Sunteți pe pagina 1din 2

Tipuri de parinti

Atunci cand apare un copil intr-o familie, proaspetii parinti fie aleg sa il educe citind diferite carti
si aplicand pas cu pas ce spun "expertii", fie aleg sa transmita mai departe educatia primita de la
proprii parinti, fie isi propun sa nu faca aceleasi greseli pe care le-au simtit pe pielea lor sau le-au
observat in jur.
Oricare dintre variante este buna atata vreme cat nu conduce la anumite atitudini parentale care
sunt foarte daunatoare pentru evolutia copiilor. Raportul copilului cu lumea exterioara cat si
personalitatea pot fi influentate nefast de catre respingere, superprotectie, adoratie sau
autoritarism din partea parintilor.
Parintii care resping copilul il protejeaza insuficient. In astfel de cazuri copilul este perceput ca
ceva ce le limiteaza libertatea sau ca o sursa de frustrare care nu prea le aduce vreo bucurie.
Copilul ajunge sa fie neglijat si lasat in voia unui mediu pe care nu stie sa-l gestioneze. Copilul
se simte abandonat, nesigur si fara incredere in sine. Simte lumea exterioara lui ca fiind
periculoasa iar el neputincios. Va ajunge sa fie dependent de altii si incapabil sa se descurce
singur.
Parintii superprotectivi vad copilul ca fiind o fiinta foarte pretioasa ce nu trebuie deranjata cu
nimic. De asemenea il vad incapabil sa se descurce fara ajutorul lor. Copilul ajunge sa fie vesnic
cocolosit si ferit de toate dificultatile. Astfel, parintii ii prezinta copilului o realitate eronata. Nu
este lasat singur, nu este lasat sa incerce nimic, facand parintii totul in locul lui. Acestui copil ii
lipseste vointa si initiativa si traieste cu sentimentul ca parintii vor fi mereu langa el sa il ajute.
Daca intreprinde ceva, de obicei esueaza pentru ca nu stie cum sa rezolve o situatie. Va fi mereu
dependent si va astepta ca altii sa decida in locul lui.
Parintii care isi adora copilul ii satisfac acestuia toate dorintele. De asemenea sunt excesivi de
toleranti si isi organizeaza viata in jurul copilului. Copilul este foarte rasfatat si are intotdeauna
dreptate. Copilul ajunge sa creada ca este perfect, ca merita totul si ca este un suveran absolut.
Este egocentrist, are dificultati de adaptare. Datorita faptului ca cel mic nu-si cunoaste adevarata
valoare nu se poate raporta la lume si la ceilalti. Iar cand va creste si se va lovi de realitate va fi
pierdut.
Parintii autoritari sunt de parere ca, copilul trebuie sa fie educat strict si sa asculte de ordinele
parintilor altfel va fi pedepsit. Parintii snt la curent cu toate activitatile, distractiile si prietenii
copilului. In caz ca nu sunt de acord cu ceva, parintii ii interzic contactul copilului fara
argumente sau explicatii. Copilului i se pretinde foarte mult si se interzice aproape tot. Din cauza

asteptarilor uriase, copilul nu se simte in siguranta. El va trai toata viata cu un sentiment de


frustrare si sub tutela parintilor. Va trai permanent cu teama ca nu este suficient de bun.
Institut: Clinica TerapiaM

S-ar putea să vă placă și