Ion Barbu

18 martie 1895 11 august 1961

Cuprins
1. Viata.
2.Opera si activitatea.
3.Etapele creatiei poetice.
4.Aprecieri critice.
5.Citate.

Viata
Matematician si poet, Barbu s-a nascut la CampulungMuscel. Fiul unic al magistratului C. Barbilian si al
Smarandei. Studii elementare si gimnaziale in oraselul
natal, Darmanesti-Roman, Pitesti. Liceul la Bucuresti,
unde este remarcat de prof. Gh. Titeica, la un concurs al
Gazetei matematice. Din 1914 - student la matematici.
Dupa licenta (1921) i se acorda o bursa in Germania.
Doctoratul in 1929 cu teza Reprezentarea canonica a
adunarii functiilor ipereliptice. Apoi se afirma ca
matematician si devine profesor titular la Universitatea
din Bucuresti (din 1942). Stralucita vocatie matematica se
materializeaza in 80 de studii, apreciate in tara si
strainatate. Cu numele sau adevarat sunt consacrate asazisele "spatii Barbilian" in geometrie.
YOUR FOOTER HERE

Dan Barbilian de pe actul de nastere si din

universul matematic este aceeasi persoana cu
Ion Barbu, pseudonimul sau literar, inscris
la loc de cinste in istoria literaturii romane.
Ca poet, debuteaza in Literatorul (1918).
Colaboreaza la Zburatorul si E. Lovinescu il
semnaleaza cititorilor ca un "poet nou".
Preocupat mai mult de matematici, ne-a
lasat putine opere literare: Dupa melci
(1921), Joc secund (1930), iar dupa moarte
au aparut Ochean (1966), Pagini de proza
(1968).
Pleaca in lumea de dincolo, la 11 august
1961, rapus de o criza hepatica. A doua zi,
salcia din fata casei (strada C. Davilla 8),
cantata de poet ca un copac sfant, se
prabuseste la o furtuna. Acolo, la radacina
YOUR FOOTER HERE
salciei, isi ingropase cainii credinciosi...

Etapele creatiei
poetice

Etapa Parnasiana
Este etapa versurilor publicate intre 1919 - 1920 in
Sburatorul. Printre ele amintim: Lava, Muntii, Copacul,
Banchizele, Pentru Marile Elensenii, Panteism, Arca,
Pytagora, Raul, Umanizare s. a.
Scurte si riguroase ca forma - cateva sunt sonete -, poeziile
propun un univers tematic restrans. Barbu descrie peisaje
mineralizate, forme ale geologicului si ale florei , evoca
zeitati mitologice sau surprinde procese de constiinta, cum
ar fi solemnul legamant al lepadarii de pacatul
contemplatiei abstracte in favoarea vointei de a trai cu
frenezie, intr-o totala consonanta cu ritmurile vii ale
naturii. Evitand poezia - confesiune, exprimarea directa a
nazuintelor sufletului sau, I. Barbu le transfera unor
elemente ale naturii: copacul, banchizele, muntii,
pamantul ceea ce indica o tendinta de a folosi simboluri
YOUR FOOTER HERE
obiective.

Copacul
Poezia exprim ideea c tot ce e materie are suflet i
aspir la nlare, dincolo de trupul su.
Copacul, o abstractizare a fiinei plsmuite din
materie, atrase de Soare, pare obsedat de ideea de a bea
licoarea opalin, fluid vital, echivalent al cunoaterii,
elixirul de via lung:
Hipnotizat de-adnca i limpedea lumin
A bolilor destinse deasupra lui, ar vrea
S sfrme zenitul i-nnebunit s bea,
Prin mii de crengi crispate, licoarea opalin.
Aflat n relaie de mediere pmnt-cer, copacul are
menirea de a readuce pmntului substana infinitului
cosmic, a unei alte realiti, matricea luminii, a
sacrului. Acestei clipe de mplinire i se adaug aceea a
rodului mbelugat", dup care copacul reintr n
Pmntul-Mam, locul tuturor creaiilor. Albastrul i
,,licoarea opalin reprezint, simbolic,
YOUR FOOTER eternitatea,
HERE
nchipuit material sub forma buturii sacre.

Lava
Lava sugereaz o genez miraculoas, cu viziuni
cosmogonice, pmntul fiind cristalizarea acesteia.
Primul catren evoc imaginea haosului, zbuciumul materiei
spre a-i croi existena:
Te-nbuai n pcla ncinsei atmosfere
O ! tu., noian de lav ce-aveai s fii pmntul :
Fptura nu sunase din trmbi de cratere,
Nu fulgerase nc, n noaptea ta, cuvntul...
Lava apare ca o form mineral care pstreaz amintirea
nlrii spre spaiul revelaiei divine ,, tu presimeai un cer!
Spiritul ndeprteaz negura i se produce reunirea materiei
cu cerul: Te-a nfrit de-a pururi cu sferele senine". Fluida
form", adic fluidul cosmic, cel provenit din contemplarea
luminii interioare universale, oglinda absolut, sugereaz
legtura pmntului cu alte elemente.
De-atunci, spre-o alt lume fluida-i form tinde...
Cu slava-ntrevzut, un dor fr de saiu
Ar vrea s te-mpreune... i, ca s-o
poi cuprinde,
YOUR FOOTER HERE
Tentacule lichide i adnceti n spaiu.

Umanizare
Umanizare este un text profund sugestiv, ilustrnd
drumul simbolic al eului dinspre Castelul de
ghea" al gndirii spre caldul pmnt de miazzi",
semn al afectului, al luminii i cldurii vitaliste.
Imaginile sunt expresive, cosmosul devine muzical,
spiritul coboar n teluric, n luturi pieritoare.
Poezia evideniaz conflictul dramatic al fiinei
umane care, n aspiraia ei spre absolut, trebuie s
opteze ntre dou principii: intelectual i senzual,
ntre contemplaia ,,apolinic i trirea
,, dionisiac.

YOUR FOOTER HERE

Etapa

Etapa BaladicaOrientala
doua indica
orientarea spiritului poetului

a
spre
concretul lumii, cum si anuntase in Umanizare. Aici pot fi
integrate poeme ca: Dupa melci, Riga Crypto si lapona
Enigel, Domnisoara Hus, Isarlik, Nastratiu, Hogea la Isarlik,
publicate din a doua jumatate a lui 1921 pana in 1925, in Viata
romaneasca si Contimporanul. Mai toate sunt lungi,
datorita in mare masura pasajelor descriptive, consecinta
imediata a preocuparii de concret; au un caracter narativ,
baladic , pentru ca in ele se zice o poveste; in sfarsit evoca
o lume pitoreasca, de inspiratie autohtona sau balcanica,
asemanatoare cu cea din viziunea lui Anton Pann. Exceptionala
este acum sugestia picturala. Expresia este proaspata si
pregnanta dezvaluind in I. Barbu un poet al cuvantului , nu
numai al ideii si viziunii, cum il cunoastem la inceput.
Descriptia insa nu exista exclusiv pictural,
ci fixeaza o
YOUR FOOTER HERE
atmosfera adecvata.

Dupa melci
Balada Dupa melci apare pentru prima data in revista .Viata
Romaneasca (1921), fiind retiparita intr-o placheta ilustrata
neinspirat de catre pictorul M. Teisanu, ceea ce l-a determinat
pe poet sa ceara retragerea din librarii a tirajului.
BaladaDupmelciaparine celei de-a doua
etape a creaiei barbiene, constituindu-se ntro sintez fericit ntre inspiraia folcloric i
tradiia livresc, ce consacrase deja balada ca
specie
a
literaturii
culte,
o
mbinare
paradoxal ntre tema jocului, specific vrstei
inocente, i gravitatea moralei, ce vizeaz
nsi
condiia
uman.
Datorit
acestei
complexiti structurale i semantice, textul a
generat
multe
controverseYOUR FOOTER
de-aHERE lungul

Editie princeps.
YOUR FOOTER HERE

Riga Crypto si lapona

Enigel

PoeziaRiga Crypto i lapona Enigelface

parte din volumJoc secund, publicat n
anul 1930. Autorul isubintituleaz
poeziaBaladi
o
include
n
ciclulUvedenrode, deci n etapa baladic
i oriental. Este o perspectiv modern
asupra acestei specii literare epice, fiind
de fapt un poem alegoric. Asemnarea
cu alt poem alegoric al literaturii
romne,Luceafrulde Mihai
Eminescu,
YOUR FOOTER
HERE
este
evident.
Autorul
nsui
i

YOUR FOOTER HERE

Etapa Ermetica
Ultima etapa a poeziei lui I. Barbu este una de incifrare a
semnificatiilor, numita din aceasta cauza etapa ermetica. Mai
intai exista un moment de tranzitie, reprezentat de Oul
dogmatic, Ritmuri pentru nuntile necesare sau Uvedenrode,
publicate intre 1925 - 1926. In ele se pastreaza inca legatura
cu etapa anterioara atat prin pasajele descriptive cat si prin
cele narative, care fac poezia mai usor de descifrat. G.
Calinescu sustine ca de fapt aici exista ermetismul autentic al
poeziilor lui Barbu, pentru ca se bazeaza pe simboluri, cel
din Joc secund nefiind decat un ermetism de dificultate
filologica , tinand de o sintaxa poetica dificila.

YOUR FOOTER HERE

Oul dogmatic
Oul dogmatic ilustreaz preocuparea pentru genez,
pentru miracolul creaiei. n structura lui dual se
reprezint creaia dinaintea genezei. Albuul,
elementul feminin, pasiv, se ntlnete cu glbenuul,
plodul" activ, la polul plus". Oul imit n micul
univers geneza, viaa i moartea, el este palat de
nunt i cavou", este sterp", fr rod sau viul ou",
imagine a increatului, a vieii latente pure, pentru c
vinovat e tot fcutul i sfnt, doar nunta, nceputul".

YOUR FOOTER HERE

Ritmuri pentru
nunile necesare
Ritmuri pentru nunile necesare reia motivul nunii, al
sintezei contrariilor. Valorificnd sugestii din tiinele
exacte i din cele oculte, textul este o iniiere n taina
roatelor interioare : roata Venerei (simboliznd
iubirea, cunoaterea senzual), roata capului (legat de
Mercur, simbol al raiunii) i roata soarelui (cunoatere
total, prin creaie). Abia aici, sub protecia soarelui,
se va svri nunta ( cuvntul cheie desemneaz
iniierea, evoluia, cunoaterea, mplinirea).
Creaia se dispune n mai multe etape ascendente,
pornind de la materie, trece prin suflet, raiune i
ajunge la principiul suprem i unic al divinitii.
YOUR FOOTER HERE

Din ceas, dedus...

Poezia Din ceas, dedus... ,ce deschide volumul Joc
secund, publicat n 1930, este o art poetic care
propune o concepie modern despre poezie, un limbaj
poetic cu ncifrare sporit, specific poetuluimatematician, o sintax poetic dificil.
Poetul caut n real, n temporal (Din ceas), frumosul ca
obiect al creaiei, al meditaiei lirice (adncul acestei
calme creste"), pe care l rsfrnge, l oglindete n
intimitatea sa, transpunndu-l n joc secund" pur,
intelectual, ieind astfel din temporalitate n mntuit
azur", form de acces la idee, la nivelul cosmic.
Sugestiile filosofiei lui Platon sunt preluate difuz n
textul poetic: arta este o copie a lumilor reale, care, la
rndul lor, sunt copii ale ideilor eterne, deci arta este o
reflectare la puterea a doua a realitii.
YOUR FOOTER HERE

Dou simboluri centrale organizeaz discursul -zenitul

i nadirul -, termeni antinomici ai spaiului astral.
Dac realitatea se constituie sub semnul zenitului, n
lumina solar, susinut prin imaginile calmei creste",
a cirezilor agreste" i a ceasului" omenesc, poezia,
arta aparin nadirului, un spaiu simetric, opus,
nlnuit n misterul asfinitului. Prin oglind se intr
n mntuit azur", poezia este nadir latent", cntec al
mrii prins n clopotele meduzelor.
Apa - un alt simbol dens al poeziei - apare n ambele
strofe, dar are conotaii diferite. Ea nseamn
oglindire, reflectare prin care se transcende lumea
real, obiectiv spre un univers posibil, ipotetic,
imaginar.
n partea a doua, marea este asociat cu geneza
poetic a creaiei, locul de unde se nate universul
secund, mai pur, al poeziei.
YOUR FOOTER HERE

Aprecieri critice
1.

Matematician de profesie, poetul a fost ispitit sa desprinda

numai spiritul disciplinei sale, adica alunecarea de la ses la
pisc, zborul in absolut spre ultima esenta, si sa-l aplice liricii
in intelesul ca, data fiind o ascunsa ordine in univers, jocul
simbolurilor sa fie o cheie de initiere, lata dar sensul
temperamentului mai mult decat esteticei lui I. Barbu:
pitagorismul poetic, sublimarea obiectului pana unde
ingaduie arta, restabilirea unei ordini pe planul al doilea, a
unei corespondente oculte intre simboluri, instruirea de
lucrurile fundamentale, initierea in aceasta ordine launtrica
prin imagini esentiale si practice muzicale. Poezia se
intelectualizeaza, fara a cadea in inteligibil, caci poetul cauta
inefabilul macrocosmic, revelator al lucrului in sine, fugind de
contingenta, pitoresc, analiza, de claritatea clara, rationala,
cultivand muzica de sfere, cunoasterea extatica, orfismul."
(G. Calinescu - Istoria literaturii romane de la origini pana in
prezent, editia a ll-a, revazuta si adaugita,
Editura
YOUR FOOTER
HERE Minerva,
Bucuresti, 1986, p. 892)

2. Prin Ion Barbu are loc o brusca mutatie anticipatoare; eul

poetic este retras definitiv ca modul posibil al discursului,
fiind substituit cu o instanta textuala suverana ce dicteaza
doar acele permutari sintactice si prozodice, incluse in legile
interne ale textualizarii. Nimic nu este admis dincolo de
oglinzile textului si de auto-constientizarea acestuia divulgata
prin semnale ascunse in propriile-i pliuri. Discursul aboleste
orice urma a realului, nutrindu-se nastratinesc cu ceea ce s-ar
putea chema realitatea textuala. Auto-specularitatea, autoreflexivitatea si auto-referentialitatea sunt singurele operatii
poetice ce ingaduie procesul de translare textuala, proces ce se
manifesta, insa, prin figurarea unei corporalitati ambigui,
decodificabile de catre o instanta lectoriala implicata egal in
actul scriiturii. Obiectul poeziei va fi acum meta-poezia, iar
procedeele discursului etaleaza practicile infinite ale unei
intertextualizari inevitabile. Metoda barbiana reprezinta
punctul de maxima al cautarilor autohtone si europene la data
publicarii locului secund (1930), ceea ce poate sa indice nivelul
evolutiei
poeziei
romanesti
in
ansamblu."
(Marin Mincu - Eseu despre textul poetic, voi. II, Editura
Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1986,YOUR
pp. FOOTER
30-31)HERE

Citate
1. Poezia este o prelungire a geometriei, asa ca,
ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul
divin al geometriei.
2. Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un
loc luminos unde se intalneste cu poezia.
3. Matematicile pun in joc puteri sufletesti care nu
sunt cu mult diferite de cele solicitate de poezie si
de arte.
4. Operele matematice robesc si incanta, intocmai ca
operele pasiunii si imaginatiei.
5. Cei ce privesc matematicile din afara, vad esenta
lor in calcul.

YOUR FOOTER HERE

Sfarsit

YOUR FOOTER HERE

Realizatori
Tuca Daniel
Moraru Costinela
Zglimbea
Bianca
Pisoi
Bianca
Florea
Ana

YOUR FOOTER HERE