Istoria Regatului Belgiei

Regatul Belgiei (neerlandeza Koninkrijk Belgi, franceza Royaume de Belgique,

germana Knigreich Belgien), cunoscut colocvial ca Belgia (neerlandeza Belgi, franceza
Belgique, germana Belgien) este o ara situata n Europa de Vest. Este unul dintre membrii
fondatori ai Uniunii Europene i gazduiete majoritatea instituiilor acesteia, precum i alte
instituii internaionale importante, inclusiv sediul NATO (OTAN). Belgia ocupa un teritoriu
de 30.528 km i are o populaie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori, nvecinndu-se cu
arile de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Frana i Marea Nordului. Este
situata pe frontiera ce divide Europa germanica de Europa latina, iar cele doua mari regiuni
ale arii marcheaza acest lucru. Regiunea de limba neerlandeza - Flandra, situata n jumatatea
de nord a arii, are 58% din populaie, iar regiunea de limba franceza
- Valonia, situata n jumatatea de sud, grupeaza 32% din populaie. Regiunea Capitalei
Bruxelles, oficial bilingva, este o enclava majoritar francofona situata n Regiunea Flamanda,
dar n apropiere de frontiera cu regiunea valona i are 10% din populaie. O comunitate
germanofona mica exista n estul Valoniei.
Numele "Belgia" este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situata n
extremitatea nordica a Galiei, locuita iniial de catre belgi, un amestec de popoare celtice i
germanice. Acetia sunt menionai de catre Iulius Cezar n "Comentarii de Bello Gallico",
fiind considerai cei mai puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belg".
Contextul istoric particular a facut ca organizarea politica belgiana sa fie foarte complexa. n
secolul al XIX-lea, elita politica i economica majoritar francofona n ntreaga ara a neglijat
sistematic populaia flamanda, care a contracarat printr-o micare de emancipare la sfritul
secolului al XIX -lea i nceputul secolului al XX-lea. La sfritul celui de al doilea razboi
mondial comunitaile francofone i neerlandofone au marcat politica statului prin tendinele
pronunate de autonomie. Tensiunile intracomunitare au crescut iar unitatea statului a ajuns sa
fie pusa n discuie. ncepnd din anii 1970 o serie de reforme instituionale au transformat
statul unitar ntr-un stat federal cu trei nivele de guvernare, menite sa asigure un compromis
care minimizeaza tensiunile lingvistice, culturale i economice.
De la nfiinarea sa n 1831, Belgia este o monarhie constituionala ereditara. Regele, plasat de
Constituie deasupra considerentelor ideologice i religioase, a dezbaterilor politice i a
intereselor economice, are rol de arbitru si aparator al unitaii i independenei arii. Regele
Albert al II-lea, al aselea rege al belgienilor, a depus juramntul la 9 august 1993. Este
casatorit cu Donna Paola Ruffo di Calabria i au mpreuna trei copii: Prinul Philippe, Prinesa
Astrid i Prinul Laurent, care la rndul lor i-au ntemeiat familii. Informaii despre monarhia
belgiana de la nceputuri i pna n prezent se gasesc pe pagina web: www.monarchie.be.

eful statului este Regele, care are nsa prerogative reduse. El numete prim ministrul, dar
acesta trebuie sa aiba sprijinul Parlamentului. Prim ministrul este eful guvernului federal,
format dintr-un numar egal de minitrii neerlandofoni i francofoni. Sistemul juridic este
bazat pe dreptul civil ce i are originile n Codul Napoleonian. Curtea de Casaie este nivelul
cel mai nalt al ierarhiei juridice, fiind superioara Curii de Apel. Parlamentul federal este
bicameral, format din Senat i Camera Reprezentanilor. Primul are 40 membri alei, 21
reprezentani ai comunitailor i 10 membri cooptai. Membrii majori ai familiei regale aflai
n lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Camera Inferioara este formata din 150
reprezentani alei n 11 arondismente electorale, prin vot proporional. Deoarece Belgia este
una dintre puinele ari cu participare la vot obligatorie, nregistreaza una dintre cele mai mari
prezene la vot.
Pe lnga nivelul federal, conform reviziei Constituiei din 1993, Belgia are nca doua niveluri
de administraie federala:
trei comunitai lingvistice: Comunitatea flamanda, franceza i germanofona
trei regiuni: Flandra, subdivizata n 5 provincii: Anvers, Limburg, Flandra de Est, Flandra de
Vest, Brabantul Flamand Valonia, subdivizata n 5 provincii: Brabantul Valon, Namur, Lige,
Hainaut, Luxemburg Regiunea Capitalei Bruxelles
Fiecare Comunitate i Regiune are propria adunare legislativa i propriul guvern. Regiunea
Capitalei Bruxelles este oficial bilingva, ambele Comunitai majore exersndu-i autoritatea
pe teritoriul acesteia, existnd nsa i o Comisie Comunitara Comuna.
Limbile na ionale: franceza, neerlandeza, germana Moneda: euro (EUR) Ziua naionala: 21
iulie
Imnul naional: la Brabanonne
Drapel: 3 benzi verticale -negru, galben, rou. Culorile drapelului sunt cele batute pe moneda
vechiului ducat de Brabant, care avea gravat un leu de aur (galben) pe un fundal de nisip
(negru), cu gheare i dini nsngerai (rou).
Deviza: Uniunea face fora!
Zile de sarbatoare naionale: 1 Ianuarie, Patele, 1 Mai, nalarea, Rusaliile, 21 Iulie, 15
August (Adormirea Maicii Domnului), 1 Noiembrie (Sarbatoarea Tuturor Sfinilor), 11
Noiembrie (Armistiiul din 1918), 25 Decembrie. Serviciile publice federale sunt de asemenea
nchise n 15 Noiembrie (Sarbatoarea Regelui).
Fotbalul i ciclismul sunt sporturi populare n rndul belgienilor. Eddy Merckx este considerat
a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. n fotbal, Jupiler League este competiia
fotbalistica cea mai importanta, iar cluburi ca
R.S.C. Anderlecht au avut deseori succese importante pe plan european. n ultimii ani doua
jucatoare de tenis belgiene s-au clasat pe prima poziie n clasamentul WTA: Kim Clijsters i
Justine Henin. Circuitul Spa -Francorchamps gazduiete Marele Premiu al Belgiei din

calendarul competiiei Formula 1. Pilotul belgian Jacky Ickx a ctigat 8 mari premii i a
terminat de doua ori pe locul II n Campionatul Mondial de Formula 1. Thierry Boutsen este
un alt pilot belgian care a ctigat 3 curse n 1989 i 1990. n 1920 oraul Anvers a gazduit
Jocurile Olimpice de vara, n 2000 Belgia a gazduit mpreuna cu Olanda, Campionatul
European de Fotbal, iar Beneluxul i-a depus candidatura pentru a gazdui ediia din 2018 a
Campionatului Mondial de Fotbal.
Belgia a devenit o tara independenta in 1830. Inainte de acest an, a facut parte din majoritatea
imperiilor europene, in timpul apogeelor expansiunii acestora: Imperiul Roman, Franc,
Habsburgic, Spaniol, Austriac, Olandez.
Preistorie
Belgia a fost locuita de catre primii neanderthalieni in urma cu peste 100.000 de ani, cu mult
timp inainte ca primii homo sapiens sa se stabileasca in Europa. Pesteri datand din aceasta
perioada au fost descoperite in nenumarate locatii de-a lungul tarii, in special in jurul valei
Meuse, la Spy, Sclayn, Engis sau Trooz. Cro-Magnon au sosit acum 30.000 de ani, marturie
stand siturile arheologice descoperite in provincia Limburg. Era glaciara si avansarea
ghetarilor in partea de nord si centrala a Europei, au determinat populatia locala sa caute zone
mai calduroase, mutandu-se spre sud, probabil in regiunea de la sud si nord de Muntii Pirinei,
in regiunea cunoscuta sub numele generic de refugiul franco-cantabrian. Dupa topirea calotei
de gheata, acum aproximativ 10.000 de ani, oamenii au inceput sa recolonizeze, in mod
treptat, partea de nord a continentului. Perioada neolitica este reprezentata de cultura
megalitica. Cultura Seine - Oise - Marne a inflorit in regiunea Fagne - Famenne din Wallonia
incepand cu anul 3.000 i.Hr. si a lasat marturie cateva monumente impresionante, precum cele
de la Weris.
Antichitate
In jurul anului 500 i.Hr., cultura Tene se raspandeste in partea de vest a Europei. Teritoriul
Belgiei de astazi a fost populat de triburi de belgi, de origini aparent celtice, dar cu sange
germanic. Intre ei, gasim populatiile de "Menapi" (in provinciile din estul si vestul Flandrei),
"Nervi" (in Brabant si Antwerp), "Eburoni" (in Limburg si Liege), "Condrusi" (in Condroz),
"Atuatuci" (in regiunea Hesbaye), "Paemani" (in Famenne) sau "Treveri" (pe teritoriul de
astazi al Luxemburgului).
Iuliu Cezar cucereste intreaga Galie in 57 i.Hr. si se spune ca, dintre toate natiile de pe
teritoriul acestor meleaguri, belgii au fost cei mai bravi, mai greu de cucerit. Cu toate acestea,
bravura triburilor de belgi s-a dovedit fatala, Cezar ordonand exterminarea Eburonilor si a
Menapilor. Razboiul creeaza prea mult spatiu pentru a fi ocupat in intregime de catre romani,
fapt care a dus la migratia spre aceste teritorii a unor triburi venite dinspre nord sau est. Inca

din timpul imparatului Augustus, romanii au avut nevoie sa se apere impotriva invadatorilor
dinspre Magna Germania. In anul 16 d.Hr., sub provincia Germania Inferior este infiintata, ca
diviziunea a Gallia Belgica. A cuprins majoritatea teritoriului din Belgia de astazi, precum si
partea de sud a Olandei (Maastricht, Nijmegen, Utrecht), Luxemburg si partea din Germania
la vest de fluviul Rin. Devine o provincie de sine statatoare in anul 89 d.Hr..
In jurul secolelor al II-lea si al III-lea, un trib germanic, cunoscut sub numele de Franci, au
coborat din Scandinavia spre tarile de jos. Cuceriti de imparatul Maximilian, (250 - 310),
Francii salieni au devenit Laeti si aliatii romanilor, fiindu-le permis sa se stabileasca in
Germania Inferior. Sunt primul trib germanic caruia i se permite sa se stabileasca permanent
pe teritoriul Imperiului Roman si primii dintre acestia care sufera un proces de romanizare,
integrandu-se cu repeciziune si furnizand imperiului un numar important de consuli si
generali. Modalitatea de interpretare a limbii latine in regiune evolueaza intr-o noua limba,
franceza. Cucerirea Galiei romane de catre dinastia Merovingiana a determinat raspandirea
limbii franceze si a traditiilor acestora, in cele din urma dand numele intregului teritoriu,
Franta de astazi.
Merowig, primul rege francez mentionat de catre romani, este considerat fondatorul acestei
dinastii. Regatul isi avea sediul principal in Tournai, localitate fondata de romani in anul 50
d.Hr. si oferit francilor pentru a fi folosit pe post de centru administrativ. Fiul lui Merowig,
Childeric I (437 - 482), a ajutat romanii sa-i invinga pe vizigoti. Nepotul lui Merowig,
Chlodovech sau Clovis I, pe de alta parte, provenit tot din regiunea Tournai, cucereste in
timpul domniei sale, mare parte a triburilor din vecinatatea teritoriilor franceze, tarile de jos si
pamanturile germanice de la dreapta de Rin, numindu-se lider singular ale acestor locuri. Il
invinge pe Syagrius, ultimul oficial roman din Galia de nord, apoi pe vizigoti in partea de sudvest, in felul acesta devenind conducatorul celei mai mari parti a vechii Galia.
Evul Mediu
Vikingii cotropesc mare parte a Flandrei in secolul al IX-lea si sunt, intr-un final, invinsi la
Leuven in 891. Domeniile feudale flamande au fost fortificate in aceasta perioada prin
adaugarea unor ziduri de protectie. Aceste castele fortificate au pus bazele infiintarii breslelor
care au adus bogatie tinutului. Orasele flamande, precum Bruges, Gent sau Ypres s-a dezvoltat
in centre textile si comerciale puternice, important lana din Anglia si exportand-o in lumea
intreaga, chiar si in regiuni indepartate, ca Rusia si nordul Africii. In 1302, membri ai
breslelor flamande, deghizati in tarani, au invins cavalerii regelui francez Filip al IV-lea, in
imediata vecinatate a localitatii Kortrijik, in Batalia Pintenilor de Aur. In urma luptei, Filip al
IV-lea subjuga cateva orase din teritoriul flamand, anexand coroanei orasele Lille si Douai.
Principalitatea de Liege, incluzand mare parte a provinciilor actuale ale acestei regiuni,

Namur, Limburg si o parte din Luxemburg, functioneaza ca stat independent sub tutela
Sfantului Imperiu Roman, pana la revolutia franceza, din 1789. Au loc mai multe conflicte
armate intre episcopii de Liege si ducii de Brebant sau contii de Namur si Luxemburg. Cel
mai faimos dintre acestea este asa numita Guerre de la Vache (Batalia Vacii), intre 1275 si
1278.
In timpul secolului al XV-lea, majoritatea teritoriului actual al Belgiei a fost anexat ducatului
de Burgundia, printr-o serie de mariaje politice. Ducii de Burgundia au pus stapanire si pe
posesiunile olandeze din jurul orasului Bruxelles. Este momentul in care se construieste
Grand Place, chiar daca a avut nevoie de o reconstructie dupa ce Ludovic al XIV-lea il
bombardeaza si distruge in 1695.
Renasterea si perioada Habsburgica
In prima parte a anilor 1.500, monarhiile de Habsburg din Austria, Burgundia si Spania, au
fost unificate sub conducerea lui Carol al V-lea de Habsburg, in cel mai mare imperiu
european, de la Imperiul Roman destramat in 476, aproape 1000 de ani mai devreme si pana
la cel al lui Napoleon, 300 de ani mai tarziu. A inclus teritoriile de astazi ale Spaniei, Austriei,
estul Frantei, Belgia, Olanda, Luxemburg, partea de sud a Italiei, cateva orase cu regim de stat
din nordul Italiei, Germania si noile colonii americane, din Mexic pana in Peru. Carol al V-lea
a fost nascut la Gent, in partea vorbitoare de olandeza a Belgiei, a fost educat in Franta de
catre prietenii sai burgunzi. Primul loc din care-si coordoneaza imperiul este Bruxelles, apoi
calatoreste prin toate proprietatile sale europene, stabilindu-se intr-un final in Spania, unde a
locuit chiar si dupa ce a renuntat la politica, pana la moartea sa. Imperiul a fost divizat ulterior
intre fiul lui Carol al V-lea, Filip al II-lea, care devine rege al Spaniei si a coloniilor
americane, sudul Italiei si Olanda (majoritatea spatiului de astazi cunoscut sub numele de
Benelux) si fratele lui Carol, Maximiliam, domnitor peste Austria.
Istoria moderna si contemporana
Belgia ramane sub dominatie spaniola pana in 1713 cand a fost cedata Austriei, in urma
razboiului de succesiune spaniol. Regiunea a facut oficial parte ulterior din regatul Germaniei,
in cadrul Sfantului Imperiu Roman, pana in 1792, cand a fost anexata Frantei. Francezii
reorganizeaza complet teritoriile Tarilor de Jos, in parti egale, infiintand, in acest fel,
departamentele din timpurile moderne. In 1815, dupa infrangerea lui Napoleon de la
Waterloo, la 17 km distanta de capitala Bruxelles, Belgia ajunge o scurta perioada de timp sa
fie condusa de catre olandezi, ca parte a ceea ce se numea Regatele Unite ale Olandei. 15 ani
mai tarziu, catolicii belgieni se revolta impotriva administratiei protestante olandeze si li se
recunoaste independenta. Un print german, cunoscut sub numele de Leopold de Saxe -

Coburg - Gotha, este ales ca prim rege al belgienilor. El este unchiul reginei Victoria a Marii
Britanii.
Belgia devine in scurt timp o putere economica recunoscuta, precum si o mare putere
coloniala. Regele Leopold al II-lea securizeaza dominatia in Congo, transformand statul
african intr-o posesiune personala, in 1885. In 1908, acuzat de exploatarea populatiei
autohtone si de crime in masa, regele a fost obligat sa cedeze Congo statului belgian. Situatia
in Congo, incepand cu acel moment, s-a imbunatatit vizibil, au fost construite spitale, scoli iar
Congo se dezvolta intr-o colonie urmand indeaproape modelul paternal. In ciuda
dimensiunilor sale reduse, Belgia a devenit una dintre cele mai mari puteri economice ale
lumii, datorita, in mare masura, a industriei sale infloritoare. In 1900, Belgia inregistreaza cel
mai mare venit pe cap de locuitori din intreaga Europa. Tara gazduieste patru dintre
expozitiile internationale sustinute pana in Primul Razboi Mondial, in 1897, 1905, 1910 si
1913. Singurele tari care au reusit sa organizeze mai multe editii sunt Statele Unite ale
Americii si Franta. Prima expozitie mondiala de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial are loc
in Bruxelles, in 1958.
In 1914, neutralitatea Belgiei a fost ignorata de catre germani, care ii invadeaza teritoriul.
Linia de front din partea de vest se intindea din Flandra pana in nordul Frantei. Orasul istoric
Ypres a fost ras de pe fata pamantului. Coloniile belgiene din Congo ocupa coloniile germane
din estul Africii. Dupa razboi, Belgia accepta administrarea coloniilor Rwanda si Burundi.
Belgia este din nou ocupata in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, chiar daca luptele se
limiteaza la Batalia de la Bulge, contra ofensiva germana la atacurile americane din 1944 si
1945.
Astazi, Bruxelles nu este doar capitala Belgiei ci si a intregii Uniuni Europene, precum si
sediul general al NATO si a mai multor organizatii multinationale majore.
Dac studiem din simpl curiozitate lista dictatorilor i liderilor vinovai de cele mai multe
victime umane din istoria omenirii, descoperim cu surprindere un personaj relativ necunoscut,
dar care ocup nonalant poziia a patra din list. Dac pe locul nti se afl Mao Zedong cu
cei aproximativ 60 de milioane de oameni ucii n timpul Revoluiei Culturale, iar locurile
doi, respectiv trei sunt ocupate de Stalin i Hitler, pe locul urmtor troneaz un rege european
get-beget, tritor acum circa o sut de ani, dar capabil de atrociti la scar planetar. Este
vorba despre regele Leopold Louis Philippe Marie Victor. Mai pe scurt, Leopold al doilea,
rege al Belgiei i vinovat de moartea a peste zece milioane de oameni.
Colonialism i exploatare, politic i profit

n anul 1492, exploratorul portughez Diogo Cao descoperea gurile de vrsare n Atlantic ale
uriaului fluviu Congo (al doilea din lume ca volum de ap dup Amazon). Imediat coroana
portughez a reventicat bazinul fluviatil al acestuia, cum avea s o fac i cea britanic fa de
fluviul Victoria din acelai continent. Istoria s-a oprit n loc parc, n aceast imensitate de
mlatini, ruri i pduri umede care este Africa Ecuatorial.
ns, totul avea s se schimbe odat cu colonizarea i exploatarea barbar a regiunii de ctre
omul alb. La scurt timp dup ce regatul belgian a devenit ndependent (adic dup anul 1830)
pe tronul acestuia avea s ajung un rege care a reuit s supun cu fora uriaele teritorii nc
neexplorate din centrul i estul Continentului Negru. Nscut n Bruxelles, al doilea fiu al
regelui Leopold ntiul, acesta i-a succedat tatlui su la tron n data de 17 decembrie 1865,
unde a rmas timp de 44 de ani, fiind astfel cel mai longeviv monarh din istoria acestei ri.
Fire materialist i lipsit de scrupule, Leopold al doilea a dorit cucerirea i exploatarea n
scop personal a suprafeei uriae acoperit de bazinul fluviului Congo. ns mijloacele folosite
i situaia la care avea s se ajung, s-au dovedit incredibil de crude. Mai ales c totul a fost
opera unui rege european din perioada modern. Aventura sa nu poate fi numit nici mcar
una imperialist, darmite colonialist. Cel puin modelele coloniale ale vremii, reprezentate de
Anglia, Germania, Olanda i Frana aveau ca scop doar exploatarea btinailor pentru
beneficiile statelor respective.
n contrast, ntregul teritoriu congolez ajusese proprietatea personal a lui Leopold, care l-a
stpnit i folosit ntre anii 1885-1908 prin intermediul unei companii economice, deghizat
sub forma unei asociaii filantropice destinat chipurile, educrii i emanciprii populaiei de
culoare. Teritoriul era de fapt a doua jungl ecuatorial din lume dup Amazonia, i urma s
fie cultivat cu arbori de cauciuc (Hevea brasiliensis).
Cum n acele vremuri automobilele i bicicletele ncepeau s cucereasc lumea, exista o
uria cerere de cauciuc natural pentru roile acestor vehicule, iar Leopold s-a grbit s profite
de acest lucru. Iniial, regele belgian vroia s exploateze fildeul elefanilor din uriaa pdure,
angajnd n aceast direcie o adevrat armat de vntori profesioniti. Pentru asta, regele a
construit un drum care s uneasc nordul cu sudul coloniei. Pe msur ce oamenii companiei
sale naintau n zon, acetia descopereau c regiunea era deosebit de bogat i n arbori cu
lemn preios, diverse specii de animale i zcminte de minereuri preioase.
Exportul acestei materii prime (seva lptoas a arborilor, recoltat prin crestarea succesiv a
trunchiurilor) a nceput odat cu anul 1890, iar cinci ani mai trziu, extragerea i vinderea sa
era una dintre cele mai profitabile afaceri la nivel mondial din acele vremuri. Aa c regele

Leopold s-a instalat inclusiv n puternica poziie de fondator i unic proprietar al aa numitei
Etat Independant du Congo (sau Congo Free State). Compania a aprut n urma nelegerilor
din cadrul Conferinei de la Berlin din anul 1884 care avea ca scop finalizarea mpririi
coloniale a Africii ntre Belgia, Frana, Marea Britanie, Prusia.
Un an mai trziu, regele Leopold a reuit s-i pstreze pentru sine partea leului n urma
eforturilor sale de a stabili influena belgian n bazinul fluviului Congo. n acest scop, regele
s-a folosit i de eforturile i cunotinele celebrului explorator african Henry Stanley, pe care
l-a i angajat. Etat Independant du Congo, era Republica Democratic Congo de astzi, cel
mai mare stat african, o ar cu o suprafa total de peste dou milioane de kilometri ptrai.
Tot acest domeniu uria, devenea proprietatea persoanl a regelui Leopold al doilea, nici
mcar a regatului belgian. Aa a devenit Congo, infamul Domaine Privee al monarhului cu
caracter de tiran sadic.
Un Hitler al nevinovailor de alt culoare
Folosindu-se abil de hotrrile luate la Berlin, regele Leopold a promis celorlalte puteri
europene c va pune capt traficului de sclavi, va promova i implementa politici umanitare
fa de btinai, va garanta dreptul la liberul comer n cadrul noii sale colonii, nu va aplica
taxe excesive i va ncuraja i susine aciunile filantropice i cercetarea tiinific. n loc de
cestea, Leopold a instituit o serie de decrete regale opuse hotrrilor comunea ale puterilro
europene. A impus aadar posesia statului belgian asupra intregului teritoriu congolez, iar prin
trei decrete succesive, Leopold a redus cu mult drepturile btinailor asupra proprietilor
acestora.
. ntre timp, regele belgian a dispus nfiinarea Force Publique, un fel de miliie colonial care
trebuia s lupte contra negustorilor arabi de sclavi care acionau n nordul Congo-ului. Ofierii
din aceste miliii erau toi albi, iar soldaii erau mercenari de prin toate colurile lumii. n
paralel, Leopold a ncurajat comerul cu sclavi practicat de arabi, n schimbul sclavilor pe care
acetia se obigau s-i trimit gratis regelui care urma s-i foloseasc ca for de munc brut
i ieftin pe plantaiile sale de arburi de cauciuc.
Doar c spre finele secolului 19, J.P. Dunlop a reuit ca n anul 1887 s inventeze cauciucul
sintetic. Pentru a contracara invenia acestuia prin vinderea unui cauciuc mai ieftin chiar dect
cel sintetic, regele Leopold avea nevoie de cantiti ct mai mari de latex. Pentru asta trebuia
s aib ct mai muli sclavi pe plantaiile de arbori de cauciuc. Motiv pentru care a emis trei
decrete regale conform crora orice btina trebuia obligat s munceasc. Un decret
adiional, emis n anul 1892 transforma terenurile oamenilor n domeniu regal belgian, ceea

ce-i permitea lui Leopold s concesioneze pe bani frumoi, restul terurilor unor companii
particulare.
n restul teritoriului, companiile particulare puteau s-i desfoare activitile dar erau
puternic restricionate i taxate. Sistemul creat de rege a dus la distrugerea rapid a economiei
tradiionale din baziunul fluviului Congo i a impus o labor tax asupra btinailor care i
aa erau exploatai de ctre cpeteniile tribale care erau obligate s trimit oameni pentru
plantaiile regelui. n plus, noul sistem opresiv i obliga pe btinai s munceasc forat fr
s fie pltii vreodat. Rezultatul s-a concretizat sub forma unuia celui mai cumplit sistem
sclavagist din istoria recent. Brbaii care munceau zilnic erau btui i forai s colecteze
cauciucul natural, pn cnd mureau de oboseal.
Milioane de mutilai
Jandarmii coloniali ai lui Leopold le ineau muncitorilor-sclavi soiile i copii ostatici, pentru
ca aceia s nu fug de pe plantaii. Casele i satele celor care nu produceau ndeajuns de mult
cauciuc erau incendiate pe loc, copiii le erau ucii, iar jandarmii le tiau palmele pentru a se
asigura astfel c victimele nu mai pot purta pe viitor arme...
Cu toate c unii efi de triburi s-au rsculat i au organizat centre de rezisten, soldaii din
Force Publique, mult mai bine narmai, au zdrobit cu brutalitate revoltele. Unii btinai
ddeau foc la plantaii, iar miliiile coloniale replicau prin incendierea satelor i hituirea cu
cini a fugarilro rebeli, care odat prini erau ucii pe loc. Pentru a dovedi succesul misiunii
lor, mercenarii din miliiile coloniale trebuiau s aduc minile tiate ale rebellilor. Aceast
msur a dus la cruzimi de neimaginat, cci mercenarii n cutare de recompense tiau
minile oricrui btina ntlnit n cale. Zeci de mii de brbai, femei i copii au fost astfel
mutilai pe via pentru un cauciuc care ncepea deja s aib culoarea roie a sngelui
nevinovat....
Seria cruzimilor de neimaginat a continuat cu btile pn la moarte administrate congolezilor
cu bice din piele dur de rinocer. Jandarmii i agenii belgieni au ucis n chinuri milioane de
oameni. Muli au fost spnzurai, spintecai de vii, decapitai i mpucai. Dup ce ofierii
belgieni i-au acuzat pe jandarmi i pe mercenari c le aduc n principal minile tiate ale
femeilor ntlnite, n loc de presupui rebeli, acetia au nceput s reteze penisurile brbailor,
dup care se prezentau cu organele sngernde pentru recompense la sediile miliiilor
coloniale...
Violurile fceau deja parte din realitatea cotidian, astfel nct nimeni nu se mai mira de ele...
Primii care au aflat de atrocitile fr precedent din Congo, au fost britanicii, i cum acetia
concurau cu belgienii n privina monopolului pe producia de cauciuc natural, din Marea
Britanie au pornit primele relatri, tiri i articole de ziar despre situaia din Congo. Scandalul

a ajuns unul de proporii, astfel nct n anul 1908 Parlamentul belgian a anexat Etat
Independant du Congo statului, redenumind colonia Congo-ul belgian.
n scurt timp, regele Leopold al doilea a fost nlturat de la putere, dar nainte de a ceda
suveranitatea coloniei ctre parlament, acesta a avut timp suficient s distrug toate
documentele incrimantorii, inclusiv arhivele Departamentului de Finane i al celui de Interne.
n plus, Parlamentul belgian de atunci, a refuzat formarea oricrei comisii de anchet care s
cerceteze crimele mpotriva umanitii de care se fcea vinovat regele.
Din nefericire, n urmtoarele zeci de ani politicile inumane la adresa congolezilor au
continuat, dei au fost cu mult diminuate comparativ cu anii de glorie ai regelui Leopold.
n anul 1959, autoritatea belgian n regiune a nceput s se clatine ca urmare a revoltelor din
capitala Leopoldville (astzi capitala Kinshasa). Congo i-a obinut n final independena de
Belgia pe data de 30 iunie 1960.
n urma regelui au rmas cifrele i teroarea. ntre anii 1885-1908, au murit peste zece
milioane de congolezi. Cercettorul istoric Adam Hochshild a identifica mai multe cauze ale
morii acestor oameni nevinovai, ntre care se afl, inaniia, deshidratarea, bolile infecioase,
expunerea la un regim de munc uciga i mutilrile care au dus la infecii fatale. Istoricul
congolez Ndaywel e Nziem susine c numrul real al victimelor a fost de peste treisprezece
milioane de oameni.
Statuia fr o mn
n timpul celor 23 de ani n care a exploatat aceast nefericit ar african, regele Leopold al
doilea a strns o uria avere personal de pe urma vnzrii fildeului, lemnului preios i
cauciucului. O parte din banii stfel obinui i-a folosit la construirea unor mari palate i
monumente, precum Muzeul Regal al Africii Centrale din Tervueren, Belgia. n acest loc,
Leoplod al doilea i-a amenajat pavilionul, colonial din cadrul Expoziiei Mondiale din anul
1897.
n pavilion, regele a ordonat expunerea unui numr de 260 de btinai congolezi, ca ntr-o
bizar grdin zoologic uman. ntr-o amar ironie a sorii, regele Leopold nu a vizitat
niciodat teritoriul n care s-au comis aceste atrociti.
Nu a vzut niciodat cu proprii ochi, tragedia provocat de setea sa de bani. A murit linitit, de
btrnee. Cu toate c spre sfritul vieii sale i pierduse populatitatea n Belgia natal i la
funeraliile sale s-au auzit huiduieli, astzi figura sa este tot mai apreciat de ctre belgieni.
Muli conaionali l vd astzi drept regele care aconsolidat Belgia i a efectuat multe lucrri
de uz public. Foarte puini cunosc i faa sa ntunecat. i mai puini i condamn atrocitile.
Un film documentar care l are n prin plan, a fost realizat de ctre cercettorul istoric Adam
Hoschild, fiind lansat de ctre BBC n anul 2004. Filmul a fost ntmpinat cu critici violente
att din partea familiei regale belgiene, ct i de ctre guvernul din Bruxelles. n acelai ani,

membrii unui grup activist din Congo au retezat palma dreapt statuii de bronz a regelui
Leopold din capitala Kinshasa. Primria oraului a decis pstrarea statuii n aceeai form.
Fr mn.
Mcar att...