LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:

Absolvent:

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

FRACTURI COSTALE

CUPRINS

INTRODUCEREpag4
CAPITOLUL I - Anatomia si fiziologia cutiei toracice. ..pag5
1.1
1.2

Anatomia toracelui..pag5
Fiziologia osoasa. pag7

CAPITOLUL II Fracturi costale.............................................pag.9

2.1Definitia ..............................................................................pag.9
2.2Mecanism fiziopatogenic pag9
2.3Simptomatologia ......... pag. 10
2.5 Investigatii...........................................................................pag.11
2.6Tratament.. pag11
CAPITOLUL III-Rolul sistentei medicale in ingrijirea pacientului cu fracturi
costale.pag12
CAPITOLUL IV- Prezentarea cazurilor... pag20
2

Cazul nr. 1 ..............................................................................pag.20

Cazul nr. 2 ..............................................................................pag.25
Cazul nr. 3 ..............................................................................pag.30
CONCLUZII..pag36
BIBLIOGRAFIE....................... pag37

INTRODUCERE

Lucrarea de fa, reprezint un studiu efectuat asupra fracturilor in

general si a fracturilor costale inmod special i n principal asupra principiilor
de tratament ale acestora, fiind conceput n mod clasic n dou pri: una
teoretic i una practic.
n partea teoretic am ncercat s descriu noiunile cu privire la anatomia,
fiziologia, biomecanica, patologia, simptomatologia, complicaiile si diagnosticul
fracturilor . Tot n prima parte am ncercat s scot n eviden particularitile
legate de tratamentul acestor fracturi precum i tendinele actuale ale acestora.
Am mai introdus i cteva noiuni teoretice legate de fracturile-luxaii care dei
rar ntlnite pun multiple probleme n cazul lipsei unui diagnostic corect.
Partea a doua reprezint un studiu realizat pe un lot de pacieni care s-au
prezentat cu fracturi costale.
Scopul lucrrii a fost acela de a evidenia particularitile acestor fracturi
precum i de a face o paralel ntre principiile teoretice aferente acestor leziuni i
posibilitile lor de aplicare n practica ortopedic de zi cu zi.

CAPITOLUL I.
Anatomia si fiziologia cutiei toracice

1.1 Anatomia toracelui: Toracele osos este format anterior de catre

stern,posterior de catre coloana vertebrala,iar lateral de coaste.
Sternul: Este un os lat,alungit,situat in partea anterioara si mediana a
toracelui.Orientare :Cu baza superioara si fata convexa anterior.El este format
din 3 parti: baza sau mambriul sternal,corpul ,varful sau procesul xifoid. In
ansamblu el prezinta o fata anterioara,una posterioara,doua margini laterale,o
baza si un varf.
Fata anterioara este convexa si situata subcutanat.Pe ea se observa unghiul
mambriosternal(deschis posterior)format intre mambriu si corpul sternului.El
corespunde lateral articulatiei intre coasta a doua si stern.
Fata posterioara,concava si neteda vine in raport cu viscerele
toracelui.Baza,situata superior,prezinta pe linia mediana incizura jugurala,iar
lateral de ea,incizura claviculara pentru articulatia cu clavicula.Varful,numit
proces xifoid,este mic,poate avea forme variate si poate sa ramana cartilaginos
pana la varste inaintate.
Marginile laterale:sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale,dispuse
astfel:prima pereche de coaste la nivelul mambriului,a doua pereche,la nivelul
unghiului mambriosternal,perechile trei pana la sapte inclusiv,pe corpul
sternului.
Coastele:Costele sunt 12 perechi de arcuri osoase care unesc coloana
vertebrala cu sternul.Ele sunt formate din osul costal si anterior,o mica parte din
cartilajul costal.Dupa modul cum se prind de stern,coastele se impart in:coaste
adevarate,reprezentate de primele 7 perechi(ce se articuleaza direct cu
sternul),coastele false reprezentate de perechile 8-10(ce se articuleaza cu sternul
prin intermediul cartilajului coastei 7) si coastei flotante reprezentate de
perechile 11 si 12(ce nu se articluleaza cu sternul si raman in peretele posterolateral al abdomenului). Coasta prezinta:capul,colul si corpul acesteia.
Capul coastei se gaseste posterior,la nivelul discurilor intervertebrale si este
impartit de creasta capului costei in doua fatete articulare(superioara si
4

inferioara),prin care capul se articuleaza cu fetele costale corespunzatoare ale

celor doua vertebre vecine.
Colul coastei face legatura intre cap si corp.El prezinta o proeminenta osoasa
numita tuberculul coastei ce are o fata articulara pentru fata costala de pe
procesul transvers al vertebrelor toracale.Pe col se prind mai multe
ligamente.Intre col si capul coastei se formeaza un unghi numit unghiul coasta.
Corpul coastei prezinta o fata externa(convexa),una interna(concava),o
margine inferioara ce prezinta in plus santul coastei in care se afla manunchiul
vasculonervos intercostal.
Sternul,coastele si coloana toracala formeaza toracele osos,ce circumscrie
cavitatea toracica.Aceasta comunica superior cu gatul prin apertura toracica
superioara,iar inferior prezinta baza sau apertura toracica inferioara,inchisa de
muschiul diafragm.

Articulatia toracelui:
Articulatiile costovertebrale:coastele se articuleaza cu vertebrele toracice
prin capul si tuberculului coastei ce prezinta articulatia capului coastei si
articulatia costotransversala.
1.

Articulatia capului coastei:este formata din fata articulara a capului si

fetele costale corespunzatoare(superioara si inferioara)a doua vertebre
toracice vecine,acoperite cartilaj articular.

2. Articulatia costotransversala:este o diartroza planiforma ce prezinta fete

articulare situate pe procesul transvers al vertebrei si de pe tuberculul coastei.
Articulatiile sternului cu coastele: Datorita interpunerii cartilajului costal
intre stern si coaste se disting doua tipuri de articulatii:dintre cartilaj si
coasta(costocondrale)si dintre cartilaj si stern(sternocostale).
Sincondrozele sternale:Se realizeaza intre mambriu si corpul sternului si
intre corp si procesul xifoid(se osifica la o varsta inaintata).
1.2Fiziologia osoasa

Procesul de formare a osului se numeste osteogenoza.Pentru a ajunge la

scheletul cartilaginos si conjunctiv fibros al embrionului la scheletul osos al
adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce incepe inca din a patra
saptamana avietii embrionare si se incheie in jurul varstei de 25 de ani.
Rolurile functionale ale oaselor:Prin duritatea si rezistenta lor, oasele
contribuie la determinarea formei corpului si reprezinta suportul partilor moi.
Ele formeaza cavitatile de protectie ,in care sunt adapostite organele, de
exemplu: cutia craniana, canalul vertebral,cutia toracica si bazinul osos. Sunt
organe ale miscarii ,pentru ca iau parte la formarea articulatiilor si dau insertii
muschilor. Prin componenta lor minerala ,oasele constituie un depozit de
substante fosfocalcice pe care organismul le poate mobiliza la nevoie. Procesul
de crestere a osului are loc in lungime si in grosime.Cresterea in lungime se
face la nivelul
cartilajelor
de crestere(metafiza)prin osificarea
endocondrala.Cresterea osului este influentata de factori endocrini si
vitamine,astfel intervin hormonul de crestere hipofizar, hormonii paratiroidieni
si tiroidieni precum si hormonii sexuali. Alaturi de hormoni intervin si
vitaminele A ,B si in special vitamina D ,ce favorizeaza depunerea calciului in
oase.

CAPITOLUL II.
FRACTURI COSTALE
2.1DEFINITIE:Fracturile costale reprezinta ruperea sau aparitia unei fisuri
la nivelul unui os ce formeaza cutia toracica.Cauza cea mai frecventa de
fractura costala este prin lovitura directa In torace,adesea in urma unui accident
de masina sau in urma unei cazaturi .Fracturile costale se mai pot produce de
asemenea in timpul unor accese puternice de tuse,mai ales in prezenta unor boli
care scad rezistenta oaselo ,ca de exemplu in osteoroporoza sau in neoplasmite
osoase(cancer osos).
2.2 MECANISM FIZIOPATOGENIC
Coastele cu 2 functii:una dintre ele este de a proteja organele interne,iar cea
de a doua de a oferi suport pt muschii respiratorii.Coastele mentin de asemenea
cutia toracica deschisa pentru a permite intrarea aerului in plaman.In cazul in
care coastele sunt fracturate respiratia devine foarte dureroasa,deoarece muschii
respiratoriii care in mod obisnuit se fixeaza pe coaste,vor trage de portiunea
fracturata.In cazul in care trei sau mai multe coaste vecine sunt fracturate in mai
multe puncte,se va forma o portiune de torace care nu-si v-a mai mentine forma
normala in timpul inspiratiei(in momentul in care tragem aer in plaman).Acest
lucru v-a determina scaderea volulmului cutiei toracice si a plamanului,deci o
respiratiei,insuficinta.De asemenea,musculatura va fii afectata,iar in acest lucru
influenteaza suplimentar respiratia.
2.3SIMPTOME
Durerea la locul fracturiii are grade variate ,de la usoara la severa.Respiratia
este ingreunata .La apasarea sternului,cu pacientul in pozitie orizontala ,acesta
va simtii durere la locul de fractura .In cazul in care fractura afecteaza procesul
respirator,pot sa apara dispneea (respiratie grea,senzatie de sete de aer)sau
tahipneea (respiratia rapida)fie datorita durerii,fie afectarii cutiei toracice.
In cazul in care fractura este destul de grava ,incat sa produca tulburarii majore
ale respiratiei,apar ameteli cefalee(durere de cap)si senzatie de somnolenta sau
de oboseala.Aceste simtone reflecta o afectare grava si indruma pacientul catre
medicul specialist.O lovitura care este destul de puternica pentru a produce
fractura costala,poate de asemenea sa produca alte leziuni la nivelul
plamanilor,splinei ,ficatului ,vaselor mari de sange.Din cauza acestor leziuni ce
se pot asocia cu fracturile costale si care nu sunt cu usurinta diagnosticate in
primele momente,este necesara o evaluare completa a pacientului.
7

2.4 INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE

Diagnosticarea include anamneza(intrebari in legatura cu motivul producerii
fracturii)si examninarea fizica. Aceasta poate sa implice aplicarea unei presiuni
la
nivelul
toracelui,pentru
a
determina
locul
dureros;
inspectia(observarea)toracelui, a miscarilor respiratorii si auscultatia
plamanilor.De asemenea,se inspecteaza capul si gatul ,se ausculta inima,pentru
a se diagnostica eventuale leziuni. In functie de suspiciunile clinice ,se poate
sau nu efectua o radiografie sau alte teste imagistice.In cazul in care fractura nu
este insotita de alte leziuni,radiografia nici nu este obligatorie.Sunt cazuri in
care fractura costala nu se evidentiaza la radiografie,de aceea se face tratament
asemanator cu cel pentru fractura in cazul unei lovituri puternice costale,chiar
daca diagnosticul nu este confirmat.
Diagnosticul diferential-se face cu luxatia si entorsa.
2.5TRATAMENT
In marea majoritate a cazurilor ,terapia consta in ameliorarea
durerii.Eliminarea acesteia creste confortul pacientului si permite efectuarea de
respiratii eficiente.Pentru scaderea durerii sunt indicate:comprese cu gheata la
locul fracturii,medicamente antiinflamatoare nesteroideine de tipul
Ibuprofenului sau medicamente antialgice de tipul Algolcaminului sau Tylenol
cu Codeina.
Este indicat ,ca cel putin o data pe ora,pacientul sa tuseasca sau sa
efectueze o insiratie profunda pentru a permite oxigenare a plamanilor.Acest
lucru va reduce riscul aparitiei pneumoniei sau a atelectaziei(colaps al tesutului
pulmonar).
Este indicat ca dupa o lovitura a toracelui sau o cazatura urmata de
durere la nivelul peretelui toracic,neinsotite de afectari ale capului sau gatului,
pacientul sa fie asezat pe partea afectata.Acest lucru pemite portiunii neafectate
a plamanului sa se extinda suplimentar in timpul inspiratiei.
In cazul pacientilor internatii,terapia poate fi facuta cu substante mai
puternice sau pot fii facute infiltratii perinervoase pentru a deminua durerea.
In trecut,terapia includea bandajarii ale toracelui,chiar gips,dar aceste
optiunii,desi diminuau durerea ,scadeau capacitatea de extindere a plamanilor si
astfel crestea ris cul aparitiei colapsului in tesutul pulmonar si riscul de
pneumonii .In momentul de fata,protocoalele terapeutice nu mai includ fixarea
toracelui in gips sau corsete.

Leziunile cutiei toracice se vindeca greu,deoarece aceasta este tot timpul

in miscare datorita respiratie.Acest lucru incetineste procesul de vindecare.
Fracturile costale se vindeca de obicei intr-un interval de 6 saptamani.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
FRACTURI COSTALE
Fiecare specialitate medicala cere din partea celor care o practica anumite
calitati si chiar comportamente specifice: daca la un chirurg curajul si stapanirea
de sine pot avea un rol hotarator, cel putin in momentele de mare tensiune,
medicii care ingrijesc persoanele cu fracture costale cat si restul membrilor
echipei de recuperare trebuie sa se caracterizeze printr-o mare capacitate de
daruire si de comunicare, astfel incat bolnavul sa inteleaga ca are alaturi o
persoana in care poate sa aiba incredere, intrucat ii intelege suferinta si dispune
de capacitatea profesionala de a-l ajuta.
Soarta unui accidentat vertebro-medular depinde de primele gesturi de
asistare la locul traumatismului:
1 Asistenta pune in aplicare cunostintele de baza si manevrele speciale n
tratamentul si in asistenta pacientilor traumatizati
Evaluarea primar i secundar
Deschiderea cilor aeriene i ventilaia
Intubaia orotraheal i nazotraheal
Instalarea unor linii intravenoase: periferice i central
Tehnici de imobilizare ale membrelor i a coloanei vertebrale
Instalarea unei linii intravenosoase
Identificarea radiologic a leziunilor
2 Identific leziunile care pun n pericol viata traumatizantului
Leziunile care pun n pericol viaa traumatizatului sunt (aranjate n
ordine descrectoare a severitii):
Obstrucia cilor aeriene-ucide cel mai rapid
- Poziia capului, snge, vomismente, corpi strini, compresiune
extern
Absena respiraiei-ucide aproape imediat
- Pneumotorace, hemotorace, leziuni pulmonare
Absena circulaiei
- Hemoragii(interne sau externe), leziuniale inimii,aritmii
Procese expansive intracraniene
3 Aplica ordinea corecta de asistent medical de urgent a
traumatizantului
Necesitatea nceperii manevrelor de resuscitare impune descarcerea rapid a
victimei cu imobilizarea coloanei cervicale.
10

Evaluarea initiala
Obiective-Identificarea si tratarea imediata a leziunilor respectand
prioritatile
Stabilirea necesitaii efectuarii manevrelor de reanimare dupa care se
va efectua evaluarea secundara
n timpul efecturii manevrelor de resuscitare se va evalua
responsabililatea victimei. Scara Glagow (GCS) este frecvent
utilizat, putnd fi aplicat n cteva secunde.
Pacientul trebuie monitorizat cu atenie pentru a putea surprinde din
timp semnele de deteriorare neurologic.
Triaj corespunzator in cazurile cu multiple victime
Examinarea primara
A - eliberarea cailor aeriene (atentie la coloana cervicala)
B respiratia oxigenarea, ventilarea
C - circulatia (controlul hemoragiilor)
D - statusul neurologic ("mini-examen" neurologic)
E - expunerea la factorii de mediu
Victima poate pierde cldur prin evaporare. Aceast pierdere de
cldur va fi exacerbat daca hainele victimei sunt ndeprtate, sau dac
tegumentele sunt transpirate sau acoperite cu snge. Pe ct posibil,
victima trebuie mentinut la o temperatur optim(D si E fac parte in mai
mare masura din examinarea secundara)
D e ndat ce victima este stabil (sau chiar n timpul stabilizrii) este necesar
transportul rapid al acesteia spre un centru de traum care s asigure tratamentul
definitiv. Pe timpul transportului se vor utiliza suporturi laterale pentru coloana
cervicala, sistemul de imobilizare cu curele, targa rigida pentru a diminua riscul
de agravare a unei leziuni oculte de coloana cervical si maduva spinarii.
- accidentul contorsionat intr-un vehicul sau gasit intr-o pozitie sezand (sub
daramaturi etc.) va fi degajat fara sa se exercite tractiuni pe member, fara ca
ranitului sa I se flecteze sau torsioneze trunchiul si extremitatea cefalica
Asezarea pacientului pe targa se face prin asezarea targii lnga victima, la
comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta se ntoarce lateral si un
salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne ajuta de aceasta metoda este
nevoie de minimum patru salvatori. Unul din salvatori se aseaza la capul
pacientului mentinndu-l n ax, ceilalti trei salvatori se vor aseza lateral de
pacient astfel: un salvator se pozitoneaza n dreptul toracelui aseznd o mna pe
umarul victimei si cealalta mna la nivelul soldului, al doilea salvator se
pozitioneaza n dreptul soldului aseznd o mna la nivelul toracelui ncrucisnd
mna lui cu cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui. Cealalta mna o va
11

aseza pe coapsa victimei. Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul

picioarelor victimei.
Comunicarea dintre departamentul de urgent si echipa medicala din prespital
Asistenta pacientului este mult mbunatatita cand exista o comunicare
corespunzatoare intre spital si prespital
Raportul radio sau telefonic in ceea ce priveste pacientul traumatizat trebuie
sa fie scurt (sub 45 de secunde) si trebuie sa fie dat cat mai precoce posibil
inaintea sosirii la spital:
- Numarul victimelor, varsta si sexul lor
- Mecanismul leziunilor
- Leziunile suspectate
- Semnele vitale
- Manevrele de tratament efectuate
- Timpul aproximativ pana la sosirea la spital
- Precautii speciale de care trebuie sa ina cont personalul din
spital:contaminate cu materiale periculoase,pacient sau apartinator
violent
Pregatirile care trebuiesc efectuate inaintea sosisrii unei victime cu trauma
majora
Alertarea unui personal special instruit
Eliberarea unui pat pentru victima
Aranjarea:echipamentului pentru sustinerea cailor aeriene, linii i.v. si
solutii perfuzabile, bandaje, catetere de pleurostomie si recipiente de
colectare, sange 0 negativ
Alertarea personalului de la:radiologie, laborator, clinica ATI, unitatile
speciale de nursing si paza
Ideala ar fi, daca resursele permit, "luarea de precautii universale" pentru
protejarea personalului din departamentul de urgenta
impotriva produselor biologice provenite de la pacient: sange sau alte
fluide
Acest lucru implica:protejarea ochilor (ochelari),manui,halate
impermeabile, materiale protectoare pentru ncaltaminte
Personalul de la radiologie va fi protejat suplimentar, prin utilizarea unor
halate speciale
Pregtirea pacientului traumatizat preoperator, const n:- splarea cu ap
cald i spun, numai a zonelor cu risc- raderea, cu atenie, pentru a nu provoca
escoriaii
- badijonarea zonei cu un antiseptic colorat- evantualele plgi
prezente se vor pansa i se vor proteja foarte atent - golirea
12

coninutului gastric, prin spltur gastric (dac este cazul) - n

rest pregtirea preoperatorie este aceeai ca pentru pacientul
independent.
Rolul moral al asistentei medicalela pacientii constienti
n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da
ncredere.
Aceasta se realizeaz prin:modul de a vorbi cu pacientul,asigurarea c
anestezia i intervenia sunt benigne,exemple de reuit a unui operat cu
aceeai intervenie
meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon
Supravegherea postoperatorie
Supravegherea postoperatorie a bolnavului ncepe din momentul terminrii
interveniei chirurgicale, nainte ca pacientul s fie transportat n salon; din
acest moment devine obiectul unei atenii constante pn la prsirea spitalului.
n general, bolnavul este adus n salon nsoit de medicul anestezist i de
asistenta de anestezie, care va urmri respiraia i modul n care este transportat
i aezat n pat; transportul se face cu patul rulant sau cu cruciorul. Bolnavul
va fi acoperit pentru a fi ferit de cureni de aer sau schimbri de temperatur.
Asistenta medical care l nsoete se va asigura c bolnavul st comod, este n
siguran i c tubulatura prezent (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimat.
Poziia pe crucior este de decubit dorsal, cu capul ntr-o parte pentru a nu-i
nghii eventualele vomismente. n timpul transportului asistenta medical va
urmri: aspectul feei (cianoza), respiraia, pulsul, perfuzia. Instalarea
bolnavului se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi
curat, bine aerisit, linitit, n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C
(cldura excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia), prevzut cu
instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu
aparatur pentru aspiraie.
- Patul va fi accesibil din toate prile - aparatele de nclzit nu vor fi lsate
niciodat n contact cu un operat adormit, pentru a se evita riscul unor arsuri
grave. Cldura excesiv a patului produce transpiraie, ceea ce duce la pierderi
de ap, iar senzaia de frig duce la apariia frisoanelor.
Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern
Supravegherea operatului
Este sarcina fundamental a asistentei medicale. Supravegherea este
permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor
postoperatorii.
Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng
elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte
mici modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp,
13

tratamentul prescris
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele
examenelor complementare.
Ingrijiri acordate pacientilor operati
De calitatea i minuiozitatea acestor ngrijiri depinde n, mare msur,
evoluia
postoperatorie i absena complicaiilor.
- Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe ct
se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata
- Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
- Prevenirea escarelor reprezint aciunea de baz a asistentei medicale n
ngrijirea bolnavilor imobilizai.
n cazul unor intervenii chirurgicale care necesit imobilizare la pat de
lung
durat, survin frecvent complicaiile de decubit - escarele.Important este ca
acestea s fie prevenite, escara fiind ,,cartea de vizit" a asistentei medicale.
Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el
Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
Rehidratarea
Dup intervenii chirurgicale, n mod special pe tubul digestiv, alimentaia
normal se reia dup o perioad relativ lung. Pn la reluarea acesteia, este
necesar s se administreze o raie hidric, electrolitic i caloric suficient
acoperirii necesitilor cotidiene.
- alimentaia i realimentaia
n cazuri speciale, realimentaia este dificil. O anorexie rebel sau
vrsturile pot mpiedica reluarea alimentaiei. n aceste cazuri,
alimentele vor fi mixate, mesele vor fi servite n cantiti mici, repartizate n
ase-apte reprize i se vor alege alimente cu valoare caloric mare
n cazul alimentrii prin sonda nazal permanent, se vor folosi soluii
nutritive. Cteva precauii pentru alimentaia prin sond: - ritmul scurgerii
lichidului trebuie s fie acelai ca la perfuzie - se testeaz, treptat, tolerana
la alimentele introduse - alimentele trebuie meninute la temperatura
corpului- la sfrit, se va introduce ap, att pentru curirea sondei, ct i
pentru a se
administra necesarul de ap.Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin
regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de
tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale;
dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.Asigur repausul fizic si
psihic al pacientului.
14

Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.Administrez tratamentul

antispastic.Masor temperatura corpului si notez n foaia de
temperatura.Supraveghez
manifestarile
de
deshidratare:
aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.Sustin
permanent pacientul, ncurajndu-l.Calculez bilantul ingesta - secreta.Observ
permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare .Respect
masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.Educ pacientul cu privire la
masurile de prevenire a infectiilori detaliez regimul pe care trebuie sa-l
urmeze pentru recuperarea starii de sanatateLa ora de vizita a pacientilor de
catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat.Explic pacientului cat si
membrilor de familie orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n
procesul de vindecare.Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.Fac
demersurile necesare externarii.nsotesc pacientul la garderoba.Predau
pacientul apartinatorilor.
ncurajez pac sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede.

15

CAPITOLUL IV
PREZENTAREA CAZURILOR
4.1CAZ I
Bolnavul A.M. in varsta de 65 ani, pensionar, din urban cu urmatoarele
acuze: dispnee, dureri toracice in partea dreapta in urma unei cazaturi pe scari
de la acelasi nivel. Antecedentele personale patologice ne dezvaluie ca la 20 de
ani a fost diagnosticat cu reumatism poliarticular cronic, la 30 de ani cu
spondilita ankilozanta, la 48 ani cu prostatita si litiaza renala, la 57 ani cu
coxartroza bilaterala,chist rinichi drept si bronsita cronica. Este consumator
cronic de cafea si etanol in special tarie.
In urma examenului clinic avem urmatoarele informatii: starea generala:
influentata; stare de constienta: pastrata; tegumente: echimoza laterotoracica
dreapta si in lomba dreapta; sistemul ganglionar: nepalpabil superficial;
sistemul muscular: normotrof, normoton, normokinetic; sistemul osteoarticular: la palpare la nivelul arcurilor costale C6 C7 sunt prezente crepitatii
osoase; aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, la
ascultatie abolirea murmurului vezicular, la percutie matitate; aparatul cardiovascular: soc apexian palpabil in spatiul V ic stanga, zgomote cardiace ritmice,
fara sufluri; aparatul digestiv: tranzit pastrat; aparat uro-genital: mictiuni
fiziologice.
Diagnosticul definitiv in urma tuturor investigatiilor este de hemotorax
drept posttraumatic cu fractura arcurilor costale C6-C7.

Nevoia
fundamentala

Diagnostic de Obiective
ingrijire

Dispnee
Nevoia de a intens la
respira si a efort ,durere
avea o buna toracica

Pacientul s
prezinte cile
respiratorii
permeabile i o

Interventii proprii

Interventii del

Am aerisit salonul, am
asigurat temperatura
constant a incperii;Am
preluat pacientul din triaj

Am pregtit p
pacientul in
vederea oricr
tehnici:
16

circulatie

Nevoia de a se
misca si a
avea o buna
postura

datorita
traumatismul
ui

Diminuarea
micrii,
postur
inadecvat
Dispnee,
durere,
Poziie
deficitar in
pat, oboseal
muscular
dificultate de
schimbare
apoziiei.

Nevoia de a Dificultatea
dormi si a se in a se odihni
odihni
datorita
durerii
manifestata
prin insomnie

bun respiraie
la nivelul
plmanilor i a
bronhiilor.Pacie
ntul s respire
liber pe
nas.Pacientul s
nu devin surs
de infectie.

i l-am instalat la
salon;Am asigurat, atat
cat a fost posibil,
imbrcminte lejer,
lenjerie de pat curat i
fr cute, schimbandu-l
ori de cate ori a fost
nevoie;Am aspirat
secreiile bronice
eliberand cile
respiratorii; Am invat
pacientul s fac exerciii
respiratorii;Am msurat i
notat in foaia de
observaie, funciile vitale
ale pacientului: respiraia,
puls, tensiunea arterial.

Radiografie
pulmonar,

Pacientul s
aib o poziie
care s
favorizeze
respiraia,
circulaia .

Am aerisit salonul;Am
asigurat curenia
general a salonului cu
aspiratorul i carpe umede
pentru a evita ridicarea
prafului care conine
germeni patogeni;Am
asigurat inclzirea
salonului (180 190C);
Am umezit aerul din
incpere cu ap
alcoolizat; Am asigurat o
imbrcminte lejer; Am
masat regiunile
predispuse la escare;

La indicaia
medicului am
administrat
medicaia de t
Piafen 1f de 2
ori/zi.

Pacientul sa
aiba un somn
odihnitor,sa nu
mai prezinte
durere si sa
aiba o stare de

Furnizez pacientului
cunostintele necesare
despre boala,despre
tratamentul de ntretinere;
ajut pacienta sa identifice
factorii care altereaza

La indicatia
medicului
administrez
miorelaxante s
sedative si le

probelor biolo

Am
admin
pacientului
medicamentel
prescrise de m

17

Nevoia de a
evita
pericolele

si datorita
bine fizic si
anxietatii fata psihic
de boala

capacitatea de a-si
urmaresc efec
conserva sanatatea;fac cu
pacienta un bilant al
fortelor si deficientelor
sale;asigur un climat ct
mai personal posibil:
obiecte.personale aduse
de acasa;iau masuri de
evitare a receptivitatii
la.infectii.intraspitalicesti;
.Mentin conditiile
necesare somnului,invat
pacientul sa practice
tehnici de
relaxare,exercitii
respiratorii,intocmesc un
program de odihna
corespunzator
organismului,creez un
climat de
incredere,incurajez si
linistesc pacientul fizic si
psihic.

Posibil
vulnerabilitat
e fa de
pericole prin
prezenta
traumatismul
ui toracic

Am aerisit salonul;Am
luat msuri de prevenire a
infeciilor
nosocomiale..Am luat
msuri sporite de evitare a
transmiterii infeciilor in
cazul imbolnvirilor cu
boli transmisibile prin
izolareapacientului,respec
tarea circuitelor. Am
urmrit i am apreciat
corect potenialul
infecios al
pacientului,receptivitatea
sa. Am ales procedurile

Pacientul s nu
devin o surs
de infecie pe
perioada
spitalizrii.

18

de investigaie i
tratament cu risc minim
de infecie. Am informat
i am stabilit impreun cu
pacientul planul de
recuperare a strii de
sntate i creterii a
rezistenei organismului,
am efectuat imunizrile
specifice i nespecifice .

19

4.1CAZ II
NUME: R PRENUME: I VARSTA: 69
OCUPATIA: PENSIONAR
DOMICILIU: URBAN
ISTORICUL BOLII:Bolnavul declara ca locuieste cu familia la casa
,prezentand conditii de viata relativ bune.Desi este pensionar, el efectueaza
lucrari in particular in domeniul constructiilor.Datorita oboselii acumulate,
pacientul a alunecat si a cazut ,astfel ca seara a venit insotit de familie la spital,
in urgenta, acuzand dureri la baza hemitoracelui stang, tuse si disconfort la
miscare.In timp ce il inspectam, am observat in zona traumatizata edem si
echimoza locala. Tot el a declarat ca fumeaza, dar nu este consumator de alcool
si cafea
Diagnosticul definitiv in urma tuturor investigatiilor este de fractura arcurilor
costale ,hemitorce stang cu pneumotorax.

Nevoia
fundamentala

Diagnostic de Obiective
ingrijire

Dispnee
Nevoia de a intens la
respira si a efort ,durere
avea o buna toracica
circulatie
datorita

Pacientul s
prezinte cile
respiratorii
permeabile i o
bun respiraie

Interventii proprii

Interventii del

Am aerisit salonul, am
asigurat temperatura
constant a incperii;Am
preluat pacientul din triaj
i l-am instalat la

Am pregtit p
pacientul in
vederea oricr
tehnici:
Radiografie
20

traumatismul
ui

la

salon;Am asigurat, atat

cat a fost posibil,
imbrcminte lejer,
lenjerie de pat curat i
fr cute, schimbandu-l
ori de cate ori a fost
nevoie;Am aspirat
secreiile bronice
eliberand cile
respiratorii; Am invat
pacientul s fac exerciii
respiratorii;Am msurat i
notat in foaia de
observaie, funciile vitale
ale pacientului: respiraia,
puls, tensiunea arterial.

pulmonar,

Pacientul s
aib o poziie
care s
favorizeze
respiraia,
circulaia .

Am aerisit salonul;Am
asigurat curenia
general a salonului cu
aspiratorul i carpe umede
pentru a evita ridicarea
prafului care conine
germeni patogeni;Am
asigurat inclzirea
salonului (180 190C);
Am umezit aerul din
incpere cu ap
alcoolizat; Am asigurat o
imbrcminte lejer; Am
masat regiunile
predispuse la escare;

La indicaia
medicului am
administrat
medicaia de t
Piafen 1f de 2
ori/zi.

Pacientul sa
aiba un somn
odihnitor,sa nu
mai prezinte
durere si sa
aiba o stare de
bine fizic si

Furnizez pacientului
cunostintele necesare
despre boala,despre
tratamentul de ntretinere;
ajut pacienta sa identifice
factorii care altereaza
capacitatea de a-si

La indicatia
medicului
administrez
miorelaxante s
sedative si le
urmaresc efec

nivelul
plmanilor i a
bronhiilor.
Pacientul s
respire liber pe
nas.
Pacientul s nu
devin surs de
infectie.

Nevoia de a se
misca si a
avea o buna
postura

Diminuarea
micrii,
postur
inadecvat
Dispnee,
durere,
Poziie
deficitar in
pat, oboseal
muscular
dificultate de
schimbare
apoziiei.

Nevoia de a Dificultatea
dormi si a se in a se odihni
odihni
datorita
durerii
manifestata
prin insomnie
si datorita

probelor biolo

Am
admin
pacientului
medicamentel
prescrise de m

21

Nevoia de a
evita
pericolele

anxietatii fata psihic

de boala

conserva sanatatea;fac cu
pacienta un bilant al
fortelor si deficientelor
sale;asigur un climat ct
mai personal posibil:
obiecte.personale aduse
de acasa;iau masuri de
evitare a receptivitatii
la.infectii.intraspitalicesti;
.Mentin conditiile
necesare somnului,invat
pacientul sa practice
tehnici de
relaxare,exercitii
respiratorii,intocmesc un
program de odihna
corespunzator
organismului,creez un
climat de
incredere,incurajez si
linistesc pacientul fizic si
psihic.

Posibil
vulnerabilitat
e fa de
pericole prin
prezenta
traumatismul
ui toracic

Am aerisit salonul;Am
luat msuri de prevenire a
infeciilor
nosocomiale..Am luat
msuri sporite de evitare a
transmiterii infeciilor in
cazul imbolnvirilor cu
boli transmisibile prin
izolareapacientului,respec
tarea circuitelor. Am
urmrit i am apreciat
corect potenialul
infecios al
pacientului,receptivitatea
sa. Am ales procedurile
de investigaie i

Pacientul s nu
devin o surs
de infecie pe
perioada
spitalizrii.

22

tratament cu risc minim

de infecie. Am informat
i am stabilit impreun cu
pacientul planul de
recuperare a strii de
sntate i creterii a
rezistenei organismului,
am efectuat imunizrile
specifice i nespecifice .

23

4.3CAZ III
MS, 14 ani,domiciliu rural -victima unui accident rutier in cursul diminetii
MOTIVELE INTERNARII:-durere hemitorace drept, umr drept
-dispnee moderata
-durere abdominale difuze i lombosacrate
-plgi faciale multiple, comoie cerebral.
Pe perioada transportului pacientul prezint la un moment dat, brusc, alterarea
strii generale, cu dispnee i durere accentuate.
DIAGNOSTIC:Politraumatism prin accident rutier. TCC. Comoie cerebral.
Plgi contuze faciale. Contuzie forte hemitorace drept. Fracturi costale multiple.
Hemotorax masiv drept. Contuzie abdominal, coloan lombar i bazin.

24

Nevoia
fundamentala
Nevoia de a
elimina

Diagnostic de Obiective
ingrijire
Tonifierea
Disfunciile
musculaturii
vezicii
Abdominal,surinare,
i recapete
intestinului i
controlul
a materiilor
sfincterelor, s
fecale
prezinte
tegumente i
mucoase
integre i
curate
-pacientul s
fie echilibrat
din punct de
vedere
hidroelectrolitic

Interventii proprii
Asigur microclimat
adecvat, pregtete
materiale necesare pentru
recoltri biologice de
laborator(examen de
urin, i snge)
-creterea progresiv a
forei i rezistenei
muchilor total sau
parial inervai, prin
exerciii de ntrire a
musculaturii prin poziia
aezat i aplecat, care
contribuie la declanarea
miciunii i eliminarea
urinii rmase (contacia
muchilor anteriori ai
planeului pelvin pentru.
a opri miciunea i
contracia muchilor

Interventii delegate Evaluare

Administrarea de
antibiotic i
medicaie
simptomatic la
indicaia medicului

Pacientul i-a
recptat
controlul
sfincterelor

25

Durerea din
Diminuarea
Nevoia de a se cauza leziunii dureii din
misca si a
la nivelul
regiunea
avea o buna
regiunii
toracal
postura
toracice
combaterea
escarelor
s prezinte

posteriori ai planeului
pelvin pentru a mpiedica
defecaia)
-aprecierea statusului
hidroelectrolitic
-formeazdeprinderi de
eliminare la ore fixe (la
nceput la un interval mai
scurt, pe masur ce se
obine controlul
sfincterelor, intervalul se
mrete),asistenta asigur
o ambian n care s fie
respectat intimitatea
pacientului
- ncurajeaz bolnavul si exprime ceea ce simte
Pregtete fizic i psihic
pacientul n vederea
oricrei tehnici linitindul n acelai timp
*nsoete pacintul n
investigaii imagistice
*asistenta aplic tehnici

Adminisrez
medicatia
prescrisa de
medic
(antiinflamatoare,
antiinfectioasa,

Durerea se
amelioreaza

26

stare deconfort de ngrijire a pacientului

psihic
postoperator (imobilizat
la pat)
*explic familiei sau
persoanelor apropiate, c
fiecare individ poate
percepe durerea n mod
diferit (prag diferit al
sensibilitii dureroase) i
c pacientul cu dureri
acute necesit atenie
sporit, toleran i
nelegere;
*folosete perioade de
calmare a durerilor pentru
odihn i somn;
*distrage atenia
pacientului n timpul
manevrelor terapeutice
dureroase
*prezint metode de
calmare a durerii:
relaxarea (masaj, bi
calde), stimularea

antialgice) si
antispastica si
urmaresc efectele
medicatiei;

27

cutanat(sticle cu ap
cald, i ghea)
*discut cu pacientul,
ncurajndu-l s-i
exprime sentimentele de
team, nesiguran, furie,
frustrare determinate de
situaia n care se afl
*asistenta explic
pacientului tehnica i
scopul terapeutic a unei atitudini
corective bazate pe
acceptul i coordonare
deplin, fiind n format
asupra
Nevoia de a
dormi si a se
odihni

Dificultatea
in a se odihni
datorita
durerii
manifestata
prin insomnie
si datorita

Pacientul sa
aiba un somn
odihnitor,sa nu
mai prezinte
durere si sa
aiba o stare de
bine fizic si

Furnizez pacientului
cunostintele necesare
despre boala,despre
tratamentul de ntretinere;
ajut pacienta sa identifice
factorii care altereaza
capacitatea de a-si

La indicatia
medicului
administrez
miorelaxante si
sedative si le
urmaresc efectul

Pacienta
prezinta un
somn
odihnitor si o
stare de bine

28

anxietatii fata psihic

de boala

conserva sanatatea;fac cu
pacienta un bilant al
fortelor si deficientelor
sale;asigur un climat ct
mai personal posibil:
obiecte.personale aduse
de acasa;iau masuri de
evitare a receptivitatii
la.infectii.intraspitalicesti;
informez si stabilesc
mpreuna cu pacientul
planul de recuperare a
starii de sanatate si
cresterea rezistentei
organismului.Mentin
conditiile necesare
somnului,invat pacientul
sa practice tehnici de
relaxare,exercitii
respiratorii,intocmesc un
program de odihna
corespunzator
organismului,creez un

29

climat de
incredere,incurajez si
linistesc pacienta fizic si
psihic.
CONCLUZII
Plecnd de la o afeciune des ntlnit n practic i la toate categoriile socio-profesionale am dorit ca prin
lucrarea de fa s relatez importana ngrijirilor acordate bolnavilor cu fracturi costale.
Procesul de ngrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor i aplicat n scopul de a permite
identificarea necesitilor persoanelor ngrijite.
Aceste necesiti specifice fiecrui pacient au intrat n alctuirea acestui Dosar de ngrijire, un document
individualizat i actualizat n permanen n care am inut cont de toate problemele zilnice ale pacienilor.
Pe perioada petrecut cu cei trei pacieni acordndu-le ngrijiri att cu rol propriu ct i delegat, am ajuns la
concluzia c o clip n plus la patul pacientului, o vorb n plus prin care s dai rspunsul ateptat, nseamn foarte
mult pentru acesta.
Consider c ngrijirile cu rol propriu i delegat acordate de mine i echipa de ngrijire au avut o mare
importan pentru pacieni i c acestea au rspuns nevoilor particulare ale fiecruia i totodat au rspuns
ateptrilor acestora.
Astfel c la externarea din spital a celor trei cazuri prezentate mai sus, pacienii au mulumit att echipei de
ngrijire ct i mie nsumi.
Toate acestea satisfacii au dus la creterea interesului meu fa de aceast specialitate pe care mi-am ales-o.

30

BIBLIGRAFIE

1 Lucreia Titirc: Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor

fundamentale Ed. Viaa Medical Romneasc
2 Lucreia Titirc: Urgente Medico-Chirurgicale - sinteze pentru cadre medii Ed. Medical-Bucuresti,
1989
3 Dr.Carol Moze: Tehnica ngrijirii bolnavului
Ed. Medical-Bucuresti, 1974
4 Jim Holliman, M.D., F.A.C.E.P. Profesor Asociat de Chirurgie i Medicin de Urgen Director al

31

Centrului Internaional de Medicin de Urgen

5 P. SIMICI Patologia chirurgical i mic chirurgie

32

33