Sunteți pe pagina 1din 4

Alexandru Lapusneanu

Costache Negruzzi

Costache Negruzzi a fost un om politic si scriitor roman cu origini spaniole,din perioada


pasoptista. Astfel,nuvela Alexandru Lapusneanu este prima nuvela romantica de inspiratie
istorica din literatura romana,o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au
cultivat-o ulterior.
Publicata in perioada pasoptista,in primul numar al revistei Dacia literara(1840),
nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice,istoria nationala(Evul Mediu), potrivit
recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program al revistei intitulat Introductie,
care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. Ulterior,nuvela a fost inclusa in
ciclul Fragmente istorice din volumul Pacatele tineretilor.
Nuvela este specia genului epic in proza, cu un singur fir narativ care urmareste un
conflict unic,concentrat. Personajele sunt relative reduse,caracterizate succinct si graviteaza in
jurul personajului principal.
Nuvela romantica de inspiratie istorica este nuvela in care apar caractere istorice si in
care este redata culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara si nu epica. In aceasta
opera vor fi intalnite de asemenea gesturi si replici spectaculoase sau memorabile.
Astfel,tema principala a nuvelei este reprezentata de lupta pentru putere in perioada
medievala in Moldova. Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu
evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un
domnitor crud,tiran. Scriitorii pasoptisti se inspira din cronici din folclor, conform esteticii
romantice si recomandarilor din Introductie.
Naratorul este omniscient,omnipresent,sobru,detasat, predominant obiectiv, dar
intervine direct prin cateva epitete de caracterizare, de exemplu tiran sau curtezan. Se
nareaza la persoana a III-a, cu focalizare zero, din viziunea dindarat. Astfel, naratiunea se
desfasoara linear,cronologic,prin inalntuirea logica a secventelor narative si a episoadelor.
Textul Alexandru Lapusneanu are o structura simetrica,clasica, fiind format din 4
capitole,cu un numar de pagini aproximativ egale. Fiecare capitol este insotit de catre un motto
cu rol rezumativ,care constituie replici memorabile ale personajelor.Datorita focalizarii asupra

personajului principal atat in capitolul I cat si in capitolul IV, nuvela primeste o structura
circulara,sferica,inchisa.
Astfel, caracterul clasic al romanului este explicat de respectarea acestui set de reguli
prestabilit cu scopul crearii unei ordini,unui echilibru armonios. Totodata,folosirea tipologiilor
de personaje accentuaza acest caracter,fiind prezente in text tipologii diferite care
caracterizeaza unul sau mai multe personaje. Astfel, domnitorul Alexandru Lapusneanu se
inscrie in tipologia tiranului, boierul Motoc in cea a tradatorului ,iar Spancioc,Veverita si Stroici
in cea a boierilor patrioti. Acest caracter impune,dupa cum am spus, impartirea romanului pe
capitole si totodata pe momente ale actiunii.
Capitolul I,rezumat de motto-ul :Daca voi nu ma vreti,eu va vreu cuprinde
expozitiunea in care se prezinta intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu la tronul Moldovei si
intalnirea cu cei patru boieri pe care domnitorul doreste sa se razbune.
Capitolul al II-lea,reprezentat de motto-ul Ai sa dai sama,Doamna!,corespunde
desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declasante de reluarea tronului de catre
Alexandru Lapusneanu,care confisca averile boierilor si omoara pe cativa dintre ei. Motto-ul
reliefeaza avertismentul pe care Ruxanda,sotia domnitorului il primeste de la vaduva unui
boier. Aceasta ia seama de el si intervine pe langa domnitor pentru a inceta omorurile,iar
acesta ii face sotiei sale o promisiune.
Capitolul al III-a reprezinta punctul culminant al operei care contine multe scene
romantice,precum participarea domnitorului la slujba religioasa sau discursul acestuia de la
mitropolie. Capitolul este rezumat de motto-ul Capul lui Motoc vrem, replica a norodului
care il gaseste pe Motoc vinovat pentru toate nemultumirile. Are loc omorararea acestuia,
precum si leacul de frica pentru doamna Ruxanda.
Capitolul al IV-lea infatiseaza deznodamantul si anume moartea tiranului prin otravire.
Motto-ul reprezinta amenintarea personajului principal :De ma voi scula,pre multi am sa
popesc si eu care,bolnav fiind,este calugarit potrivit obiceiului vremii,pierzand astfel puterea
domneasca. Deoarece acesta ameninta sa-si ucida chiar si fiul,urmasul la tron,doamna Ruxanda
este de acord cu propunerea boierilor de a-l otravi.
Sunt prezentate trei conflicte,de natura diferita. Principalul conflict este exterior si de
ordin politic reprezentat de lupta dintre domnitor si boieri pentru putere. Conflictul secundar
are loc intre domnitor si boierul Motoc,conflict care particularizeaza dorinta de razbunare a
domnitorului. Este present de asemenea si conflictul social dintre boieri si popor,care este
limitat la rezolta multimii din capitolul III.

Personajele sunt realizate conform esteticii romantice,fiind personaje exceptionale cu


calitati si defecte iesite din comun in situatii exceptionale. Antiteza este principalul procedeu de
constructie,precum si replicile memorabile si liniaritatea psihologica.
Caracterul romantic al romanului este evidentiat de inspiratia din scrierea literara a lui
George Ureche,Letopisetul Tarii Moldove. Exagerarile in constructia personajelor precum si
folosirea antitezei ca figura de stil accentuaza caracterul romantic.
Nuvela Alexandru Lapusneanu detine de asemenea si caracterul modern, datorita
prezentei personajului colectiv. Naratorul urmareste reactiile multumii si analizeaza psihologia
spiritului gregar. Reactiile multumii sunt descrise prin neologisme precum eho.
Alexandru Lapusneanu este personajul principal al operei,personaj romantic,
exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale. El intruchipeaza tipul domnitorului
sangeros,tiran si crud. Trasaturile sunt subordonate uneia principale,vointa de putere care ii
calauzeste actiunile. Este de asemenea crud,hotarat,viclean,inteligent,bun cunoscator al
psihologiei umane. Este caracterizat direct de catre narator,de alte personaje sau prin
autocaracterizare,dar si indirect prin intermediul faptelor,limbajului,comportamentului si a
relatiilor cu celelalte personaje.
Doamna Ruxanda este personajul secundar,de tip romantic,construit in antiteza cu
Lapusneanul. Are un caracter slab caracterizat de blandete deoarece ea nu actioneaza din
vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze omorurile,nici cand il otraveste.
Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator,viclean,las,intrigant,care nu isi
urmareste doar propriile interese. Incearca sa il linguseasca pe domnitor,pe care il tradase in
prima sa domnie cu scopul de a nu-l da multumii. Are un comportament grotesc si las in fata
primejdiei.
In antiteza cu boierul Motoc sunt personajele episodice Spancioc si Stroici, care au rol
justitiar si care reprezinta boierimea tanara. Acestia sunt cei care o sfatuiesc pe doamna
Ruxanda sa isi otraveasca sotul,caruia,aflat pe patul de moarte,ii adreseaza Invata a muri,tu
care stiai numai a omori.
Personajul colectiv,multumea revoltata,apare pentru prima data in literature noastra.
Psihologia acestei multumi este surprinsa cu finete,in mod realist. Este observata si capacitatea
domnitorului de a manipula acest personaj.
Modul principal de expunere este dialogul,insa sunt prezente atat naratiunea cat si
descrierea. Prin naratiune sunt povestite intamplarile,iar descrierea confera culoarea locala .

Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o


trasatura a literaturii pasoptiste. Fiind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste,
Alexandru Lapusneanu este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului
romantic enuntat in articolul Introductie. Astfel, inspiratia isi trage originea din istoria
nationala, personajele sunt exceptionale in situatii exceptionale,iar personajul principal este
alcatuit din contraste.Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice,precum echilibrul
compozitiei, constructia simetrica,aspectul verosimil al faptelor si caracterul obiectiv al
naratiunii, elemente care impreuna cu cele pasoptiste demonstreaza apartenenta nuvelei
Alexandru Lapusneanu scrisa de Costache Negruzzi in cadrul nuvelelor romantice de factura
istorica si pasoptista.