din regiunea Po Valley [24].

se obtin la statiile din nord (Venezia, Bologna, Torino) acolo unde emisiile provenite din sursele
punctuale (industrie) au pondere mai mare la poluare, aceste emisii fiind mai bine monitorizate
si cunoscute, sursele fiind tratate n mod individual n model.
De asemenea, s-au obtinut valori mari ale concentratiilor primavara si toamna (0.7) si mai
mici iarna (0.3) si n special vara (0.2). Corelatiile mai mici obtinute n timpul verii pot fi
explicate pe de o parte prin faptul ca emisiile provenite din surse mai bine localizate (ex: termocentrale) sunt mai putine, iar emisiile cu grad de incertitudine mai mare n estimare cum ar fi
resuspensia pulberilor pot fi mai mari; pe de alta parte datele meteorologice reprezinta predictii
ale modelelor si pot sa nu surprinda bine fenomene locale ce apar n orase, cum ar fi insula
de caldura, circulatii locale (canion stradal). De asemenea, vara si iarna sunt cel mai fecvent
ntlnite situatiile de calm atmosferic (viteza vntului egala cu zero) care nu pot fi simulate de
modele, dar care conduc la excedente de concentratii.

Concluzii generale si contributii personale


Concluziile prezinta sinteza rezultatelor si performantele modelelor n problemele fizice
studiate, prin prisma particularitatilor topoclimatice si a celor datorate configuratiei surselor de
emisie n fiecare zona analizata si au la baza contributiile personale:
Selectarea zonelor urbane si a poluantilor pentru care s-au realizat evaluarile calitatii aerului. Analiza s-a realizat pentru zone urbane:
din Romnia, caracterizate de urmatoarele particularitati:
* teren complex (Baia Mare),
* zona urbana puternic influentata de industrie intens poluatoare (Craiova),
* trafic rutier intens (Bucuresti),
25

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

din Italia, care au dispus de masuratori provenite din reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului si din baza de date EMEP.
Pentru fiecare studiu s-a realizat analiza modelelor care pot fi aplicate n situatiile mentionate, astfel nct acestea sa fie capabile sa simuleze cmpul de vnt, turbulenta atmosferica si dispersia poluantilor. Modelele selectate pentru a fi aplicate n aceste studii sunt
descrise n capitolul 2 al tezei.
Calculul emisiilor provenind de la surse punctuale, liniare si de suprafata situate pe teritoriile aglomerarilor urbane Baia Mare, Craiova si Bucuresti, pe baza datelor oferite de
Agentiile pentru Protectia Mediului locale, aplicnd metodologii specifice fiecarui tip de
sursa.
Realizarea de rutine de calcul care:
sa genereze fisiere continnd caracteristici ale surselor de emisie si emisiile cu variatie orara, n formatul necesar modelului TAPM;
distribuie emisiile provenite de la sursele de suprafata si de la traficul rutier n celulele grilelor de calcul utiliznd analiza avansata GIS (rutinele de geoprocesare
au fost folosite n studiile realizate pentru aglomerarile urbane din Romnia, Baia
Mare, Craiova, Bucuresti);
genereaza datele de intrare meteorologice necesare modelului OML, pe baza predictiilor modelului TAPM (aplicatia a fost folosita n studiul realizat pentru aglomerarea Craiova);
extrag, din datele masurate din statelit, valorile ozonului total n punctele corespunzatoare amplasamentelor statiilor de monitorizare a calitatii aerului si estimeaza
cantitatea de ozon troposferic, folosind algoritmul descris n capitolul 6.
extrag n mod automatizat serii de timp continnd valori ale concentratiilor de poluanti din fisierele de iesire ale modelelor TAPM si OML, n punctele corespunzatoare
coordonatelor locatiilor statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului, pentru
care se calculeaza parametri statistici de evaluare a performantelor modelelor.
Evidentierea zonelor pentru care este necesara ntocmirea de planuri si programe pentru
mbunatatirea calitatii aerului, prin reprezentarea spatiala a distributiilor concentratiilor si
identificarea factorilor ce au un rol principal n atingerea unui nivel de poluare ce depaseste limitele impuse pentru protectia sanatatii umane, att pentru studiile realizate pentru
aglomerarile urbane din Romnia ct si pentru studiul realizat la nivelul Italiei.
1. Studiul realizat pentru aglomerarea urbana Baia Mare analizeaza performantele modelului TAPM n conditii de teren complex.
Analiza s-a efectuat pentru poluantii specifici activitatilor generatoare de poluare din
zona: dioxidul de sulf, plumbul si particulele n suspensie fractiunea PM10.
Din compararea rezultatelor modelate cu cele masurate, se observa ca modelul reproduce bine variatia n timp a concentratiilor pentru poluantii SO2 si Pb, n concordanta cu
inventarul de emisii mai rafinat disponibil pentru aceste substante.
26

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

n cazul poluantului PM10 au fost obtinute valori medii ale concentratiilor simulate apropiate de cele masurate, dar pentru surprinderea variatiei n timp sunt necesare att un
inventar de emisii mai detaliat, corelarea emisiilor de pe haldele de steril cu conditiile
meteorologice, ct si tratarea reactiior chimice care conduc la formarea aerosolului atmosferic.
n cazul studiat pentru aglomerarea urbana Baia Mare, modelul de dispersie TAPM simuleaza bine valorile si variatia n timp a concentratiilor atunci cnd poluantul analizat
este specific unei activitati bine localizate, ale carei emisii sunt bine cunoscute si nu interfera cu emisiile altor surse, precum si daca poluantul respectiv nu se ntlneste n fondul
natural al zonei studiate.
2. Studiul evaluarii calitatii aerului n aglomerarea urbana Craiova, caracterizata prin
contributia semnificativa a poluantilor din alte zone geografice, a fost realizat att prin analiza
masuratorilor efectuate de statiile de monitorizare a calitatii aerului ct si prin modelarea
matematica a dispersiei poluantilor n atmosfera.
Studiul evidentiaza performantele modelului OML, aplicat ntr-o zona aflata sub influenta transportului regional de poluanti proveniti de la marile termocentrale situate pe Valea Jiului sau din judetul Mehedinti, folosind date meteorologice rezultate din predictia
modelului TAPM.
Rezultatele simularii pentru poluantii NO2, SO2 si PM10 si compararea concentratiilor
simulate cu cele masurate prin aplicarea statisticii BOOT, indica un comportament bun
al modelului n cazul poluantilor NO2 si PM10. Acest lucru pune n evidenta faptul
ca modelului are performante mai bune n cazul surselor de suprafata si trafic rutier (cu
emisie n vecinatatea solului) comparativ cu sursele punctuale cu naltimi mari de emisie.
Tinnd

cont de limitarile emisiilor si ale datelor meteorologice folosite, n cazul poluantului SO2 modelul a avut performante sub cele obtinute pentru poluantii NO2 si PM10.
3. Studiul realizat pentru aglomerarea urbana Bucuresti, analizeaza posibiliateta utilizarii datelor masurate din satelit n evaluarea calitatii aerului referitoare la ozonul troposferic,
poluant ce se formeaza din noxele emise din traficul rutier intens, caracteristic zonei.
Relzultatele studiului conduc la concluzia ca datele satelitare constitue o buna modalitate
de evaluare a calitatii aerului la nivel regional si subregional, acolo unde valorile masurate
au reprezentativitate mare si unde nu sunt disponibile date masurate la sol.
Pentru evaluarea calitatii aerului, n ceea ce priveste poluantul ozon, este necesar un sir
lung de nregistrari ale statiilor, de nalta calitate si de lunga durata, cu instrumente bine
ntretinute si calibrate, fapt ce impune costuri de ntretinere foarte mari.
Avantajul utilizarii datelor satelitare l constitue faptul ca pot fi descarcate gratuit de pe
diferite site-uri web, dar necesita capacitate mare a computerului de stocare a informatiei.
Referitor la aceste aspecte, se poate concluziona ca datele satelitare, atunci cnd sunt
utilizate mpreuna cu observatiile de la sol, pot crea un sistem de monitorizare al poluarii
atmosferice cu un bun raport cost-eficenta .
27

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

4. Studiul dinamicii si a compozitiei chimice a aerosolului a fost realizat n cadrul stagiului


de cercetare efectuat n Italia, n scopul aprofundarii problematicii complexe referitoare la
acest compus.
Studiul vizeaza zonele urbane de pe teritoriul Italiei pentru care au existat masuratori
ale concentratiilor de PM10, PM2.5 si speciilor: amoniu (NH4), carbon elementar (EC),
carbon organic (OC), nitrat (NO3) si sulfat (SO4) ce fac parte din compozitia chimica a
aerosolului.
Compararea valorilor concentratiilor obtinute din simularea la nivel national cu valorile
concentratiilor masurate a indicat un comportament bun al sistemului de modelare pentru
concentratiile de amoniu (NH4), precum si de carbon elementar (EC) si carbon organic
(OC), cu o supraestimare moderata pe timpul iernii pentru ultimele doua specii amintite, n timp ce pentru nitrat (NO3) si sulfat (SO4) modelul supraestimeaza. Referitor la
fractiunile PM10 si PM2.5 a fost obtinuta o buna corelatie ntre valorile masurate si cele
simulate, modelul reusind sa surprinda bine tendinta zilnica n toate anotimpurile.
n ceea ce priveste analiza variatiei n spatiu si timp a aerosolului atmosferic (fractiunile
PM10 si PM2.5) si a compozitiei sale chimice (speciile: NH4, EC, OC, NO3 si SO4)
s-au constatat concentratii mai ridicate n zona de nord a Italiei n regiunea Po Valley
comparativ cu partea de sud a ta rii, datorate configuratiei geografice a zonei de nord
care favorizeaza acumularea de poluanti la sol, industriei mult mai dezvoltata precum si
densitatii mari de polpulatie din orasele aflate n acesta regiune.
Din punct de vedere al variatiei n timp, se observa concentratii mai ridicate n timpul
iernii comparativ cu cele din timpul verii, fapt datorat variatiei emisiilor provenite de la
ncalzirea rezidentiala si centralele termice, precum si a conditiilor meteorologice defavorabile dispersiei poluantilor (ceata, calmul atmosferic) frecvent ntlnite iarna.
Referitor la compozitia chimica a aerosolului s-a constatat ca, n cele 16 statii urbane
pentru care s-a realizat analiza, acesta este format predominant din particule fine (EC,
OC, SO4, NO3, NH4) provenite din combustia primara, arderea biomasei si din traficul
rutier si, n proportie mica, din particule grosiere (sare marina-SS, praf-SOIL).
Astfel de cercetare, ce priveste analiza variatiei n timp si spatiu a concentratilor aerosolului
atmosferic si a compozitiei chimice a acestuia, este posibila pentru Italia, datorita dezvoltarii
tehnice avansate si a unei bune colaborari ntre firme si institutii ale caror activitati sunt complementare si pot asigura o evaluare a calitatii aerului cu precizie ridicata.
Cunostintele dobndite n cadrul stagiului doctoral efectuat la ENEA (Agency for New Technologies, Energy and Sustainable Economic Development), n Italia, permit dezvoltarea de
metode si instrumente care sa ofere informatii, prin cunoasterea compozitiei chimice a aerosolul
atmosferic, asupra provenientei sale, si care, astfel, sa mbunatateasca evaluarile calitatii aerului
la nivelul Romniei pe baza carora sa se elaboreze planuri si programe de gestionare a calitatii
aerului eficiente si realiste, n care sa se existe un echilibru ntre necesitatile de sanatate publica
si cele tehnice si economice.
n acest sens, Italia poate fi model n ceea ce priveste planurile de mbunatatire a calitatii
aerului puse deja n aplicare n zonele urbane, ce vizeaza reducerea emisiilor provenite din
traficul rutier.
28

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Evaluarea calitatii aerului este un proces complex care presupune un volum mare de cunostinte din diferite domenii: calculul emisiilor provenite de la diferite categorii de surse, aparatura si tehnici de masurare, meteorologie, procese fizice si chimice, aparat matematic si grafic
complex pna la cadru legislativ international si national.
Activitatea de cercetare doctorala pune n evidenta aspecte specifice evaluarii calitatii aerului n zone urbane, prin realizarea unor studii de caz utiliznd metode combinate masuratori/modelare, analiza gradului de corelare dintre cele doua tipuri de metode de analiza. Au
fost puse n evidenta avantajele fiecarui tip de analiza n cadrul evaluarii operationale a calitatii aerului si sunt aduse contributii la crearea unei baze de cunostinte utila n mbunatatirea
preciziei acestei investigatii deosebit de importanta pentru realizarea obiectivului general: protejarea sanatatii umane si a mediului ca ntreg.

29

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

Bibliografie selectiva
[1] Anderson, H R, Bremner, S A, Atkinson, R W, Harrison, R M, and Walters, S. Particulate matter and daily mortality and hospital admissions in the west midlands conurbation
of the United Kingdom: associations with fine and coarse particles, black smoke and
sulphate. In: Occupational and Environmental Medicine 58.8 (2001), pp. 504510. doi:
10.1136/oem.58.8.504.
[2] Appel, K. W., Foley, K. M., Bash, J. O., Pinder, R. W., Dennis, R. L., Allen, D. J., and
Pickering, K. A multi-resolution assessment of the Community Multiscale Air Quality
(CMAQ) model v4.7 wet deposition estimates for 2002-2006. In: Geoscientific Model
Development 4.2 (2011), pp. 357371. doi: 10.5194/gmd-4-357-2011.
[3] ARIANET. Emission Manager - Processing system for model-ready emission input Users guide. ARIA/ARIANET. 2008.
[4] Arya, S Pal. Air Polution Meteorology and Dispersion. New York: Oxford University
Press, 1999.
[5] Binkowski, Francis S. and Roselle, Shawn J. Models-3 Community Multiscale Air Quality (CMAQ) model aerosol component 1. Model description. In: J. Geophys. Res.
108.D6 (Mar. 2003), pp. 41834201. issn: 0148-0227. doi: 10.1029/2001JD001409.
[6] Carmichael, Gregory R. and Peters, Leonard K. A second generation model for regionalscale transport/chemistry/deposition. In: Atmospheric Environment (1967) 20.1 (1986),
pp. 173 188. issn: 0004-6981. doi: 10.1016/0004-6981(86)90218-0.
[7] Carmichael, Gregory R., Peters, Leonard K., and Saylor, Rick D. The STEM-II regional
scale acid deposition and photochemical oxidant model-I. An overview of model development and applications. In: Atmospheric Environment. Part A. General Topics 25.10
(1991), pp. 2077 2090. issn: 0960-1686. doi: 10.1016/0960-1686(91)90085-L.
[8] Carmichael, Gregory R., Uno, Itsushi, Phadnis, Mahesh J., Zhang, Yang, and Sunwoo,
Young. Tropospheric ozone production and transport in the springtime in east Asia.
In: J. Geophys. Res. 103.D9 (1998), pp. 1064910671. issn: 0148-0227. doi: 10.1029/
97JD03740.
[9] Carruthers, David, Sheng, Xiangyu, and Vanvyve, Emilie. Regulatory requirements for
dispersion modelling in taiwan including the use of ADMS. In: Croatian meteorological
journal 43.43 (Dec. 2008), pp. 152 156.
[10] Chang, Young Soo, Carmichael, Gregory R, Kurita, Hidemi, Kitada, Toshihiro, and Ueda,
Hiromasa. Diagnostic evaluation of the transport and gas chemistry components of the
STEM-II model. In: Atmospheric Environment. Part A. General Topics 24.11 (1990),
pp. 2715 2737. issn: 0960-1686. doi: 10.1016/0960-1686(90)90160-O.
[11] Cotton, W. R., Pielke Sr., R. A., Walko, R. L., Liston, G. E., Tremback, C. J., Jiang, H.,
McAnelly, R. L., Harrington, J. Y., Nicholls, M. E., Carrio, G. G., and McFadden, J. P.
RAMS 2001: Current status and future directions. In: Meteorology and Atmospheric
Physics 82 (1 2003), pp. 529. issn: 0177-7971. doi: 10.1007/s00703-001-0584-9.
[12] EEA. EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook - 2007 Technical report No 16/2007.
Tech. rep. EEA (European Environment Agency), 2007.
[13] EPA. Compilation of Air Pollutant Emission Factors, Volume 1: Stationary Point and
Area. Tech. rep. Research Triangle Park, North Carolina: U.S. Environmental Protection
Agency, Office of Air Quality, Jan. 1995. url: http://www.epa.gov/oms/ap42.htm.

30

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

[14] European Parliament and Council of the European Union. Council Directive 1999/30/EC
of 22 April 1999 relating to limit values for sulphur dioxide, nitrogen dioxide and oxides
of nitrogen, particulate matter and lead in ambient air. 1999.
[15] European Parliament and Council of the European Union. Directive 2000/69/EC of the
European Parliament and of the Council of 16 November 2000 relating to limit values
for benzene and carbon monoxide in ambient air. In: Official Journal of the European
Union L 313 (2000).
[16] European Parliament and Council of the European Union. Directive 2002/3/EC of the
European Parliament and of the Council of 12 February 2002 relating to ozone in ambient
air. In: Official Journal of the European Union L 67 (2002).
[17] European Parliament and Council of the European Union. Directive 2004/107/ec of the
European Parliament and of the Council of 15 December 2004 relating to arsenic, cadmium, mercury, nickel and polycyclic aromatic hydrocarbons in ambient air. In: Official
Journal of the European Union L 67 (2004).
[18] European Parliament and Council of the European Union. Directive 2008/50/EC of the
European Parliament and of the Council of 21 May 2008 on ambient air quality and cleaner air for Europe. In: Official Journal of the European Union L 152 (2008), pp. 0001
0044.
[19] Gkatzoflias, Dimitrios, Ntziachristos, L., and Samaras, Z. COPERT 4 Computer programme to calculate emissions from road transport - Users Manual. Ed. by ETC-ACC
(European Topic Centre on Air and Climate Change). Warsaw University of Technology
Publishing Office, 2007.
[20] Grigoras, G., Cuculeanu, V., Ene, G., Mocioaca, G., and Deneanu, A. Air pollution
dispersion modeling in a polluted industrial area of complex terrain from Romania. In:
Romanian Reports in Physics 64.1 (2012), pp. 173186.
[21] Grigoras, G. and Mocioaca, G. Air quality assessment in Craiova urban area. In: Romanian Reports in Physics 64.3 (2012).
[22] Grigoras, G. and Ene, G. Contract 152/2008. Tech. rep. ICIM-Bucharest, 2008.
[23] Grigoras, G., Stefan,

S., and Rada, C. Use of remote sensing data in air quality estimation. In: OTEM2011. INOE, 2011, pp. 8591.
[24] Grigoras, Georgiana, Mircea, Mihaela, Disidoro, Massimo, Vitali, Lina, Cionni, Irene,
Briganti, Gino, Cappelletti, Andreea, Finardi, Sandro, Pace, Giandomenico, Cincarella,
Luisella, Cremona, Giuseppe, Piersanti, Antonio, Righini, Gaia, and Zaninni, Gabriele.
Study of the spatial and temporal variability of the aerosol concentrations and chemical
composition in the urban areas. In: 2012 Annual Scientific Conference. University of
Bucharest, Faculty of Physics. June 2012, pp. 2930.
[25] Hong, Min-Sun and Carmichael, Gregory R. Examination of a subgrid-scale parameterization for the transport of pollutants in a nonprecipitating cumulus cloud ensemble.
In: Atmospheric Environment (1967) 20.11 (1986), pp. 2205 2217. issn: 0004-6981. doi:
10.1016/0004-6981(86)90312-4.
[26] Hurley, Peter J. The Air Pollution Model (TAPM) Version 3. Part1: Technical Description.
Tech. rep. CSIRO Atmospheric Research, 2005.
[27] Joseph, Chang and Steven, Hanna R. Technical Descriptions and Users Guide for the
BOOT Statistical Model Evaluation. 2005. url: http : / / www . harmo . org / kit /
Download/BOOT_UG.pdf..

31

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

[28] Karppinen, A., Kukkonen, J., Elolhde, T., Konttinen, M., Koskentalo, T., and Rantakrans,
E. A modelling system for predicting urban air pollution: model description and applications in the Helsinki metropolitan area. In: Atmospheric Environment 34.22 (2000),
pp. 3723 3733. issn: 1352-2310. doi: 10.1016/S1352-2310(00)00074-1.
[29] Kitada, T., Carmichael, G. R., and Peters, L. K. Numerical Simulation of the Transport
of Chemically Reactive Species under Land- and Sea-Breeze Circulations. In: Journal of
Applied Meteorology 23 (Aug. 1984), pp. 11531172. doi: 10.1175/1520-0450(1984)
023<1153:NSOTTO>2.0.CO;2.
[30] Larsen, B.R., Gilardoni, S., Stenstram, K., Niedzialek, J., Jimenez, J., and Belis, C.A.
Sources for PM air pollution in the Po Plain, Italy: II. Probabilistic uncertainty characterization and sensitivity analysis of secondary and primary sources. In: Atmospheric
Environment 50.0 (2012), pp. 203 213. issn: 1352-2310. doi: 10.1016/j.atmosenv.
2011.12.038.
[31] MacIntosh, David L., Stewart, James H., Myatt, Theodore A., Sabato, Joseph E., Flowers,
George C., Brown, Kirk W., Hlinka, Dennis J., and Sullivan, David A. Use of CALPUFF
for exposure assessment in a near-field, complex terrain setting. In: Atmospheric Environment 44.2 (2010), pp. 262 270. issn: 1352-2310. doi: 10.1016/j.atmosenv.2009.
09.023.
[32] Mathur, Rohit, Saylor, Rick D, and Peters, Leonard K. The stem-II regional scale acid
deposition and photochemical oxidant model-IV. The impact of emission reductions on
mesoscale acid deposition in the lower ohio river valley. In: Atmospheric Environment.
Part A. General Topics 26.5 (1992), pp. 841 861. issn: 0960-1686. doi: 10.1016/09601686(92)90244-F.
[33] Matthias, V. The aerosol distribution in Europe derived with the Community Multiscale
Air Quality (CMAQ) model: comparison to near surface in situ and sunphotometer measurements. In: Atmospheric Chemistry and Physics 8.17 (2008), pp. 50775097. doi:
10.5194/acp-8-5077-2008.
[34] Monforti, F. and Pederzoli, A. THOSCANE: a tool to detail CORINAIR emission inventories. In: Environmental Modelling & Software 20.5 (2005), pp. 505 508. issn:
1364-8152. doi: 10.1016/j.envsoft.2004.07.001.
[35] Olesen, H. R., Jensen, A. B., and Brown, N. An operational procedure for mixing height
estimation (2nd edition). Tech. rep. MST-LUFT-A-96-ED.2. Miljoestyrelsen, Roskilde
(Denmark), June 1992.
[36] Olesen, Helge Rordam. Regulatory dispersion modelling in Denmark. In: Int. J. of
Environment and Pollution 5.4/5/6 (1995), pp. 412417. doi: 10.1504/95.28387.
[37] Olesen, Helge Rordam. Using the OML meteorological preprocessor - a practical guide.
Tech. rep. National Environmental Research Institute, 2006.
[38] Olesen, Helge Rordam, Berkowicz, Ruwim, and Lofstrom., Per. OML: Review of model
formulation. Technical Report 609. National Environmental Research Institute, 2007.
[39] Olesen, H.R. and Brown, N. The OML meteorological pre-processor: a software package
for the preparation of meteorological data for dispersion models. MST LUFT-A, 122.
National Environmental Research Institute. DK-4000 Roskilde, Denmark, 1992.
[40] Owen, B., Edmunds, H.A., Carruthers, D.J., and Singles, R.J. Prediction of total oxides of nitrogen and nitrogen dioxide concentrations in a large urban area using a new
generation urban scale dispersion model with integral chemistry model. In: Atmosphe-

32

Contributii la studiul calitatii aerului n zone urbane

[41]
[42]

[43]

[44]

[45]
[46]

[47]
[48]
[49]
[50]
[51]

ric Environment 34.3 (2000), pp. 397 406. issn: 1352-2310. doi: 10 . 1016 / S1352 2310(99)00332-5.
Parlamentul Romniei. Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului nconjurator.
In: Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I 452 (June 2011).
Pay, M.T., Piot, M., Jorba, O., Gass, S., Gonsalves, M., Basart, S., Dabdub, D., JimnezGuerrero, P., and Baldasano, J.M. A full year evaluation of the CALIOPE-EU air quality
modeling system over Europe for 2004. In: Atmospheric Environment 44.27 (2010),
pp. 3322 3342. issn: 1352-2310. doi: 10.1016/j.atmosenv.2010.05.040.
Pay, M.T., Jimonez-Guerrero, P., Jorba, O., Basart, S., Querol, X., Pandolfi, M., and Baldasano, J.M. Spatio-temporal variability of concentrations and speciation of particulate
matter across Spain in the CALIOPE modeling system. In: Atmospheric Environment
46.0 (2012), pp. 376 396. issn: 1352-2310. doi: 10.1016/j.atmosenv.2011.09.049.
Perrone, M.G., Larsen, B.R., Ferrero, L., Sangiorgi, G., Gennaro, G. De, Udisti, R., Zangrando, R., Gambaro, A., and Bolzacchini, E. Sources of high PM2.5 concentrations
in Milan, Northern Italy: Molecular marker data and CMB modelling. In: Science of
The Total Environment 414.0 (2012), pp. 343 355. issn: 0048-9697. doi: 10.1016/j.
scitotenv.2011.11.026.
Schwartz, Joel, Laden, Francine, and Zanobetti, Antonella. The Concentration-Response
Relation between PM2.5 and Daily Deaths. In: Environ Health Perspect 110.10 (Aug.
2002). doi: 10.1289/ehp.021101025.
Shim, Shan-Gyoo and Carmichael, Gregory R. The stem-II acid deposition and photochemical oxidant model-II. A diagnostic analysis of mesoscale acid deposition. In: Atmospheric Environment. Part B. Urban Atmosphere 25.1 (1991), pp. 25 45. issn: 09571272. doi: 10.1016/0957-1272(91)90038-G.
TEMIS. ToGoMi Total Ozone Column. 2011. url: http://www.temis.nl/protocols/
o3col/o3col-omi.php?year=2011.
Westagem. Contract nr 3236/AK/26.08.2008. Tech. rep. beneficiar Ministerul Mediului
si Dezvoltarii Durabile. Westagem, 2008.
Westagem. Contract nr 8623/12.10.2009. Tech. rep. Westagem, 2009.
Zannetti, Paolo. Air pollution modelling: theories, computational methods and available software. Ed. by Computational Mechanics Publications Southampton Boston. New
York: Van Nostrand Reinhold, 1990. isbn: 0-442-308051.
Zou, Bin, Zhan, F. Benjamin, Wilson, J. Gaines, and Zeng, Yongnian. Performance of
AERMOD at different time scales. In: Simulation Modelling Practice and Theory 18.5
(2010), pp. 612 623. issn: 1569-190X. doi: 10.1016/j.simpat.2010.01.005.

33