Sunteți pe pagina 1din 7

Scoala postliceala "Intellectum"

Asistent medical generalist 2-A

MORBIDITATEA

elev: Dumitru Andreea

MORBIDITATEA

Definitie:
Morbiditatea este reprezentata de fenomenul de masa al
imbolnavirilor care apar sau evolueaza intr-o populatie definita, intr-o
anumita perioada de timp (1 an calendaristic).

Scopul
Studiul morbiditatii este acela de a cunoaste frecventa bolii in
populatie, precum si tendintele de evolutie ale acesteia. In literatura
de specialitate, exista si termenul de cornorbiditate care se refera la
"orice combinare a doua sau mai multe boli/deficiente, aparute la
acelasi individ" (dupa D. Ruwaard). La nivel populational, studiul
morbiditatii este necesar pentru:
o controlul bolilor in populatie;
o analiza factorilor socio-economici in corelatie cu starea de sanatate a
populatiei;
o estimarea importantei economice a bolii;
o studiul etiologiei si a tabloului clinic al bolii;
o pentru comparari la nivel national si international privind propagarea
bolii in populatie.

Tipuri de morbiditate.
In literatura de specialitate sunt descrise patru tipuri de
morbiditate: reala, diagnosticabila, diagnosticata, resimtita.
o Morbiditatea reala- se refera la toate cazurile de imbolnavire
existente in colectivitate si este mai mare decat morbiditatea
diagnosticata; ea poate

fi doar estimata. In morbiditatea reala este inclusa morbiditatea


diagnosticabila,
diagnosticata si cea resimtita. Tendinta este de a cunoaste cat mai
exact ponderea acestui tip de morbiditate (reala).
o Morbiditatea diagnosticabila - cuprinde cazurile de boala
existente
in colectivitate, dar tehnicile cunoscute, nu permit stabilirea
diagnosticului (ex.
SIDA a devenit cunoscuta dupa ce au fost descoperite tehnicile de
diagnostic).
o Morbiditatea diagnosticata - se refera la toate cazurile ce pot fi
diagnosticate prin diferite tehnici existente 'in perioada de referinta,
o Morbiditatea resimtita - cuprinde cele trei tipuri de morbiditate
amintite, adica cea reala, diagnosticabila si diagnosticata, fiind
reprezentata de
imbolnavirile pe care le percepe populatia,

Sursa de inforrnatii pentru studiul morbiditatii, este


reprezentata de:
o documentatia medicala (foi de observatie, registru de consultatii)
o registru de boala (cancer, BeV, malformatii congenital e)
o date obtinute prin screening
o date fumizate de diferite tipuri de chestionare
o fisele de dec1arare a bolilor transmisibile.

Morbiditatea se masoara cu ajutorul urmatorilor indicatori:


o rata de incidenta

o rata de prevalenta
o morbiditatea spitalizata
o morbiditatea individuala
o morbiditatea prin incapacitate de activitate

Incidenta

Incidenta reprezinta fenomenul de masa ce masoara frecventa


de aparitie a
cazurilor noi de boala intr-o populatie definita si intr-o anumita
perioada de timp
(1 an calendaristic). Rata de incidenta include notiunea de timp (zile,
luni, ani).
In cazul incidentei, unitatea de observatie este cazul nou de
imbolnavire (sau de boala), definit ca fiind cazul diagnosticat pentru
prima oara de reteaua
sanitara, indiferent de data imbolnavirilor sau aparitiei primelor semne
clinice
sau de laborator.
Cazul nou de imbolnavire se inregistreaza si se codifica de
regula in momentul depistarii de catre medicul unitatii unde s-a
prezentat bolnavul respectiv. Codificarea se face in scopul usurarii
prelucrarii statistice si a interpretarii datelor.
Cazul nou de imbolnavire poate fi:
o caz nou clinic = acel caz la care boala a debutat recent (in acelasi an
in care a fost inregistrata si raportata);
o caz nou statistic = acel caz care a debutat mai demult, in anii
anteriori, dar care nu a fost inregistrat si raportat niciodata.
Incidenta se mascara prin urmatorii indicatori:

- incidenta generala (anuala, globala)


- ponderea (structura) cazurilor noi de imbolnavire printr-o anumita
cauza
- densitatea incidentei (indicatori descris de Last in 1988)
- incidenta cumulativa.

Evolutia principalelor cauze de


morbiditate in Romania
Principalele cauze de morbiditate in Romania, judecand dupa
incidenta bolilor, au fost si raman cu variatii mai mult sau mai putin
semnificative, in ordinea descrescatoare a valorilor incidentei, bolile
aparatului respirator, aparatului digestiv, bolile infectioase si
parazitare, traumatismele, otravirile si bolile cardiovasculare.
Se constata in ullimii ani scaderea incidentei pentru:
o afectiunile aparatului digestiv
o afectiunile aparatului respirator
o afectiunile aparatului cardiovascular (dupa 0 crestere pana in 1997)
o complicatiile sarcinii, nasterii si lehuziei
o traumatismelor si otravirilor
o afectiunile sistemului nervos

Se mentin constante valorile incidentei pentru:


o boli de piele;
o tulburari mentale;
o tumori (cu mentionarea cresterii incidentei cancerului
bronhopulmonar, a cancerului de col uterin si de san);

Cresterea incidentei pentru.


o afectiuni endocrine si metabolice (in special diabetul zaharat);
o boli infectioase si parazitare (cu sublinierea cresterii ingrijoratoare a
incidentei sifilisului si tuberculozei);
o afectiuni osteo-musculare;
o boli genito-urinare.
Cresterea sau mentinerea valorilor incidentei pentru anumite
afectiuni,
arata un deficit de implementare la nivel populational al unor
programe de sanatate, programe care sa puna accent pe preventia primara a bolii
respective sau 0
insuficienta cunoastere sau controlare a factorilor cauzali.

Consecintele morbiditatii
Plecand de la starea de boala se poate ajunge la deficienta,
incapacitate
sau handicap.
Deficienta cuprinde anomaliile, defectele sau pierderile de
organe, membre, tesuturi, ale altar structuri ale organismului, sau
defectele de activitate a sistemului functional al organismului inc1usiv
sistemul mental de functionare,
Incapacitatea este restrictia sau lipsa (rezultand dintr-o
deficienta) abilitatii de a indeplini 0 activitate In termenii considerati
normali pentru 0 fiinta umana. Incapacitatea este 0 deviere de la
performantele individului si nu numai a unui organ ca in cazul
deficientei, deci ce se asteapta ca activitate, comportament din partea
persoanei respective. Incapacitatea poate fi temporara sau
permanenta, reversibila sau ireversibila, progresiva sau regresiva.

Handicapul se caracterizeaza prin discordanta dintre performanta


individului si a grupului particular al carui membru este. Handicapul
este un fenomen social, reprezentand consecintele sociale si de mediu
pentru individul care se afla In discriminare, din cauza prezentei unui
incapacitati sau deficiente care nu permite sa-si indeplineasca functia,
pe care a avut-o anterior sau sa nu poata promova conform aspiratiilor
sale.