Sunteți pe pagina 1din 3

Colegiul National ,, Arany Janos Salonta

STUDIU DE CAZ
Prof: Stepan Cristina
Scoala cu Clasel
Localitatea Salonta
IDENTIFICAREA CAZULUI
n urma asistenelor la clas, a observaiilor spontane efectuate i a celor tematice din timpul anului
colar 2009 -2010 si a semestrului intai din anul scolar 2010-2011, am sesizat c la clasa a III-a de la
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Turluianu, Beresti-Tazlau, clas neomogen ca pregtire i educaie i
care are un numr de 16 copii, un caz special, n persoana elevului S.E.
FAMILIARIZAREA CU CAZUL
Numele i prenumele: S.E.
Data naterii:21.05.2001
Clasa: a III-a
coala: Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Turluianu,Beresti-Tazlau,judetul Bacau
Nivelul cultural-sanitar al familiei: mediu
Antecedente patologice:
Natere: normal
Sarcina: far probleme deosebite
Dezvoltare fizic: normala
Greutatea la natere: 3000 g
DATE FAMILIALE
-numele si prenumele parintilor:
Mama-Roxana
Tata-ocupatia parintilor
Mama-plecata in strainatate
-bugetul familiei redus, familia se descurc doar din alocaiile copiilor i ajutorul social ;
-structura familiei
Copilul este crescut de la varsta de 2 ani de bunica,care mai are in crestere inca 2 copii.
-relatii familiale: uneori ncordate din cauza lipsei de bani din cas.
-atitudinea fa de copil i de educaia lui:
*Bunica este pasiv n educarea copiilor, d dovad de indiferen fa de copii, care se descurc
cum pot, ajutndu-se unii pe alii.

*Bunicul este cel care se mai intereseaz de activitatea colar a copiilor, i duce la medic, rezolv
dosarele necesare,se prezinta la sedintele cu parintii.

Date culese prin convorbiri cu bunicul:


Vorbind cu bunicul, am constatat c acest copil are acas un comportament asemanator celui de la
coal. Nu-i place s-i fac temele,iar cnd matusa l pune la treab devine agresiv i de obicei refuz.
Copilul nu are un program adecvat,se uita la tv toata ziua,fara a fi intrebat daca are de invatat sau
scris.Cand nu e la tv, e afara ,in imprejurimi si foloseste un limbaj neadecvat,se murdareste fara sa-i
pese si imita de cele mai multe ori anumite personaje din desene animate.Principalele lui preferinte
sunt jocurile cu <pistolul<,<pusca>,<de-a bataia>,distruge anumite obiecte,imitand exact ceea ce vede
la tv.
Ascult doar de bunicul, dar acesta nu tie s fie consecvent n ceea ce privete atitudinea fa de copil .
Este un copil cu mari carene educaionale i comportamentale, are un stil dezorganizat, este pasiv att
la reprourile din partea adulilor, ct i la pedepse.
Toate aceste lucruri conduc la neglijarea sarcinilor de nvare i chiar la insuccesul colar.

Date culese prin observaii:


n timpul orelor
Are un comportament pasiv la clas n timpul activitilor de predare-nvare.
Foarte des se ntmpl s ntrerup activitatea prin diverse gesturi necontrolate sau prin ieiri din clas
neanunate i neaprobate.
n momentul n care nvtoarea se apropie si este solicitat,refuza sa se implice in activitate,neagreand
absolut deloc activitatile in perechi si grup.
Foloseste intrumentele de scris sau desenat pe post de arme cu care gesticuleaza anumite scene de
lupta,scotand(in pauze)sunete onomatopeice din cele mai variate.
Copertele caietelor sunt desenate permanent cu linii i rotocoale fr sens,precum si cu anumite
persoane in ipostaze de lupta.
i ncnt i i capteaz atenia orice activitate de joc, micare, cntec.
n pauze
St impreuna doar cu colegii cu care se joaca acasa in timpul liber,pe ceilalti ignorandu-i total.Cu
acestia pune la cale jocuri tot cu tenta violenta,scene de lupta,exprimandu-si deosebita placere a a fi
<liderul grupului>.

Date culese prin convorbiri cu copilul:


Copilul isi iubeste fratii,desi el nu stie ca nu sunt frati de sange,insa e foarte agresiv fizic si verbal cu ei
atunci cand nu acestia refuza participarea la actiunile lui cu tenta razboinica.
Il iubete mai mult pe tati(bunicul) dect pe mami(bunica),considerand-o pe mama biologica o
surioara(Roxana).
Ii place prezena copiilor care accepta doar jocuri<cu batai>
Nu-i place s nvee.
Vrea s deseneze, dar nu tie ce.
ANALIZA SINTEZA DATELOR OBTINUTE
*prezint deficit de atenie ;
*afeciuni att la nivelul concentrrii ateniei, cat si la nivelul distributivitatii ateniei ;
*inteligen sub nivel mediu ;
*folosirea unui vocabular bazat mai mult pe cuvinte cu caracter violent;

*comportament agresiv cu copii ce nu-i respecta deciziile si initiativele;


*comportament pasiv in timpul activitatilor de predare invatare;
*tendinta de imitare a personajelor violente vazute la tv,chiar identificarea cu acestea;
FORMULAREA UNUI DIAGNOSTIC
-dificulti de nvare pe fondul unei atentii si motivatii deficitare;

-deficiente limbaj si carene sociale i educaionale grave;


MASURI DE REZOLVARE A CAZULUI
-fixarea unor reguli stricte,implicarea copilului dupa orele de curs intr-un program foarte bine stabilit;
-timpul alocat televizorului trebuie diminuat foarte mult;
-implicarea lui n anumite sarcini n care s aib diferite responsabiliti ;
-educarea unor deprinderi de autoservire i relaionare;
-ndrumat s-i valorifice energia (gimnastic, activiti de autoservire);
-trebuie obinuit s se stpneasc s nu aib porniri impulsive de moment;
-asezarea elevului in prima banca, astfel incat sa nu-i poata deranja pe ceilalti;
-exemplificarea faptelor pozitive cu exemple din cadrul orelor;
-incurajarea progresului in activitatea personala;
-acordarea recompenselor la orice progres, fie el cat de mic;
-afisarea lucrarilor individuale reusite la panoul clasei;
-participarea la sedinte de consiliere individuala orientate pe ameliorarea deficitului de atenie;
-nlturarea dificultatilor de limbaj, creterea ncrederii n sine, a independenei, perseverenei i
atitudinii fa de semeni
-colaborarea cu familia;
-se impun activitati de consiliere a familiei cu privire la timpul liber al copilului si la influentele
negative ale televizorului asupra cresterii si dezvoltarii fizice si psiho-motorii ale copilului;e va ncepe
c-activitati in sprijinul socializarii copilului;u activitile menite socializrii elevului, dar i olaborarea

CONCLUZII
Discutnd cu bunicii, problema acestui copil, pe baza informaiilor obinute, este c are nevoie de o
atenie sporit din partea familiei, din partea colii i din partea tuturor persoanelor adulte care pot face
asta.
Astfel, s-a tinut legtura cu familia si cu psihologul scolii, lundu-se msurile necesare, ceea ce a dus
la schimbri semnificative n comportamentul elevului.
S-a realizat socializarea n principal, precum i diminuarea tendintelor si vocabularului violente. S-a
ajuns ca ,pn la sfritul anului, elevul s respecte aceleai reguli ale clasei ca i ceilali elevi, sa fie
supravegheat permanent in timpul liber si,cel mai important,sa i se trieze si controleze programele tv la
care copilul se uita .