Sunteți pe pagina 1din 4

Temelia limbii si a poporului roman o reprezinta conceptele de latinitate si

dacism.Latinitatea este un curent de idei referitor la originea latina a unui


neam,iar dacismul este un curent ideologic autohton,afirmat la inceputul
secolului al XX-lea si caracterizat prin exagerarea contributiei dacilor in
etnogeneza romaneasca.
Etnogeneza romanilor reprezinta un eveniment istoric fundamental in
istoria noastra nationala, intrucat arata cum s-a format civilizatia noastra. Ea
a fost un proces complex, indelungat, la care au contribuit statalitatea dacica
si cresterea puterii acesteia, cucerirea daciei de catre romani,colonizarea,
romanizarea dacilor, continuitatea populatiei daco-romane in conditiile
convietuirii cu populatiile migratoare, raspandirea crestinismului, ducand in
final la crearea unei etnii distincte in spatiul centra-sud-est european.
Noi, romanii, suntem locuitorii cei mai vechi ai acestui pamant, si
anume unul dintre cele mai vechi popoare ale intregului continent.Existenta
poporului nostru a inceput cu mult inaintea cuceririi Daciei de Traian.Cand a
sosit el la Dunare,statul dac era de o suta si mai bine de ani in culmea
infloririi:,,era singura putere europeana capabila de a tine in cumpana
Imperiul Roman". Dacii, pe langa civilizatie aveau ceva mai de pret: o reala
cultura, manifestata printr-o inalta conceptie de viata. Dunarea era privita de
daci ca un fluviu sfant dupa cum era Gangele pentru indieni.
Dacii sau getii reprezinta acelasi popor, care locuiau in spatiul pe care
locuim si noi astazi. Ei reprezinta elementul autohton al poporului
roman,fiind de aseamenea un popor foarte numeros, ocupatia lor principala
agricultura si pastoritul.Ei au fost cuceriti in anul 106 de catre romani, fiind
sub stapanirea lor pana in anul 271. In aceasta perioada a avut loc o
romanizare fortata atat lingvistic cat si nonlingvistic.Durata romanizarii nu
coincide cu durata stapanirii romane, procesul continuand si dupa parasire
Daciei, aproximativ pana in secolul VII. Dupa retragerea aureliana poporul
dacic s-au confruntat cu invaziile migratorilor, care si-au pus de asemenae
amprenta asupra formarii poporului si a limbii romane.
La baza formarii poporului roman stau patru mituri: mitul
etnogenezei(,,Traian si Dochia"), mitul transhumantei(,,Miorita"), mitul
erotic(,,Zburatorul"), mitul jertfei pentru creatie(,,Monastirea Argesului").
Limba romana formata in urma unui lung proces de romanizare a fost
desavarsita doar dupa ce aceasta a venit in contact cu elementul migrator.
Limaba romana are un subtrat dacic,un strat latin si un adstrat slav la care sau mai adaugat de-a lungul timpului cuvinte imprumutate de la popoarele cu
care romanii au venit in contact.
Dupa Cronografia bizantinului Theophan,cuvintele Torrna,torrna, fratie
le-ar fi strigat in anul 579 un soldat din armata condusa de Comentios si
1

Maritr,impotriva avarilor.Acestea ar fi fost primele cuvinte insemnate rostite


in limba romana.
Primul document descoperit,scris in limba romana,dateaza din anul 1521,
si anume Scrisoarea lui Neacsu din Campulung,adresata junelui
Brasovului, Johannes Begner.Aceasta scrisoare cuprinde 190 de cuvinte
dintre care 12 de origine nelatina.Prin aceasta scrisoare Neacsu il avertiza pe
junele Brasovului de venirea turcilor pe Dunare.
Inainte de aceasta data se foloseau limba slavona si alfabetul
chirilic.Aparitia tiparului in spatiul romanesc se datoreaza diaconului
Coressi, care tipareste carti atat in slava, cat si in romana.In secolele XVIXVII,sunt traduse un numar important de carti cu continut religios, dar si
texte juridice.Cativa dintre traducatorii acelei perioade sunt: Simion Stefan
( cu Noul Testament de la Balgrad), Varlaam (Cazania), Dosoftei
(Psaltirea- in versuri), Antim Ivireanu (Didahiile) . Secolul XVIII este
marcat,de asemenea,de scrieri originale,Grigore Ureche fiind creatorul
limbii literare a romanilor. In anul 1780 ,Samuil Micu si Ghe. Sincai
alcatuies prima gramatica a limbii romane.In secolul XIX,Ion Heliade
Radulescu pune ordine in alfabet,reducand numarul de litere chirilice de la
43 la 27,iar in anul 1860, prin decret, se face trecerea de la alfabetul chirilic
la alfabetul latin.Tot in acest secol,presa, invatamantul si teatrul au mare
contributie in dezvoltarea limbii.
Primul care demonstreaza latinitatea limbii romane este Grigore
Ureche intr-un capitol din lucrarea sa ,,Letopisetul Tarii Moldovei",consacrat
special
acestei
probleme,
intitulat
,,Pentru
limba
noastra
moldoveneasca".Acestuia ii urmeaza alti scriitori si lingvisti care sustin in
lucrarile lor sorgintea latina a limbii romane.In Istorie n versuri polone
despre Moldova si Tara Romneasc, cronicarul Miron Costin, realizeaza o
sinteza a schemei structurii limbii romane. Unele cuvinte au ramas chiar
ntregi : barba barba, asa si luna, iar altele cu foarte mici deosebiri. In plus
s-au mai adaugat mai tarziu si putine cuvinte unguresti. In sfarsit, luandu-se
cele sfinte de la sarbi, s-au adaugat si putine cuvinte slavonesti. Iar in opera
De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit strmosii lor, aa cum indic
si titlul, cronicarul isi propune sa scoat lumii la vedere felul neamului, din
ce izvor si seminte sintu lacuitorii tarei noastre, Moldovei si Tarii Muntenesti
si romanii din tarile unguresti. El dovedeste ca precum si alte neamuri:
frantozii galii, turcii otomani, ungurii huni, asa si romanii poarta
numele romanilor. Tot aici, Miron Costin, prezint i cteva obiceiuri
romane, pstrate i astzi, cum ar fi toastul la petreceri si aniversari, precum
si ritualul ingroparii mortului.
Dimitrie Cantemir, prezinta radacinile adanci ale romano-moldo2

vlahilor, sapand adanc in istorie pana la nstreinarea lui Eneas la Ltium,


continuand cu intemeierea Romei de ctre Romulus, si ajungnd la anul 107,
anul tocmirii firii omenesti
Stolnicul Constantin Cantacuzino, in opera sa Istoria tarii romanesti
vorbeste, de asemenea, despre originea romanilor, sustinand ca acestia sunt
descendentii romanilor ramasi n Dacia, afirmand astfel continuitatea dacoroman la nordul Dunarii.
Aparuta n sec al XVIII lea, Scoala Ardeleana avea drept scop
afirmarea drepturilor politice ale poporului roman din Transilvania. Patrunsi
de ideile iluministe, reprezentanti acesteia, Samuil Micu, Gheorghe Sincai,
Petru Maior si Budai Deleanu, sustineau originea pur romana a poporului
roman.Samuil Micu este cel care, incercand sa dovedeasc provenienta
latina a romanilor, conchide ca acest lucru reiese din patru elemente : ntaiu
din scriitori, a doua din obiceiuri, a treia din limba, a patra din nume.
Asemenea lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, n opera Hronica
romanilor ai a mai multor neamuri..., incearca sa dovedeasca sorgintea
romana a poporului roman.
Dintre istoricii Scolii Ardelene, Petru Maior este teoreticianul
intransigent al radacinii pur romane a poporului nostru. El este acela care
acorda cel mai mult spatiu discutarii purittii neamului nostru si face cea mai
lunga demonstratie a acestei probleme n opera cu caracter polemic Istoria
pentru inceputul romanilor in Dachia.
Multii dintre oamenii nostri de seama,multi dintre poeti,si-au orientat
atentia spre originile noastre, a romanilor.Unul dintre acestia a fost Lucian
Blaga.Pentru a sustine ideea de inflenta slava asupra limbii romane,Lucian
Blaga scrie articolul ' Revolta fondului nostru nelatin',care a fost publicat in
ziarul 'Gandirea' in anul 1921.Lucian Blaga scrie acest articol pentru a
combate exclusivismul latin al poporului romn: Un prieten mi vorbea
despre nrurirea slav asupra literaturii romne, nchintor ndrjit la altarul
latinitatii - clare si masurate el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau
spalatacire a acestuia prin <<maximalismul>> slav". Pentru a-si argumenta
despre insemnatul procent de sange slav si trac ce clocoteste n fiinta
noastra, Lucian Blaga spune ca ,,n spiritul romanesc e dominant
latinitatea, linistit prin corelanta culturala. Avem insa un bogat fond latent
slava-trac exuberant si vital, care oricat ne-am impotrivi se desprinde uneori
din coroana necunoscutului, rasarind puternic n constiinte. Simetria si
armonia latina ne e adeseori sfartecat de fruntea care fulgera malcom in
adancimile oarecum metafizice ale sufletului romanesc. E revolta fondului
nostru nelatin.
Lucian Blaga a avut curajul sa recunoasca in fata intregii lumii
3

ceea ce altii incearca sa ascunda: am convingerea ca adevarul trebuie sa fie


expresiv si ca miturile sunt prin urmare mai adevarate decat realitatea.
Studiind aceste afirmatii si argumente ajungem la concluzia ca
poporul roman este un popor de origine daca peste care s-a suprapus
elementul roman, prin procesul de romanizare, si un popor care si-a asimilat
cuvinte si obiceiuri de la popoarele migratoare care au incercat sa ne
invadeze teritoriile,au fost asimilate imprumuturi din limba slava in special,
dar si imprumuti din limba greaca, turca, sarba, bulgara, ucraineana,
maghiara.Mai tarziu ne-am deschis catre lumea franceza, italiana i spaniola,
intr-un proces de relatinizare,nerefuzandu-se insa si imprumuturi nelatine
din limba germana, engleza sau rusa.In concluzie putem spune ca limba
romana are urmatoarea structura: are un substrat dacic, peste care s-a
suprapus elemtul latin(strat latin), prin romanizare si un adstrat asimilat de la
popoarele migratoare.