Crmid

Crmida este un material de construcie artificial, de

form prismatic, obinut dintr-un amestec
de argil, nisip i ap sau din alte materiale (beton, zgur de
furnal etc.), uscat la soare sau ars n cuptor. Crmizile nearse
poart denumirea de chirpici.
Crmida este un material de construcie folosit nc din cele
mai vechi timpuri. Arta adevarat n producerea crmizilor
poate fi vzut n varietatea mare de texturi i tratamente ale
suprafeei, aspecte care reprezint o amprent personal a
fiecrui productor. Astzi, crmida este folosit pentru
structuri de rezisten, pentru ziduri interioare obinuite, pentru
decorarea unor suprafee interioare sau exterioare, n pavaj i
chiar n construcii de art modern. Nici un alt element de
construcie nu ofer attea posibiliti pentru realizarea unor
efecte arhitecturale unice.

Istoric

Cea mai veche form de crmid a fost realizat din nmol

ntrit, dateaz din anul 7500 .Hr. i a fost descoperit n
regiunea vii superioare a fluviului Tigru. Primele crmizi
uscate de soare au fost fcute n Mesopotamia (pe teritoriul
actual al Irakului), n vechiul ora Ur, n jurul anului 4000 .Hr.
Alte exemple de civilizaii care au folosit crmida sunt egiptenii
antici, romanii i chinezii. n ceea ce privete civilizaia roman,
exist dovezi concrete care atest utilizarea crmizilor.
Acestea sunt adesea inscripionate cu marca legiunii care a
supravegheat producia lor.
n perioada Renaterii i a Barocului, pereii de crmid nu au
mai fost att de populari, zidria fiind de foarte multe ori
acoperit cu ipsos i cu picturile specifice stilului. Totui, n
secolul al XVIII-lea, pereii din crmid au revenit, fapt ilustrat

prin cldirile din cartierul olandez din Potsdam. Crmida a fost

folosit adesea chiar i n zonele n care piatra era la ndemn,
pentru costurile sale reduse, dar i pentru rapiditatea cu care
era mnuit. Cldirile specifice perioadei revoluiei industriale
din Marea Britanie au fost, n mare parte, construite din
crmid i lemn, iar n timpul boom-ului din domeniul
construciei i al imobiliarelor, din secolul al XIX-lea, ce a avut
loc preponderent n Boston i New York City, crmida a fost la
mare cutare.

Tipuri de crmid
Crmida clasic
Crmida clasic este realizat din argil ars sau ceramic i
este folosit n construcii cu diverse tipuri de mortar. Crmida
din argil ars are o mare rezisten la compresiune. Acest tip
de crmid este atestat i verificat n timp, de mii de ani. n
crmida modern se folosesc, pe lng argil, i ingredieni
suplimentari, precum porelanul sau samota. Crmida poate fi
compact (plin) sau poroas la nivel exterior, n ambele
variante oferind o foarte mare rezisten. Cele dou variante
difer n funcie de tipul de perei (grosime, localizare). De
exemplu, crmida plin poate fi folosit n zidrii protejate pe
ambele pri, cu tencuial, pentru elemente structurale i
nestructurale, pentru stlpi i couri de fum.
Crmida de sticl
Crmida de sticl este folosit datorit proprietilor ei bune
de transmisie a luminii. Este un material potrivit pentru
construirea unor ferestre fixe i a pereilor drepi. Golul din
crmid este umplut cu aer la o presiune mic.
Crmida aparent
Crmida aparent este un material folosit n placarea unor
suprafee care se doresc s arate ca fiind din crmid
obinuit: faade de cldiri, ziduri exterioare, unii perei interiori
de cldire, arcade, emineu etc. O astfel de crmid este
folosit n principal n scop estetic. n cazul crmizii aparente,
nu mai este necesar s se aplice tencuiala.

Proprieti

Presiune, umiditate. Crmida este utilizat n domeniul

construciilor deoarece acest material este rezistent la presiune
i umiditate.
Temperatur. n cazul termoblocurilor (crmida mai
eficient), se folosesc proprietile termoizolante ale aerului.
Astfel, o crmid performant asigur termoizolaie. De
exemplu, crmida care posed un volum mare de goluri
verticale are un grad mai nalt de izolaie termic.
Izolaie fonic. n funcie de tipul construciei, se folosete o
crmid de o anumit grosime. Unul dintre avantaje const n
faptul c acest material, la grosimea corect, ofer izolaie
fonic.

Rezisten general. Prin folosirea crmidei, se ntrete

structura de rezisten a cldirii. Pentru o cas realizat din
crmid, se poate face mai uor o asigurare, deoarece este
considerat mai puin supus riscurilor dect o cas fcut din
alte materiale. Aceast rezisten a crmidei o face s nu se
schimbe n timp, pstrndu-i structura compact i
stabilitatea. Materialul nu mbtrnete i nu se degradeaz
uor.
Rezisten seismic. Conform cerinelor legale, un bloc
ceramic trebuie s se supun unor coduri de proiectare, pentru
a oferi rezisten n caz de cutremur. n legislaia romneasc
codul de proiectare seismic este P100-2006.
Rezisten la foc. Crmizile moderne sunt ignifuge,
mpiedicnd rspndirea flcrilor i rezistnd la temperaturi
mari. n mod normal, crmida ar trebui s reziste la
temperaturi de aproximativ 1000 grade Celsius.
Rezisten la compresiune. O crmid bun trebuie s aib
o mare rezisten la compresiune. Prevederile de proiectare

seismic romneti cer ca rezistena la compresiune a

elementelor pentru zidrie structural s fie cel puin egal cu
7,5 N/mm2. De exemplu, rezultatele testelor de laborator pe
blocurile ceramice cu goluri verticale Brikston se situeaz la o
medie de 20 N/mm2, ajungnd n multe cazuri s depeasc
valoarea de 35 N/mm2.
Caracter ecologic. Crmida realizat numai din argil i
nisipuri argiloase este un produs natural, ecologic 100%.
Culoare Culoarea bucii de crmid este influenat de
coninutul chimic de minerale al materiei prime, de temperatura
de ardere i de atmosfera din cuptor. De exemplu, crmida de
culoare roz are un coninut mai ridicat de fier, crmida alb
sau galben are un coninut mai mare de var. Pe msur ce
temperatura crete, cele mai multe crmizi ard n nuane de
rou deschis pn la rosu nchis, violet i chiar la maro.
Crmizile din silicat de calciu au o gam mai larg de nuane i
culori, n funcie de coloranii utilizai.
Numele de crmizi pot reflecta originea lor sau nuana
specific, cum ar fi crmida specific Londrei sau cea numit
Alb de Cambridgeshire.
Crmizile formate din beton sunt numite blocuri, i sunt de
obicei de culoare gri pal. Acestea sunt agregate mici, realizate
din beton uscat, ntr-o gam mult mai larg de forme i
dimensiuni. n incercarea de a imita crmida de lut, acestea
sufer foarte multe tratamente.

n Romnia
n anul 2014, n Romnia existau instalate capaciti de
producie 3,8 milioane de metri cubi de crmid, [1] iar piaa de
crmid era evaluat la 60 de milioane de euro. [2]
n anul 2012, n Romnia, piaa de crmid era de 1,9 milioane
de metri cubi.[3]
n anul 2007, piaa de crmizi a avut o valoare de 200 de
milioane de euro, avnd un volum de 2,5 milioane de metri
cubi, din care 25% au provenit din import, ntr-o pia total de
materiale de zidrie de aproximativ 5 milioane de metri cubi. [4]

rile din care s-a importat cel mai mult n 2007 au

fost Ungaria, Croaia i Serbia.[4]
[5]

Piaa de crmizi, pe ani:

2009: 155 milioane euro

2008: 240 milioane euro

2007: 200 milioane euro

2006: 150 milioane euro

2005: 130 milioane euro

2004: 90 milioane euro

tiai c...

Zidurile Ierihonului, cel mai vechi ora din lume (n 7500 .

Hr) i ale Marelui Zid Chinezesc(700 .Hr.) sunt ambele
construite din crmid? Fr ndoial, crmida i-a
demonstrat rezistena n aceste cazuri.

Un perete din crmid garanteaz o atmosfer interioar

sntoas, crend o microventilaie natural a camerelor?

Umiditatea aerului este bine controlat de crmizi, deci

mucegaiul apare mai greu. De aceea, beciurile se construiesc
din crmida, i nu din ciment.

Funcioneaz i ca bun izolant termic i fonic? Acestea au

nenumrai pori, care sunt plini cu aer i, astfel, funcioneaz
ca izolani termici.

Modalitatea de formare a crmizii ceramice reprezint un

amestec de argil i rumegu fin care se toarn n forma
dorit, se usuc i apoi se arde la 1000C. Rumeguul arde
complet, iar n locul lui se formeaz golurile de aer izolatoare.

Este un material sut la sut natural, deci ecologic?

Una dintre calitile sale importante este capacitatea de a

participa la structura de rezisten a cldirii?

Un metru cub de crmid este mai greu dect unul de

BCA? Specialitii recomand ca pereii exteriori din crmid
s fie realizai cu grosimea de 37,5 cm, obinndu-se astfel o
cldire solid, ferit de frig sau canicul?

Studiile arat c n cazul vnzrilor, casele de crmid au

preuri mai mari dect casele decorate cu alte materiale? De
asemenea, crmida contribuie ntr-o anumit msur i la
scderea costurilor utilitilor i primelor de asigurare.

Niciun alt element de construcie nu ofer attea

posibiliti pentru realizarea unor efecte arhitecturale unice?
Pot fi decorai pereii, ncadrate ferestrele sau intrrile, pot fi
create arcade, se pot personaliza emineele, aspectul
faadelor i gardurilor, aleile pot fi individualizate.

Decorul din crmid nu implic practic costuri de

ntreinere din partea proprietarilor?

Crmida este rezistent la umiditate, foc, insecte,

duntori i n acelai timp ofer i o izolaie fonic i
termic?

Culoarea crmizii rezist n timp, deci frumuseea casei

se pstreaz?

Una dintre cele mai celebre i indrgite poveti pentru

copii este "Cei trei purcelui"- de Van Gool n care fiecare
purcelu trebuia s construiasc o cas rezistent pentru a
se apra de lup? Singura cas care a rezistat testelor a fost
cea realizat din crmid.

Zidria din blocuri ceramice se poate folosi chiar i n

zonele cu un grad seismic ridicat? Blocurile din zidrie
ceramic au puternice proprieti mecanice, lucru care
asigur o rezisten foarte mare la cutremure.

Bucile de crmid sunt utilizate pentru construirea

pavajelor? n SUA, pavajul din crmid a fost gsit incapabil
s reziste la trafic intens, dar este folosit ca o suprafa
decorativ n zonele pietonale. De exemplu, la nceputul
anilor 1900, cele mai multe strzi din oraul Grand Rapids
(Michigan), au fost pavate cu crmid. Astzi, au mai ramas
doar 0.5% din strzile pavate cu ajutorul crmizii.

n Marea Britanie crmida a fost utilizat n construcii de

secole? Pn de curnd, aproape toate casele au fost
construite aproape n ntregime din crmizi. Dei multe case
n Marea Britanie sunt acum construite folosind un amestec
de blocuri de beton i alte materiale, multe case sunt
mbrcate cu un strat de crmizi pe exterior pentru a pstra
aspectul estetic.

n Marea Britanie, alturarea universitile din crmid

roie (red brick university) reprezint un nume generic
pentru un lan de ase universiti construite complet din
crmid roie n epoca Victorian n cele mai faimoase
orae cu specific industrial.

Zidirea blocurilor se ncepe de la col, acestea aezndu-se

pe patul de mortar nivelat n prealabil la cotele dorite?

Armtura din stlpiori se va monta nainte de executarea

zidriei? Pe msura executrii zidriei, n rosturile orizontale
ale acesteia se aeaza barele orizontale de legtur (n cazul
zidriei simple), respectiv barele de legtur cu stlpiorii.

Pentru a evita surplusul de material, se poate calcula exact

necesarul de crmizi cu ajutorul unui program special pus la
dispoziie de majoritatea productorilor (calculator)

PRODUSE CERAMICE

Definitii. Generalitati.
Produsele ceramice sunt materiale sub forma de
bucati de diferite forme si dimensiuni, obtinute prin fasonarea,
uscarea si arderea la temperaturi inalte, a maselor argilose.
Materiale ce au la baza pamanturile argiloase, pentru a
corespunde unor exigente privind rezistenta la solicitari
mecanice precum si la actiunea agentilor atmosferici, sunt arse
in cuptoare la temperaturi inalte. In urma arderii, intervin in
masa pamanturilor transformari fizice si chimice, ce ii confera
acestuia
o
rezistenta
marita,
obtinand
caracteristici
asemanatoare pietrei naturale.
Dezvoltarea in timp a tehnologiilor de fabricatie a
materialelor ceramice a condus la ameliorarea calitatilor
naturale ale argilelor si pamanturilor argiloase utilizate ca
materii prime, de asemenea a condus la inlaturarea unor
dificultati de fabricatie si nu in ultimul rand a condus prin
perfectionarea tehnologiilor, la largirea sortimentelor de
produse ceramice.

Materia prima
Materia prima de baza utilizata la fabricarea produselor
ceramice o constituie argila (de tip caolinitic).
Amestecul plastic cuprinde
materiale in cantitati mici cum ar fi:

in

compozitie

degresanti sau aglomeranti;

fondanti;

eventual, adaosuri refractare.

Argila, structura si proprietati

si

alte

Din punct de vedere mineralogic, argilele sunt

alcatuite din compusi aluminosilicatici cu formula chimica:
(2SiO2 Al2O3 2H2O)
sub forma de particule lamelare cu dimensiuni de maxim 5,
cu structura cristalina si caracter puternic hidrofil (vezi cap.IV).
In amestec cu apa argila formeaza paste plastice,
moleculele de apa adsorbite de particulele de argila formeaza
mai multe straturi suprapuse, straturi care la randul lor
influenteaza prin grosime o serie de caracteristici, mai
ales plasticitatea. In acest sens se poate aprecia ca primul
strat (si cel mai strans legat) il formeaza apa de
higroscopicitate. Straturile urmatoare, pe masura ce se
departeaza de particulele solide, sunt din ce in ce
mai slab atrase de acestea si formeazaapa peliculara. Apa
care nu este legata in nici un fel de particulele solide
formeaza apa libera. Variatiile de volum ale apei libere sau
peliculare (prin evaporarea respectiv aditie de apa din exterior)
produc variatiile de volum ale argilei.
Variatia de volum a argilei prin pierderea apei libere si
peliculare
datorata
evaporarii,
consta
in
reducerea
dimensiunilor
(a
volumului)
materialului
argilos
si
este cunoscuta sub denumirea de contractie la uscare.
Contractia la argile este insotita de obicei de fisuri si
crapaturi.
Procesul de fisurare este determinat de uscarea
neuniforma in masa argilei. Astfel, cand incepe uscarea argilei,
se formeaza un strat superficial uscat, cu tensiuni interioare
(intindere) datorate contractiei la uscare ce provoaca tendinta
de micsorare a dimensiunilor stratului superficial pe de o parte
si impiedicarii acestei deformatii de catre stratul imediat
urmator dupa stratul superficial, care neintrand in proces de
uscare nu-si modifica dimensiunile. In conditiile deformatiei
impiedicate, eforturile provocate de contractie depasesc
rezistenta la intindere a stratului superficial de argila si
acesta fisureaza. Fisura odata formata se dezvolta accentuat,
antrenand straturile urmatoare si degenerand in crapatura.

Plasticitatea argilelor este determinata de forma

lamelara a particulelor de argila si prezenta peliculelor de apa
pe suprafata lor. In aceste conditii, cand asupra particulelor de
argila se actioneaza cu o forta exterioara, peliculele de apa
actioneaza ca un lubrifiant, astfel incat permit alunecarea
particulelor de argila, ceea ce favorizeaza o deformatie
permanenta.
Comportarea argilei la incalzire
Comportarea la incalzire si temperatura la care
are loc arderea argilelor sunt caracteristici ce intereseaza in
vederea utilizarii acestora in constructii.
La incalzirea argilelor se disting mai multe etape:

la temperaturi cuprinse intre 0 - 110 oC; se

poate aprecia ca pana la temperatura de 1100C are
loc pierderea apei peliculare si libere, ce are ca
efect o reducere de volum - contragere sau
contractie la uscare. La umezire, argila redevine
plastica, deci pierderea apei pana la aceasta
temperatura constituie o transformare reversibila;

la temperaturi de 1100C - 4600C se constata o

noua pierdere de greutate, fara contragere,
datorita pierderii apei de higroscopicitate. Argila
devine poroasa, sfaramicioasa si nu contine decat
apa legata chimic in moleculele de caolinita;

la temperaturi de cca. 4600C, are loc pierderea

apei
legate
chimic (de
cristalizare) cat si
proprietatea argilei de a da amestecuri
plastice. Bioxidul de siliciu si trioxidul de aluminiu
devin active din punct de vedere chimic. Aceasta
transformare se mentine pana la 7500C si
esteireversibila;

intre 7500C si 9000C masa de argila (care dupa

pierderea totala a apei se transforma intr-o masa
poroasa si sfaramicioasa) capata si rezistenta.
Aceasta se datoreaza reactiei care are loc intre cei

doi oxizi activi in jurul temperaturii de 8600C, cand

se recombina:
3(Al2O3 . 2SiO2) --> 2SiO2 . 3Al2O3 +
4SiO2
(2.1)
Se formeaza un nou compus numit mulit (2SiO2 . 3
Al2 O3), care este insotit de o noua micsorare de volum
(contractia la ardere) si ramane libera o importanta
cantitate de SiO2;

la temperaturi peste 9000C, odata cu cresterea

temperaturii se constata si o scadere a porozitatii,
concomitent cu cresterea rezistentei mecanice,
chimice si a stabilitatii la apa a materialului
(procesul este accelerat de prezenta impuritatilor).

Acest fenomen - se datoreaza reactiei dioxidulu

737b17h
i
de
siliciu ramas liber
la
formarea mulitului cu
diversi
oxizi
metalici
(impuritatile argilei), in urma careia se formeaza
substante sticloase cu punct de topire coborat, care se
topesc, patrund in porii argilei - poarta denumirea
de clincherizarecand
porozitatea
scade
sub
8% sau vitrificare cand porozitatea scade sub 2%, iar
temperaturile la care se produc aceste fenomene
purtand
denumirea
de temperatura
de
clincherizare, respectiv de vitrificare;

la
cresterea
in
continuare
a
temperaturii, argila se deformeaza sub greutate
proprie (temperatura de refractaritate) si apoi se
topeste devenind un lichid vascos.

Caracteristici tehnice
conditii de calitate

ale

argilei,

incercari

si

Utilizarea argilelor la fabricarea produselor ceramice are

la baza proprietatea acestora, ca in amestec cu apa sa dea o
masa plastica usor de modelat. Aprecierea plasticitatii argilei se
face prin determinarea indicelui de plasticitate (Ip). Avand
in vedere faptul ca marimea contractiei argilei la uscare,

respectiv la ardere, au implicatii deosebite in procesul

tehnologic de fabricatie al produselor ceramice, acestea se pun
in evidenta in conditii de laborator, prin masuratori facute pe
epruvete in conditii standardizate.
Determinarea indicelui de plasticitate (Ip) presupune
determinarea umiditatii
corespunzatoare
unei
deformatii
standard (raport de turtire r = 3,5) suferita de o proba cilindrica
de argila, sub actiunea unei greutati standardizate.
Din punct de vedere al indicelui de plasticitate (Ip)
argilele se clasifica in:
1.

argilele
cand

cu
Ip > 30%;

Fig. 2.1 Aparatul Vicat modificat

plasticitate

superioara

cand
3.

2. argile cu plasticitate medie

Ip = 15 - 30%;
argile

cu

cand

plasticitate
Ip = 7 - 15%;

scazuta

4. argile neplastice cand

Ip < 7%.

2.2.3.b. Determinarea contractiei argilei

Determinarea contractiei
la
uscare
(Cu%),
respectiv la ardere (Ca%) se face pe epruvete de forma
cubica cu latura de 5 cm, pe una din fete trasandu-se
diagonalele. Marcand lungimea initiala a celor doua
diagonale la 25 mm de punctul de intersectie si masurand
valoarea celor doua segmente dupa uscare, respectiv dupa
ardere, se poate calcula contractia cu relatiile urmatoare:

(2.2)

(2.3.)

(2.4.)
unde:

Lo = lungimea initiala;
Lu = lungimea dupa uscare;
La = lungimea dupa ardere;
Ct % = contractia totala.

Uscarea se realizeaza in conditii de laborator, in etuve, la temperaturi standardizate, arderea

efectuandu-se in cuptoare de laborator , in conditiile tehnologice de ardere ale produselor ceramice.

Clasificarea argilelor in functie de refractaritate

In functie de temperatura de refractaritate argilele se
clasifica astfel:
a. argile
1100 C
0

fuzibile, cu

punct

de

refractaritate

sub

b. argile vitrifiabile, cu punct de refractaritate pana la

1580 C;
0

c. argile refractare, cu punct de refractaritate peste

1580 C
0

Aceasta caracteristica tehnica a argilelor este foarte

importanta, deoarece functie de aceasta se alege domeniul de
utilizare al argilei respective, astfel:
- argilele cu punct de refractaritate < 1100 0C se
folosesc la obtinerea produselor ceramice brute poroase;
- argilele cu punct de refractaritate pana la 1580 0C se
folosesc la obtinerea produselor ceramice clincherizate
si vitrificate;
- argilele cu punct de refractaritate peste 1580 0C se
folosesc la obtinerea produselor refractare.
Ca mod de raspandire in natura, argilele fuzibile sunt
cele mai raspandite, cele refractare fiind mai rare.
Materiale de adaos
In vederea imbunatatirii proprietatilor maselor argiloase
pentru obtinerea masei ceramice se folosesc o serie de
materiale de adaos, ca:
- degresanti;
- aglomeranti;
- fondanti;
- adaosuri refractare.

Degresantii sunt materiale de adaos ce au rolul de a

micsora plasticitatea argilelor si totodata contractia ei la uscare.
Aceste materiale au rolul de a reduce volumul fisurilor
ce apar la uscare. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele
materiale: nisipul silicios, praful de samota (argila refractara
arsa si macinata), cenusi, zgura macinata etc.
Aglomerantii sunt materiale de adaos ce au rolul de a
mari plasticitatea argilelor slab plastice, in vederea reducerii
manoperei de fasonare a formelor crude.
Din categoria materialelor de aglomerare fac parte:
varul, dextrina, melasa, gudroanele etc.
Fondantii (topitori) sunt materialele de adaos ce au
rolul de a cobori temperatura de clincherizare si vitrificare a
masei argiloase, in scopul reducerii consumului de combustibil
necesar arderii produselor ceramice. Din aceasta categorie fac
parte urmatoarele materiale: feldspat, calcar, dolomita etc.
Adaosuri refractare sunt materiale care introduse in
masa ceramica ii maresc punctul de refractaritate, deci
favorizeaza obtinerea unor produse refractare(cu temperatura
de topire mai mare). Din aceasta categorie fac parte
urmatoarele materiale: samota, cuartul etc.
Procesul tehnologic de obtinere a produselor
ceramice
Fazele tehnologice de obtinere a produselor ceramice,
in ordinea executarii lor, sunt:
1. pregatirea masei plastice;
2. fasonarea formelor crude;
3. uscarea formelor crude;
4. arderea produselor uscate;
5. decorarea produselor arse.

Pregatirea masei plastice - consta in dozarea

si realizarea amestecului intre argila, apa si materialele de
adaos.
Operatiile de pregatire a masei plastice in ordinea
executarii lor sunt:
1. spalarea
materiei prime:
operatie
specifica
procesului tehnologic de obtinere a produselor ceramice fine;
2. macerarea materiilor prime: este un proces
natural, ce consta in pastrarea argilelor in depozite descoperite
unde sub actiunea factorilor externi se produce putrezirea
materialelor organice, iar pe de alta parte, sub actiunea inghetdezghetului se produce o sfaramare naturala a argilelor, urmata
de operatia de indepartare a materialelor nedorite cum ar fi
silicea (prin transformari polimorfe da mariri de volum ce
produc fisurarea masei ceramice) si calcarul (prin ardere
formeaza CaO, care prin hidratare isi mareste volumul
producand fisurari in produsul finit). In afara de macerarea
naturala se face si o maruntire a masei argiloase in instalatii
speciale (colerganguri), ce au si rolul de a nu lasa sa treaca
bucati de calcar mai mari de 2mm si agregat silicios mai mare
de 7 mm, ce au efectele prezentate mai sus.
3. amestecarea argilei macerate cu materialele de
adaos si omogenizarea lor, dupa care se adauga apa si se
continua amestecarea, pana la obtinerea unei anumite
plasticitati dinainte cunoscute.
Fasonarea formelor crude este operatia prin care se
da forma definitiva produsului ceramic, usor marita, avand in
vedere contractia la uscare, respectiv la ardere, a masei
ceramice.
Fasonarea se poate face manual sau mecanic.
Fasonarea manuala: se face pentru produse ceramice
cu forma deosebita, ce nu pot fi executate de masini, sau la
produse pentru zidarii mai putin pretentioase. Consistenta
masei argiloase este plastica, fasonarea produselor executanduse prin presare manuala in tipare (forme).

Fasonarea
mecanica:
functie
de
consistenta
amestecului se poate face prin urmatoarele procedee:
1.

turnarea masei
absorbante de ipsos;

ceramice fluide

2.

turnarea si presarea usoara (prin intermediul

unui piston) a masei ceramice plastice in tipare;

3.

presare energica a
( extrudere).

masei

ceramice

in

tipare

vartoase

Ultimul procedeu si cel mai utilizat in fasonarea

mecanica a caramizilor pentru constructii se realizeaza cu
ajutorul presei cu melc si filiera din figura 2.2.
Masa argiloasa introdusa in corpul presei, ajunge
presata de la valturi la cutite, de unde taiata, maruntita, este
preluata si adusa spre filiera de surubul melc. Forma obtinuta
prin filiera este taiata la dimensiunile dorite de dispozitivul de
taiere.

Fig. 2.2 Presa cu melc si filiera

2.3.3. Uscarea formelor crude este operatia care se
efectueaza pentru a preveni fisurarea si craparea produselor
ceramice datorita evaporarii rapide a apei care s-ar produce
in timpul arderii formelor crude.
Uscarea se poate face in doua moduri:
- natural;
- artificial.
Uscarea naturala are loc in spatii deschise, acoperite
(soproane). Produsele se aseaza cu interspatii intre ele, pentru
a permite ventilarea naturala. Procedeul de uscare prin
ventilare naturala prezinta dezavantajul unei durate mari de
uscare (15 - 20 zile).
Uscarea artificiala (cu aer cald) rezolva problema
duratei mari necesare uscarii naturale si in plus, realizeaza un
deziderat major si anume recuperarea energiei calorice puse in
libertate la arderea produselor ceramice.Uscarea artificiala se
realizeaza in uscatorii, special construite sub forma de tuneluri
sau camere si incalzite cu aer cald rezultat din camerele de
ardere, sau in uscatorii montate deasupra cuptoarelor, care
folosesc caldura radiata de cuptoare.
Arderea formelor uscate este operatia prin care
forma uscata prin incalzire progresiva la temperaturi inalte se
transforma intr-un material dur, rezistent mecanic si chimic si
stabil la actiunea apei.
Acest proces se desfasoara in cuptoare ce pot avea
functionare continua sau intermitenta.
Cuptoarele cu functionare intermitenta - sunt
alcatuite din camere de ardere, in care arderea este oprita
pentru incarcarea si descarcarea produselor. Aceste cuptoare
prezinta dezavantajul unui mare consum de combustibil,
nerecuperindu-se nici caldura gazelor de ardere, nici cea a
produselor arse.

Fig.2.3 Functionarea cuptorului circular

Un astfel de cuptor este cuptorul de camp, utilizat la
obtinerea unor produse ceramice putin pretentioase. Din
formele crude se realizeaza o zidarie cu interspatii in care se
aseaza combustibilul solid (lemn, carbune). Se acopera zidaria
cu un strat de argila, pentru mentinerea temperaturii in masivul
de caramida astfel arsa. Se obtin produse la care arderea
completa se produce doar la 70% din materialul ars. In astfel de
cuptoare se ard caramizile manuale.
Cuptoarele cu functionare continua - sunt de doua
tipuri:
a. cuptoare circulare (Hoffman);
b. cuptoare tunel.

a. Cuptoarele circulare - au zona circulara ocupata

de un cos de fum, care asigura tirajul. Aceste cuptoare sunt
alcatuite dintr-un numar par de camere dispuse circular, ca in
fig.2.3.
Compartimentele sunt despartite intre ele printr-un
panou de hartie care arde odata cu arderea produselor. In
aceste cuptoare produsele stau pe loc si se dirijeaza arderea de
la o camera la alta, principiul de functionare pentru un ciclu de
ardere fiind urmatorul:
- in situatia din fig.2.3 dupa cum se poate vedea, in
compartimentul 14 se introduc caramizi crude, in continuare din
compartimentul 1 se scoate sarja de caramizi arse si racite de
curentul de aer proaspat care circula in cuptor in sensul indicat
de sageti. Acest curent de aer patrunde in compartimentele 2,
3, 4 si raceste sarjele de caramida arsa anterior si astfel
preincalzit constituie aerul necesar arderii combustibilului.
Gazele de ardere rezultate din camera 5 (unde este
focarul in situatia data) contribuie la preincalzirea si uscarea
formelor crude pana la evacuarea spre cosul de fum prin gura
de evacuare de la camera 13. In momentul in care arderea este
terminata in camera 5, focul porneste in camera 6, evacuarea
gazelor de ardere se face prin gura de evacuare de la camera
14, alimentarea cu forme crude se face prin camera 1,
descarcarea caramizilor arse se face prin camera 2 pe unde
aerul proaspat patrunde spre formele arse din camerele 3, 4, 5
si le raceste preincalzindu-se si constituind astfel aerul necesar
arderii in camera 6, unde este focul s.a.m.d.
b. Cuptoarele tunel: spre deosebire de cuptoarele circulare
au zona de ardere fixa. Produsele fasonate, crude, strabat
cuptorul asezate pe vagoneti (fig.2.4), trecand pe rand prin cele
trei zone: preincalzire, ardere, racire.

Fig. 2.4 Functionarea cuptorului tunel

Miscarea carucioarelor are loc in sens invers miscarii aerului si
gazelor de ardere. Deci cele doua tipuri de cuptoare au acelasi
principiu de functionare cu mentiunea ca, la cuptorul circular se
dirijeaza zona de ardere de la un compartiment la altul in
ordine, iar la cuptorul tunel se misca formele fasonate asezate
pe vagoneti, parcurgand in ordine cele trei zone. Aceste
cuptoare prezinta avantajul recuperarii asa cum s-a vazut atat a
gazelor de ardere, cat si a caldurii produselor arse.
Decorarea produselor ceramice - este operatia prin
care se realizeaza (prin tratamente de suprafata) imbunatatirea
calitatii suprafetei produselor ceramice (impermeabilitatea) si a
esteticii acestora.
Angobarea consta in aplicarea de suspensii apoase de
caolin pe produsele uscate, prin suflare sau scufundare si
arderea odata cu acestea.

Se obtine o suprafata compacta, lucioasa, cu aspect de

sticla. Prin acest procedeu se realizeaza innobilarea faiantei, a
teracotei etc.
Glazurarea (smaltuirea) consta in aplicarea de
diferite suspensii apoase pe formele crude si uscate (sau arse
pana la structura poroasa), care in timpul arderii se topesc,
formand sticle transparente sau opace.
Prin
adaugarea
obtin diverse culori.

de

pigmenti

minerali

se

Cea mai simpla glazura se realizeaza cu sare de

bucatarie, care se transforma succesiv sub actiunea caldurii in
oxizi de sodiu, aluminosilicati de sodiu si prin topire, acestia dau
aspectul sticlos al smaltului.
Produse ceramice brute poroase folosite in
constructii. Produse pentru zidarii.
Caramizi pentru zidarii
Caramizile pentru zidarii sunt produse ceramice
brute, colorate, cu structura poroasa, obtinute prin arderea la
900-10500C a formelor fasonate din argile fuzibile.
Caramizile pentru zidarii sunt produse ceramice
brute, colorate, cu structura poroasa, obtinute prin arderea la
900-10500C a formelor fasonate din argile fuzibile.
Fig. 2.5 Proba incercata la
compresiune

Caramizile
pentru
zidarii sunt produse ceramice
brute, colorate, cu structura
poroasa, obtinute prin arderea la 900-1050 0C a formelor
fasonate din argile fuzibile.

Caramizi
de
mana(fasonate manual) - au forma paralelipipedica, formate
prin presare manuala, cu suprafata plina si dimensiunile
240x115x63.
Se prezinta in doua sortimente, functie de rezistenta la
compresiune(marca)determinata pe probe pregatite ca in fig.
2.5:
- 50, cu Rc = 50-74 daN/cm2;
-

75, cu Rc = 75-200 daN/cm2.

Caramizi pline presate pe cale umeda

Au forma paralelipipedica, fete plane si muchii drepte,
cu suprafata plina sau cu goluri si dimensiunile 240 x 115 x 63
mm si 240 x 115 x 88 mm. Cand volumul de goluri reprezinta
mai putin de 15% din volumul unei caramizi, acestea se includ
in categoria caramizilor pline. Golurile create au rolul de a mari
suprafata de uscare si de micsorare a greutatii produselor.
Functie de densitatea aparenta, aceste produse se
clasifica in:
- clasa C1 - cu ra < 1,3 kg/dm3;
- clasa C2 - cu 1,3 < ra < 1,6 kg/dm3;
- clasa C3 - cu 1,6 <ra < 1,9 kg/dm3.
Functie de rezistenta la compresiune distingem
urmatoarele marci: 50; 75; 100; 125; 150; 200 si 250.

Dupa dimensiunea maxima a defectelor si numarul

acestora, precum si dupa marimea altor caracteristici aceste
produse se impart pe categorii de calitate, astfel:
- calitatea A - produse utilizate la zidarii aparente;
- calitatea I si calitatea II - produse utilizate la zidarii
tencuite.
In aceste conditii, la livrare aceste produse sunt notate
astfel:

P - A - C3/100 - tip 63
unde: P = caramida presata;

A = calitate functie de defecte;

C3 = clasa data de densitate;
100 = marca;
tip 63 = grosimea caramizii.

Caramizi si blocuri cu goluri verticale (GV) - se obtin prin

extrudere

Fig.2.6 Caramizi cu goluri verticale

a- modulate (GVM) ; b - nemodulate (GVP)
pe cale umeda. Golurile au forma cilindrica sau prismatica si
sunt perpendiculare pe fata
de asezare a caramizilor (fig.2.6).
Golurile pot fi:
- modulate: (G.V.M.) astfel:
- cele dreptunghiulare cu suprafata 6 cm2;
- cele circulare cu 18 mm diametrul;
- combinatii de forme.
- nemodulate sau partial modulate (G.V.P.) in care
forma si dimensiunile golurilor nu sunt impuse. Volumul maxim
al golurilor in ambele situatii nu va fi mai mic de 15%, dar nu
va depasi 40% din volumul caramizii / blocului ceramic.
Se livreaza in trei clase de calitate (A, I, II), cu densitate
medie de 1000-1500 kg/m3 si cu marci de la 50 la 250.

Fig.2.7
Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale
(G.O) - se obtin prin extrudere pe cale umeda. Forma golurilor
este poligonala (fig.2.7a,b,c), iar volumul de goluri nu
depaseste 30% din volumul caramizii.
Caramizile cu goluri orizontale se prezinta in trei clase
de calitate (A, I, II), cu
densitatea aparenta medie de 700 - 1300 kg/m3 si cu marca de
la 25 la 50. Caramizile de marca 50 se folosesc la zidarii
portante, iar cele de marca 25 se folosesc pentru zidarii de
umplutura, sau ca material termoizolator.

Fig.2.8 Caramizi cu lamba si uluc

Caramizi gaurite cu lamba si uluc (L.U) se obtin

prin extrudere pe cale umeda si au pe cele doua muchii
lamba si uluc, care le asigura buna lor imbinare.
Dupa grosimea caramizii, acestea se fabrica in trei
tipuri: LU 90; LU 60; LU 45, fig. 2.8.
Se utilizeaza
neportante.

la

executarea

zidurilor

interioare

Utilizarea tuturor caramizilor cu goluri conduce la

reducerea consumului de material si a greutatii proprii a
zidurilor, la cresterea productivitatii muncii.
Caramizi pentru placaj - se aplica pe zidarie de beton
sau caramida, la exterior sau interior si au rol de protectie sau
estetic. Se fabrica intr-o singura calitate, ce trebuie sa
corespunda acelorasi conditii ca si caramida plina presata, de
calitatea A.

Fig. 2.9 Caramizi pentru placaj

Avand in vedere necesitatea acoperirii atat a

suprafetelor drepte, cat si a colturilor, pentru aceste caramizi se
fabrica doua tipuri, (fig.2.9).
Caramizile pentru suprafete curente se caracterizeaza printr-o
forma alungita si in sectiune au un gol interior. Au fetele si
muchiile drepte, astfel incat se realizeaza o zidarie cu rosturi
verticale foarte mici si rosturi orizontale umplute cu mortar.
Inaintea utilizarii, caramida se sparge prin lovire (in
doua jumatati) si acestea se prind pe stratul suport (mortar).
Caramizile pentru colturi spre deosebire de
curente, se fabrica sub forma de jumatati de caramida.

cele

Produsele pot fi cu fata glazurata sau neglazurata, iar

pe spatele lor sunt prevazute cu striuri sau reliefuri care servesc
pentru asigurarea unei bune adeziuni a mortarului pentru
fixarea lor.
Placi ceramice pentru pereti si pardoseli
Se fabrica din argila de calitate superioara. Au o fata
neteda si cealalta cu nervuri, pentru a putea fi prinse de pereti
sau pardoseli.
Se utilizeaza la pardosirea holurilor, a birourilor, a
coridoarelor, a vestiarelor, la placarea peretilor interiori si
exteriori.

Caramizi radiale pentru cosuri de fum (CR) au

forma in plan de sector radial, permitand ca la zidurile curbe sa
se mentina constanta dimensiunea rosturilor dintre caramizi.
Se fabrica numai la comanda cu latimea variabila
functie de diametrul cosului.