TEMA: TULBURARILE DE GANDIRE

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Tulburari de gandire dispsihii

A. Restian emite ipoteza ca bolile neurologice
afecteaza mai ales structura sistemului nervos, iar
cele psihice afecteaza mai ales programul de
functionare al acestuia, deci putem spune ca bolile
psihice sunt boli ale programului de functionare.
Modalitati prin care putem cunoaste gandirea
unui subiect sunt mai multe, dar principala este
intercomunicarea verbala, care se realizeaza prin
limbaj.
Elemente de care depinde desfasurarea
normala a gandirii
Dezvoltarea corespunzatoare a functiilor cognitive
Integritatea analizatorilor si a functiei perceptive
Functionarea corecta a operatorilor logici
neuronali
Posibilitatea de a culege informatii adecvate din
memorie
Starile de hipertimie sau hipotimie influenteaza
gandirea, ducand-o dincolo de normalitate
Claritatea campului constiintei
Atentia, vointa, comportamentul sunt armonizate.
Dispsihii:
- Cantitative
De ritm si coerenta in mod obisnuit, fluxul
si ritm ideativ difera, uneori chiar foarte mult, de
la un subiect la altul, totusi exista niste parametri
sesizabili care depasiti fiind, fie inspre accelerare,
fie spre incetinire a fluxului ideativ, fac comutarea
aspectului formal al gandirii din normalitate in
patologie. Paralel cu fluxul, apar foarte frecvent si
tulburari ale continutului gandirii.
Acestea se impart in :
Tahipsihii (accelerarea ritmului ideativ),
care se impart in
fuga de idei (asociatie rapida, superficiala, sare de
la o idee la alta),
mentismul ideativ (se manifesta printr-o derulare
rapida a ideilor si reprezentarilor, creand o stare de
anxietate, bolnavul icnaerca sa-si stapaneasca
aceasta derulare). Spre deosebire de fuga de idei,
care se desfasoara in planul limabajului exterior,
putand fi interceptata de interlocutor direct,
mentismul este o fuga de idei in planul limbajului
interiorizat, asociat cu o derulare rapida a
reprezentarilor.
incoerenta gandirii la aceasta se ajunge in final,
fiind afectat continutul gandirii. Faza extrema o
reprezinta: salata de cuvinte (cuvinte lipsite de
sens) si verbigeratia (repetarea stereotipa a
acelorasi cuvinte cuvinte sau fraze)
Bradipsihii lentoare ideativa.

Barajul ideativ incetinirea fluxului de idei pentru

cateva secunde
Fadingul mintal incetinirea progresiva a fluxului
ideativ pana la oprire
Anideatia disparitia totala a fulxului ideativ.
In forma usoara, tulburarile cantitative se
intalnesc in stari de epuizare, fizica sau psihica,
stari afective intense, in unele boli somatice
infectioase. In formele grave se intalnesc in boli
neurologice, in stari depresive, epilepsie.
Metode de investigatie:
Al IV-lea de prisos (4 obiecte, identificam de
prisos)
Metoda sirurilor
Aranjarea imaginilor
- Calitative acestea sunt tulburari de continut ale
gandirii, care reprezinta false interpretari
patologice.
Ideea dominanta o idee care se inscrie in sfera
normalului din cauza ca este reversibila. Ea se
impune gandirii pentru o anumita perioada. Poate
aparea dupa o discutie, lectura, spectacol.
Fenomenele obsesive in normalitate, gandirea e
centrata pe o anumita idee, in dependenta de
interes sau mediu. Exista insa situatii in care ideea
nu apare in mod firesc si asediaza psihismul, apare
brusc, se impune parazitandu-l fiindu-I straina.
Particularitatile fenomenelor obsesive
o Se impun gandirii
o Afecteaza libertatea interioara a gandirii,
desfafusarea ei fireasca
o Creaza sentimentul de strain, de neapartenenta la
eu
o Persista timp indelungat, avand caracter
perturbator
o Creaza disconfort psihic permanent
o Bolnavul isi da seama de caracterul sau patologic
o Bolnavul lupta sau incearca sa lupte impotriva ei
o Creaza anxietate in plan afectiv
o In general, poate trece neobservata aceasta
suferinta de catre cei din jur
o Are caracter ilogic si nu poate fi inlaturata in
ciuda efortului facut de bolnav

Clasificarea fenomenelor obsesive

Obsesii ideative reprezinta o intoxicatie prin
idee. In functie de continutul ideilor, subiectul se
afla intr-o stare de anxietate, penduleaza intre
eventualitatile posibile legate de acest continut (se
inteaba, analizeaza, isi pune intrebari, le reiau
mereu si mereu).

 Amintirile si reprezentarile obsesive persistente

penibile in sfera memoriei a unor evenimente cu
continut neplacut. Poate aparea o reprezentare
care nu corespunde cu realitatea.
Obsesii fobice trairi de frica raportate la un
anumit obiect. Starile de teama fata de anumite
lucruri, evenimente, actiuni, teama pe care
bolnavul nu o poate inlatura, desi constientizeaza
ilogismul ei. Aceste stari invadeaza psihismul si
au o rezistenta de neinvins. Ceea ce le deosebeste
de obsesiile ideative este conditionarea lor de
fapte, lucruri, evenimente, aparand doar in
legatura cu acestea. Pot fi frica de a trece strada,

de a intra in piata, teama de inaltime, de obiecte

ascutite, societate, vapor etc.
Obsesii impulsive indemnul la acte
inacceptabile, ridicole, penibile sau chiar
periculoase. Bolnavul constientizeaza caracterul
patologic impus al acestor obsesii si lupta
impotriva lor. Din acest conflict interior
constientizat, rezulta o stare afectiva particulara de
frica de a nu trece la actul impulsiv.
Ideile prevalente
Ideile delirante