Sef lucrari dr Ligia Piros

Semiologia reprezint studiul simptomelor tulburrilor psihice; stabilete

condiiile, succesiunea, interdependena i dinamica tulburrilor mentale.

Difereniere semne simptome:

semnele sunt obiective i reprezint ceea ce vedem la pacieni;

simptomele sunt subiective i reprezint ceea ce declar pacienii c simt.

In funcie de intensitatea simptomelor, tulburrile psihice se clasific in:

tulburri nevrotice
tulburri psihotice
tulburri datorate nedezvoltrii
demene.

Mai frecvente sunt primele dou tipuri; tulburrile datorate

nedezvoltrii i demenele implic pierderea bagajului noional.

Procesele psihice

de cunoatere: senzaiile, percepia, atenia,

memoria, gandirea, limbajul, imaginaia;
afective i trebuine: stabilesc raportul subiectiv intre individ i
realitatea obiectiv;
voina i activitatea: prin ele se realizeaz aciunile, in
conformitate cu scopurile stabilite in mod contient.

Senzaia

act psihic elementar, monomodal

realizeaz imaginea singular a unei insuiri a obiectelor i fenomenelor

lumii inconjurtoare.

se datoreaz aciunii obiectelor i fenomenelor asupra organelor de sim.

evideniaz proprietile elementare ale materiei (form, mrime, greutate,

culoare, miros, gust)

reprezint izvorul iniial al tuturor informaiilor

sunt imagini subiective ale lumii obiective

imaginea reflectat devine element de contiin al subiectului de ordin

ideal
Particularitile senzaiilor

instrumente de reflectare nemijlocit a lumii materiale prin sistemul

analizatorilor, asupra crora acioneaz direct

reprezint reflectarea, pe plan ideal, a proprietilor separate ale obiectelor i

fenomenelor concrete

Percepiile
sunt procese senzoriale elementare
se disting prin sintetism, unitate, integritate
redau realitatea obiectiv in imagini de ansamblu
multimodale: reflectarea in condiii de simultaneitate, succesiune,
insuiri multiple ale obiectelor lumii externe
Percepia presupune raporturi intre:
calitile obiectelor i
condiiile subiective (interne) ale individului (trebuine, interese,
experien)
percepia include insuirile generale i eseniale ale lucrurilor
constituirea percepiei se face dup varsta de 3 luni
percepia auditiv apare in primul an de via.

Psihopatologia senzorialitii

tulburri cantitative
scderea pragului senzorial determin o suprasensibilitate la stimuli (subliminali), rezultand
hiperestezia senzorial
apare in surmenaj, suprasolicitare fizic i psihic
in afeciuni nevrotice: distimie, tulburarea depresiv, tulburarea anxioas

Cenestopatiile

termen introdus de Dupre - form aparte de hiperestezie

tulburare contient a senzaiilor i percepiei interoceptive i proprioceptive

senzaii penibile, difuze, cu sediu variabil

apar fr nici o modificare organic evideniabil

apar in anumite tulburri nevrotice

cenestopatii frecvente: amoreala mainilor, cefaleea migratoare, senzaia
de nod in gat i sufocare

ridicarea pragului senzorial determin hipoestezia: scderea receptivitii la diveri stimuli

apare in: stri reactive acute (post-traumatice)
inducie hipnotic
stri conversive
schizofrenie (unde apare, la extrem, anestezia psihic)

Iluziile - Tulburri calitative

percepia deformat a unor obiecte sau fenomene existente in realitate; iluzia este, in general, o
eroare cognitiv sau perceptiv
apar la normal, datorit distanei, luminozitii sau a strilor afective speciale
iluziile fiziologice, optico-geometrice
persoanele corecteaz uor eroarea
Iluziile vizuale - cele mai frecvente:
metamorfopsii: impresia de deformare a obiectelor i a spaiului
perceput
micropsia: obiecte percepute mai mici (de obicei apar in patologia organic cerebral)
macropsii: obiecte percepute mai mari
dismegalopsii: obiecte percepute alungite sau lrgite apar mai ales in intoxicaiile cu diferite
substane
porropsia: obiecte percepute mai apropiat sau mai indeprtat
callopsia: obiecte percepute infrumuseat
pareidoliile: percepii deformate, intens anxiogene; interpretarea
imaginii ce poate oferi percepiei patologice un mare grad de bogie i de vivacitate
(perceperea de fiine amenintoare in desenul parchetului, al covorului, al perdelei etc)

Falsele recunoateri

identificarea greit a diverselor persoane - diferit de confuzia de

persoan

apare in: episoade maniacale, stri confuzive, sindrom Korsakov; in

sindromul de derealizare, depersonalizare; in patologia de lob temporal

varianta particular: deja vu, deja connu, deja vecu sau, invers, jamais
vu, jamais connu, jamais vecu
Iluzia sosiilor (mai ales in demen)

persoane care seamn atat de mult, incat nu pot fi deosebite

persoana cunoscut nu este identificat, pacientul consider c este

doar asemntoare cu ea

persoanele cunoscute sunt multiplicate

sentimentul c persoanele apropiate au fost substituite in scop ostil

schizofrenie

Iluziile auditive

impresia c anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai distincte
sau dimpotriv discrete, estompate, indeprtate

sunete reale (btile ceasului, picuratul apei de la robinet) sunt percepute drept
cuvinte injurioase
Iluziile gustative i olfactive

se deosebesc greu de halucinaiile gustative i olfactive

perceperea eronat a gustului sau mirosului normal al diferitelor substane

sapide sau odorifice

apar in leziunile de lob temporal

Iluziile viscerale sau interoceptive

perceperea eronat a funciilor unor organe sau aparate

modificri de schem corporal: perceperea denaturat a formei, mrimii,

greutii i poziiei propriului corp

transpoziia prilor corpului, micorarea sau mrirea lor

apar in schizofrenie.

Agnoziile

- (apar ca simptom in psihiatrie, dar au cauz neurologic leziuni de centri nervoi in

sistemul nervos central)
- defect de integrare gnozic (de transformare a excitaiei in senzaie i a acesteia in imagine
perceptiv), datorit lezrii centrilor de integrare
- se pierde capacitatea de a recunoate obiectele dup calitile lor senzoriale

Agnozia vizual

Cecitatea psihic: tulburarea recunoaterii semnificaiei obiectelor, imaginilor, persoanelor,

dei vederea este intact i contiena este clar.

bolnavul nu recunoate obiecte sau persoane

micarea sau contextul pot contribui la recunoatere

apare in leziunile de lob occipital, mai ales stang

Agnozia obiectelor animate

Prossopagnozia: bolnavul nu recunoate persoane foarte cunoscute sau nu se recunoate pe

sine in oglind apare in leziunile de emisfer dreapt

Agnozia culorilor: tulburarea clasificrii culorilor, insoit de amnezia numelui

acestora

apare in leziunile emisferei stangi

Agnozia simbolurilor grafice - cecitatea verbal

imposibilitatea inelegerii limbajului scris (alexia) citete fiecare cuvant, dar nu

integreaz sensul in fraz

imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafia)

sesizarea primelor cuvinte din fraz cu omiterea celorlalte (dislexie)

nerecunoaterea cifrelor (alexia cifrelor)

apar in leziuni parietale posterioare i occipitale (de grani parieto-occipital)

Agnozia spaial - tulburarea percepiei spaiului

- pierderea posibilitii de apreciere a distanelor

- pierderea posibilitii de localizare a obiectelor

- pierderea posibilitii de comparare a mrimii i formelor

- apare ca urmare a leziunilor la nivel de lob parietal

Agnozia auditiv - surditatea psihic

incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbal)

incapacitatea de a identifica melodii (amuzie)

se pstreaz posibilitatea de recunoatere a ritmului, intensitii i a localizrii

apar in leziunile bilaterale de lob temporal; pot insoi mai ales crizele
convulsive
Agnozia tactil

incapacitatea de a recunoate forma i volumul obiectelor amorfognozie

incapacitatea de a recunoate obiectele in totalitate prin explorare tactil

astereognozie

apare in leziunile de lob parietal

Halucinaiile - percepie fr obiect de perceput

halucinaiile se insoesc de grad de convingere mare pacientul este convins de veridicitatea, de

autenticitatea lor i de faptul c trebuie s le dea curs (asemeni ideilor delirante)
constituie o urgen psihiatric major!

Halucinaiile funcionale (stadiu intermediar)

excitani obiectivi determin apariia unor percepii false:

zgomotul de roi este perceput in dou moduri concomitent: zgomot de roi i cuvinte injurioase,
ameninri

ele persist atata timp cat persist i excitantul real

difer de iluzii

pot avea caracter pasager

Halucinoidele (stadiu intermediar)

fenomene halucinatorii situate intre reprezentrile vii i halucinaiile vagi

nu izbutesc s conving bolnavul asupra existenei lor

sunt forme prehalucinatorii

apar in perioada de dezvoltare a halucinaiilor i, mai rar, in cea de tergere

Imaginile eidetice

- reproiectri in exterior ale imaginilor unor obiecte sau fiine care au o for vie

- sunt strans legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurare

in timp

- halucinaii hipnagogice (in tranziia de la veghe la somn)

- halucinaii hipnapompice (in tranziia de la somn la veghe)

- pot s apar la normal

Halucinozele

halucinaii a cror semnificaie patologic poate fi recunoscut de pacient (voci

care discut despre el etc.)

adopt fa de ele o atitudine critic

caut s le verifice autenticitatea

apar la persoane cu defecte de analizator

apar in stri toxice i infecioase; secundar consumului de alcool

apar in psihozele delirant halucinatorii

se pot croniciza

Halucinaiile propriu-zise psihosenzoriale - tulburri de percepie ce corespund

integral definiiei.
Caracteristici:

proiecie spaial situat in spaiul campin sau extracampin (ex: violul de la

distan)

convingerea pacientului asupra realitii lor

percepute prin modalitile senzoriale obinuite (exteroceptive, interoceptive,

proprioceptive) i pe cile senzoriale normale

grad de intensitate variabil (discret sau intens anxiogene)

claritate diferit (voci optite sau puternice)

complexitate variabil (de la simple zgomote la adevrate discursuri)

durat variabil (de la cateva secunde sau minute la ore in ir), intermitente sau
continue

rezonan afectiv (dac vocea comenteaz aciunile bolnavului): iniial

anxiogene, apoi fr participare afectiv

natura senzorial: exteroceptive (auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile);

interoceptive (viscerale), proprioceptive (motorii, kinestezice)

Halucinaiile exteroceptive
Halucinaiile auditive

- pe primul loc ca frecven la adult

- situate cel mai des in campul auditiv perceptibil
- intensitate variabil
- complexitate variabil: elementare (foneme faaituri, pocnituri), comune
(sunete, pai), complexe (verbale)
- continuitatea: episodice sau continue
- ecoul afectiv: favorabile (comentative), defavorabile (comentative sau
imperative)
- urgen psihiatric
- pot fi concordante (in tulburarea afectiv) sau neconcordante (in schizofrenie) cu
starea afectiv
- apar in schizofrenie, in tulburrile afective

Halucinaiile vizuale

- percepii ale unor obiecte, fiine, imagini inexistente in realitate in acel

moment (adesea cu coninut mistic)
- mai frecvente la copil
- monocromatice sau policromatice
- percepute cu un ochi sau cu ambii
- ocup tot campul vizual sau pot fi scotom (cel mai frecvent scotomul
central Morel: pacientul vede ca pe lang un tub astupat)
- proiecia spaial: campin sau extracampin
- complexitatea: elementare (fosfene, puncte), complexe (figuri, obiecte,
fiine), scenice statice(panoramice) sau cinematografice (in micare)
- durata: permanente sau episodice
- tonalitatea afectiv in funcie de coninut
- apar in schizofrenie, in sevrajul alcoolic

Halucinaiile autoscopice

- realizeaz imagine dubl - bolnavul percepe propriul corp sau pri din el proiectate in afar
- dup apariie, pot fi: episodice (cateva secunde) sau persistente, continue
- corpul perceput poate fi identic sau modificat (urait, infrumuseat)
- mai rar intalnite

Halucinaiile olfactive i gustative

- au caracter secundar - apar dup alte tulburri de percepie

- sunt greu de separat, deoarece substanele sapide sunt i odorifice
- gusturi sau mirosuri cel mai frecvent neplcute, dar i plcute
- apar frecvent in afeciuni organice, dar i in schizofrenie

Halucinaiile tactile

- impresia de atingere a suprafeei cutanate

- percepute continuu (in reea) sau discontinuu (punctiform)
- la suprafa (epidermice) sau in profunzime (hipodermice)
- parazitoze halucinatorii (perceperea de insecte care infesteaz suprafaa pielii sau ptrund pe sub
piele) foarte rar intalnite de sine-stttoare
- frecvent in dependena alcoolic
- mai frecvente la femei

Halucinaiile interoceptive (viscerale)

- senzaia existenei unor fiine in corp; a schimbrii poziiei unor organe; a

obstrurii sau a perforrii lor
- frecvent cu localizare genital
- senzaia de violare direct sau de la distan
- manifestri halucinatorii in patologia schemei corporale (membrul-fantom la
amputai)

Halucinaiile proprioceptive

- motorii sau kinestezice

- impresia de micare sau deplasare a propriului corp
- apar in sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault (in
schizofrenie)

Pseudohalucinaiile (halucinaiile psihice)

- autoreprezentri aperceptive (nu au caracter psihosenzorial vede cu ochii minii)

Caracterizate prin:

- incoercibilitate (adevr imposibil de combtut, cruia nu trebuie s i se demonstreze

veridicitatea)

- automatism

- exogenitate sunt impuse din afar

- se vorbete despre voci sau vedenii stranii, speciale

- nu se proiecteaz in afar, ci se petrec in minte

- sunt percepute de analizatori speciali

- sunt fcute, provocate din afar caracter impus

- respect aceleai modaliti senzoriale

Pseudohalucinaiile auditive

- voci interioare ecou

- sonorizarea gandirii
- tranzitivism: alii pot descoperi, auzi sau ghici gandurile bolnavului
- sunt auzite cu urechile minii
- i se pot impune gandurile prin telepatie, sugestie, unde

Pseudohalucinaiile vizuale

- percepute ca imagini izolate sau ca scene panoramice

- coninut variat: plcut, neplcut, terifiant, insulttor

- apar in spaiul subiectiv

- sunt vzute cu ochii minii, cu ochii interiori

- fac parte din sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault

Pseudohalucinaiile gustative i olfactive

- apar de fiecare dat alturi de halucinaiile gustative i olfactive

- apar mai ales in cadrul organicitii

- pseudohalucinaiile tactile: senzaii penibile provocate de la distan - localizate cel mai des in sfera genital
Pseudohalucinaiile interoceptive

- asemnate cu lipsa libertii interioare

- bolnavul are senzaia c este posedat de animale, de spirite

- se localizeaz in diverse organe i determin simptomatologie specific

- individul acioneaz dup cum ii cere acea fiin strin

Pseudohalucinaiile motorii (kinestezice)

- perceperea unor micri impuse - au caracter imaginar

- se intalnesc destul de rar

- toate tulburrile de percepie se asociaz intre ele: halucinaii plurisenzoriale

Atenia - funcie psihic bazal care realizeaz orientarea i concentrarea selectiv

a activitii psihice asupra unui grup de elemente sau fenomene
- tipuri:
involuntar: stimuli ce apar brusc; noutate informaional; organism
nepregtit;
voluntar: susinut de efort voliional; habitual: de pregtire, de
ateptare
Psihopatologia ateniei
Disprosexiile

Hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere; in

episoadele expansive, intoxicaii uoare, hipocondrie

Hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere; in

surmenaj, anxietate, depresie, oligofrenie, demen

Aprosexia: dispariia oricrei activiti psihice; numai in strile comatoase

Memoria - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin fixare (intiprire), conservare (pstrare) i
reactualizare (evocare)

- oglindete experiena anterioar

- constituie rezervorul gandirii i imaginaiei
- suportul forei cognitive a individului
- strans corelat cu procesele afective

Procesele memoriei

- memorarea: transformri menite s asigure fixarea informaiei pe suporturi adecvate;

factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul de omogenitate a materialului, semnificaia
materialului;
factori subiectivi: starea fiziologic, motivaia, gradul de tensiune afectiv, varsta

- pstrarea
- reactualizarea

Tipuri de memorie

Imediat: reproducerea sau recunoaterea unui material pan la 10 secunde de la momentul prezentrii

Recent: reproducerea sau recunoaterea are loc la un interval mai mare de 10 secunde de la prezentare

A evenimentelor indeprtate (memoria de lung durat): evenimentele trite de la inceputul vieii i pan in
prezent

Dismnezii cantitative

Hipomnezii: scderea in diferite grade a forei mnezice - in surmenaj, involuie, oligofrenie, depresie

Amnezii: prbuirea forei mnezice; pot fi pariale sau totale (in strile comatoase), retrograde i anterograde

Amnezii anterograde (de fixare) se refer la imposibilitatea memorrii evenimentelor de la imbolnvire spre
prezent; sunt mai frecvente, scade capacitatea de fixare, nu se poate evoca un eveniment recent

apar in: sindromul Korsakov, stri confuzive, stri reactive (in situaii traumatice majore, de mas)

Amnezia retrograd (de evocare): - progresiv dinaintea bolii spre trecut; destructurarea nu este atat de
accentuat

Amnezia antero-retrograd: punctul esenial este cel al imbolnvirii; apare mai frecvent in tumori, leziuni
cerebrale
Legea lui Ribot: regresiunea memoriei: vizeaz fenomenul uitrii. Uitarea se face de la prezent spre trecut, de la
complex spre simplu, de la abstract la concret

Amnezii totale: in come

Amnezii pariale (par a fi hipomnezii):

- lacunar: hiatus mnezic; in tulburrile de contien, traumatismele cranio-cerebrale (TCC),

epilepsie, beia patologic

- tardiv: legat de o tulburare de contien; apare progresiv; in demene, epilepsie

- electiv (tematic): inregistrare voluntare bine efectuat, recunoatere imposibil; influenat de

strile afective negative (posttraumatic)

Hipermneziile

- evocri exagerate, tumultuoase, indeprteaz individul de la preocuprile sale

de moment

- apar la normal, in intoxicaii; in episodul maniacal

- hipermnezii selective: la paranoici, in intoxicaii; bolnavul ii mobilizeaz toat
fora mnezic pentru tema pe care o are in minte: procurarea actelor
doveditoare pentru a demonstra urmrirea etc., procurarea drogului.
- mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic i incoercibil a ideilor i
amintirilor
- Alte hipermnezii:

- tematic: afectogen

- autist: in schizofrenie

- mecanic, fr inelegerea datelor (in oligofrenie)

- oneiroid: in toxicomanii

- viziunea retrospectiv: derularea fulgertoare a intregii viei in ultimele cateva

clipe dinainte de moarte

Tulburrile calitative
Paramneziile

- amintiri deformate, false fie sub aspectul desfurrii cronologice, fie sub aspectul lipsei
legturii cu realitatea obiectiv trit de pacient
Tulburri ale sintezei mnezice imediate

- adevrate iluzii de recunoatere, evocri eronate ale unor evenimente trite in realitate, dar care
nu sunt incadrate in timpul i spaiul real sau nu sunt recunoscute ca trite sau netrite.
Tipuri:

Criptomnezia: nerecunoaterea ca fiind strin un material citit sau auzit in realitate; bolnavul il
consider a fi propriu. Apare in schizofrenie, demen, TCC

Instrinarea amintirilor: scade capacitatea discriminatorie intre evenimentele proprii i cele

strine; bolnavul ii crede auzite sau vzute propriile evenimente trite; apare in demene

- variante: falsa recunoatere, iluzia de recunoatere, paramneziile de reduplicare (bolnavul

crede c o persoan a fost multiplicat in mai multe exemplare, cu un anumit scop)

Tulburrile rememorrii trecutului allomnezii

sunt falsificri mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut,
pe care le situeaz in prezent

Pseudoreminiscene: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le triete ca
evenimente prezente. Apar in sindromul amnestic, in demene.
Confabulaii (halucinaii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare. Pot fi:
mnestice (umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile), fantastice
(descriu lucruri neplauzibile), onirice (ca scenele de vis)
Ecmnezia: tulburare global de memorie, cu intoarcerea intregii personaliti in trecut;
apare in stadiile tardive de demen
Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate;

- posibil dac se sugereaz unul sau mai multe elemente

- apare in surmenaj i in afeciuni deteriorative

Gandirea - proces central al vieii psihice, ce asigur distincia intre esenial i fenomenal in ordinea ideilor i lucrurilor, dar i
edificarea relaiilor dintre ele, intercondiionarea lor
Operaiile gandirii:

- analiza: separarea mental a prilor componente ale obiectelor i fenomenelor

- sinteza: reunirea mental intr-un ansamblu unitar a prilor componente

- comparaia: distingerea asemnrilor i a deosebirilor dintre obiecte i fenomene

- abstractizarea: extragerea unei insuiri eseniale a obiectului, fcand abstracie de restul trsturilor sale

- concretizarea: conceperea obiectului in toat varietatea trsturilor sale

- generalizarea: ridicarea de la reflectare a unui obiect la o categorie de obiecte, pe baza unor elemente comune i eseniale

- cuvantul: elementul esenial in toate operaiile gandirii; achiziioneaz, pstreaz, vehiculeaz informaia;
noiunile se exprim printr-o varietate de cuvinte - judecile oglindesc raportul dintre obiecte i fenomene

- raionamentul: alctuit din judeci; are o structur i o funcie logic

Asociaiile - legturi temporare intre noiuni, intre ideile in permanent desfurare

Mecanismele (multiple i progresive) formrii asociaiilor:

contiguitate: asociaii in plan ideatic intre obiecte i fenomene care sunt reprezentate succesiv, coexistand in timp i
spaiu (mecanism predilect in schizofrenie i oligofrenie)

asemnare: pe baza asemnrii cuvintelor respective, fr legtur logic; forme particulare: rima i asonana
(mecanism predilect la maniacali)

contrast: asocierea de noiuni cu caracter opus (bine-ru)

cauzalitate: cel mai complex i cel mai frecvent; se stabilete legtura cauzal intre fenomen i cauza sa

Tulburrile gandirii
1. Tulburri predominant formale
a) Tulburri in discursivitatea gandirii
Tulburrile ritmului
Accelerarea ritmului ideativ

Tahipsihie : Viteza perturbat de inlnuire a ideilor - succesiune rapid de idei: apare la oamenii
antrenai, cu elan creator. Gandirea este ingenioas i cu un bun randament.

Accelerarea patologic a ritmului ideativ

inlnuirea tumultoas, creterea numrului asociaiilor i evocrilor

scderea profunzimii ideilor
discurs mental sincopat, digresiuni ce intrerup firul logic
apare in hipomanie (se accelereaz progresiv, asociaiile se fac tot mai superficial)

Tahipsihia accentuat

preponderena asociaiilor facile prin asonan (asociaii dup rim, dup form, dar nu intotdeauna
dup coninut)
pierderea firului logic
imprecizie, superficialitate
erori de sens, nesistematizare
apare in episodul maniacal

Fuga de idei

aflux excesiv de idei

fugacitate pe fond de labilitate a ateniei

apare in manie, stri febrile, intoxicaii uoare cu cofein, alcool; psihodislepsie

Mentismul

- stare aparte de tahipsihie

- ideile defileaz incoercibil i angoasant

- lipsete claritatea, vigoarea

- pacientul pstreaz o atitudine critic, dar nu poate s controleze sau s stvileasc ideile

- apare in surmenaj, intoxicaii cu cofein, uneori i in schizofrenie

Incetinirea ritmului ideativ

- lentoare ideativ sau bradipsihie (lentoare i a evocrilor, i a imaginaiei)

- scderea numrului i a vigorii lor

- asociaii lente

- greutatea evocrilor

- apare in nedezvoltarea mintal, demen, epilepsie i in depresie

Tulburri ale fluenei gandirii

Fadingul mintal - scderea progresiv a gandirii; - are loc stingerea unei fraze incepute; apare in schizofrenie i depresie
Vascozitatea psihic - incetinire a proceselor psihice deranjant pentru interlocutor; - apare in epilepsie
Barajul ideativ - oprirea ritmului ideativ; - ideea intrerupt poate fi reluat dup o pauz; - poate
urma o nou tcere i o nou idee rupt din context, dup o eclips ideativ; - in pauzele ideative,
pacientul are un gol ideativ sau este perturbat de halucinaii
- apare in schizofrenie
Perseverarea, ruminaia- aderen struitoare asupra unei idei, a unei tematici
monotone;imposibilitatea comutrii spre alte teme;
- apare in epilepsie, nevroza obsesiv i demen
b) Tulburri in productivitatea gandirii
Tulburri cantitative
Srcirea gandirii inhibiia gandirii, neproductivitatea gandirii, srcirea tematic, neclaritate i lips de
vigoare

exist eforturi in rezolvarea problemelor uzuale

apare in surmenaj, depresie i schizofrenie

are ca revers mentismul

Tulburri calitative ale gandirii

Autismul sau gandirea dereist

replierea individului asupra lumii sale interioare

ruperea punilor cu realitatea

comunicarea este redus la minimum necesar, alteori abolit

polarizarea gandirii, a aciunii, a comunicrii, a vieii afective spre sine.

Raionamentul morbid

gandirea este dominat de antiteze

raionamente minuioase, dar sterile in sfere inalte

pacientul nu este capabil s rezolve probleme concrete

apare in schizofrenie i in tulburri schizotipale.

Asociaiile insolite

- se abat de la legile logice i de la gandirea cauzal

- adopt legi interioare de inlnuire (derivaii, substituie, contaminare)

- apar idei bizare, rupte de context

- apar in schizofrenie
Asociaiile superficiale

- se produc prin mecanisme ca: asonana, asemnarea, contrastele facile

- apar in manie, demene, oligofrenii

Asociaiile circumstaniale

- se limiteaz la aspecte formale

- apar in epilepsie, demene, schizofrenie

Disociaia

- tulburare greu detectabil, reprezint o ruptur a vieii psihice

- produce o relaxare a proceselor asociative

- tangenialitatea gandirii (idei vagi, neconturate)

- alterarea logicii, sintezei; apar baraje, condensri, exprimri eliptice

- semn precoce in schizofrenie

Incoerena

- procesul de dezintegrare maxim a proceselor mentale

- discursul mental ii pierde coeziunea, legturile logice, inteligibilitatea

- cuvintele se leag aleator

- apare pe fondul disoluiei contiinei

- apare in starea postcritic, stri onirice, schizofrenie

Anideaia

- dispariia fluxului ideativ

- are substrat organic

- apare in stri comatoase

- demene avansate, epilepsie in stadiu grav deteriorativ, idioenie.

2. Tulburri de fond ale gandirii

a) Tulburri in coninutul gandirii - ideile se detaeaz de realitate in grade variabile
Ideile dominante:

- polarizeaz in mod tranzitoriu tematica

- sunt benefice in creaiile artistice, cercetri

- estompeaz pentru o anumit perioad preocuprile prsite, crescand fora de concentrare i vigoarea
logic

- in context patologic sunt dezagreabile, obositoare prin recurena lor

- apar in psihotraume i stri pasionale (ur, dragoste, gelozie)

Ideile obsesive:

- idei ce acoper i constrang intreaga gandire

- vin de la periferia psihismului i asediaz psihismul

- sunt recunoscute de pacient ca neconforme cu gandirea proprie

- pacientul face eforturi de a scpa de ele, fr a reui

- le simte ca deosebit de anxiogene i penibile

Caracteristicile obsesiilor:

- constrangere prin asedierea psihismului

- bipolaritatea tendinelor, intre repulsie i atracie

- recunoaterea caracterului morbid

- angoasa fundalul patologic

- obsesiile apar in: oboseal, dup o psihotraum, in tulburarea obsesiv-compusiv, schizofrenie

Tipuri de obsesii

- amintiri obsesive rememorri repetitive, deranjante

- reprezentri obsesive imagini recurente

- indoieli obsesive nesigurana determin verificri (boala indoielilor)

- scrupule obsesive gandirea este persecutat de erori poteniale, greeli de ordin moral

- idei obsesive de contrast obsesii contrare sistemului etico-moral al persoanei (de exemplu, o
persoan evlavioas are ganduri obsesive blasfemiatoare)

- obsesii senzoriale mai degrab auditive, ca franturi de melodii, cuvinte obscene

- manii mentale aritmomania: nevoia de a numra i aranja lucruri

Opiuni de aciune:

- inhibiia; este cea mai frecvent

- compulsia are mai multe stadii:

- pornire irezistibil spre executarea unor acte reprobabile

- trirea unei tensiuni insuportabile prin anticiparea consecinelor trecerii la act (mama cu
obsesia sugrumrii propriului copil anticipeaz ingrozit poteniala dram)
- aciunea este substituit prin acte-surogat, numite i acte rituale; sunt acte stereotipe, inutile,
dar cu efect anxiolitic

- apar in tulburarea obsesiv-compulsiv, schizofrenie, la persoanele anancaste.

Fobiile:

- frica obsedant fa de o anumit situaie sau obiect care, in mod normal, nu sunt surs de fric

- pacientul este contient de caracterul iraional al fricii sale

- reacioneaz fie prin evitarea situaiei, fie prin indurarea acesteia cu o stare de tensiune maxim
Tipuri de fobii:

Fobii de situaii:

- claustrofobia teama de spaii inchise

- agorafobia teama de spatii largi

Fobii de contact: teama de obiecte care produc dezgust

- mizofobia teama de microbi

- hemofobia teama de sange

- zoofobia teama de animale

- arahnofobia teama de pianjeni

- aichnefobia teama de obiecte ascuite

- sideromorfobia teama de tren

- talazofobia teama de valuri

- tanatofobia teama de moarte

- fobofobia teama de fobii

- knozofobia teama de boala

Fobii-impulsuri teama de a nu da curs unor impulsuri criminale sau suicidare care, de cele mai multe ori, nu sunt infptuite

Fobii de situaii sociale: fobiile sociale, tracul

- erentofobia teama de a nu roi in public apare in special la adolesceni

Ideile prevalente (precursoare ale ideilor delirante)

- ansamblu tematic ideativ

- organizeaz intreg comportamentul

- subordoneaz alte idei, interese

- sunt in concordan cu personalitatea

- se impun gandirii ca nucleu al sistemului delirant

- subiectul nu recunoate caracterul lor patologic

- tind spre o dezvoltare progresiv i o dominare a campului contiinei

- sunt cutate argumente in favoarea susinerii temei prevalente

- sunt opace la orice contraargument

- afectivitatea i comportamentul sunt subordonate ideilor prevalente

- apar in alcoolism, paranoia, tulburri de tip schizoid

- intensitatea prevalent i cea delirant sunt foarte greu de difereniat

Ideile delirante - idei cu coninut fals (premise false), neconform cu realitatea

- antreneaz convingerea ferm a pacientului in veridicitatea lor

- sunt impenetrabile la contraargumente logice i dovezi

- delirul este cea mai elocvent expresie a activitii mintale morbide

- modific comportamentul pacientului

Caracteristicile delirului:
- debut brusc, ca o revelaie sau pregtirea apariiei printr-o faz predelirant. Aceast perioad este marcat de
cutri, neincredere, retragerea persoanei

- coninut: la limita posibilului, ca in delirul expansiv din episodul maniacal

- tematica: monotematic vs. politematic - unitate sau articulare in sisteme delirante

- sistematizare:

- delir sistematizat, monotematic, argumentat aparent logic i credibil, chiar dac coninutul este neverosimil

- delir nesistematizat, in care temele delirante sunt disparate, greu de urmrit i de ineles prin natura
discursului dezlanat (se pot intalni ambele forme in schizofrenie, in funcie de tipul i de debutul acesteia)

- rsunetul afectiv:

- delir congruent, in conformitate cu starea afectiv (mai ales in tulburarea afectiv major)

- delir incongruent: starea afectiv este contrar coninutului delirant (mai ales in schizofrenie)

- delirul indus (folie a deux): inductorul are o putere persuasiv asupra unei persoane puternic implicate
afectiv indusul, care preia delirul

Temele delirante:

Deliruri paranoide
- persoana in cauz are convingerea c face obiectul unui prejudiciu material, moral etc.
- se simte persecutat i nedreptit
- interpreteaz orice gest sau comentariu ca reprezentand aluzii personale rutcioase
- delirul de interpretare: toate evenimentele i replicile sunt interpretate ca personale
- delirul de relaie: se dezvolt concentric, pe fundalul unei personaliti vulnerabile, cu
eventuale infirmiti
- persoana este marcat de suspiciune, neincredere, fiind convins c toat lumea ii cunoate
slbiciunile, eecurile i ii bate joc de ea
- delirul de urmrire: convingerea c este urmrit i hruit prin metode sofisticate
- delirul de persecuie: individul este subiectul unor comploturi; ii dezvolt un sistem de
aprare, de anihilare, apoi preia ofensiva i recurge la reclamaii
- se transform din persecutat in persecutor (de aceea, constituie o urgen psihiatric)

Delirul de influen: pacientul este persecutat de la distan, prin mijloace tehnice

sofisticate: unde electromagnetice, raze X, telepatie etc.

- acest delir asociaz pseudohalucinaii i face parte din sindromul de automatism

mental

- individul are impresia c i se ptrunde in intimitatea gandurilor, c i se citesc

gandurile i i se difuzeaz in afar

Delirul de otrvire: convingerea pacientului c va fi suprimat prin substane nocive, puse

intenionat in mancare, butur, haine

- pornete de cele mai multe ori de la un gust ciudat, interpretat ulterior pe model
delirant (apare in schizofrenie, dar i in patologia varstnicului)

Deliruri expansive (apar in special in tulburrile afective severe, in tulburarea schizofrenic

afectiv, in demen, in sindromul moriatic)

- apar pe un fundal de mulumire, satisfacie (sunt in principal

congruente)

- se refer la origine, situaie social, capaciti intelectuale, statut etc.

Delirul de grandoare: delir de bogie; principala tem delirant sunt averile fabuloase de
care dispune

Delirul megalomanic: caliti personale, fizice i intelectuale, excepionale

Delirul de invenie: individul se crede antrenat in aciuni de

descoperire a unor sisteme revoluionare, inedite

Delirul de filiaie: individul se crede descendent al unei familii nobile, caut dovezi in
vederea legitimrii

Deliruri micromanice (depresive)

evolueaz pe fundalul afectiv depresiv i prezint un mare risc de suicid

subaprecierea propriei persoane

Delirul de autoacuzare: analizeaz foarte atent aciunile din trecut, ii atribuie vinovii
inexistente, solicit

pedeaps, se poate autodenuna; prezint un risc foarte mare de omor altruist,

urmat de suicid

Delirul de ruin: are convingerea c este condamnat la un trai nedemn, srccios, de

mizerie

Delirul de negaie: propria persoan i lumea exterioar sunt ca i inexistente; apare mai
ales in patologia varstnicului

Delirul hipocondriac: organele interne sunt mcinate de boli, putrezesc; apare, de

asemenea, mai ales in patologia varstnicului

Sindromul Cotard: cuprinde delir de enormitate (se refer la ansamblul simptomatologiei

pe care o descrie bolnavul), delir de negaie (inuntrul lui nu se afl nimic, nu
mnanc, nu respir), delir de imortalitate.

Alte teme delirante

Delirul de posedare: corpul ii este locuit de diferite fiine

Delirul zooantropic: posesiunea se refer la intregul organism: bolnavul crede c s-a

transformat in animal

Delirul de gelozie: convingerea de infidelitatea partenerului; sunt cutate probe ale

adulterului

Erotomania: impresia c este iubit de persoane deosebite (staruri, persoane publice etc)

- anumite coincidene sunt interpretate ca probe evidente de dragoste

- delirantul investete afectiv in idealul su, ii caut compania, devine insistent

- in cazul refuzului explicit, apare ura

- in principiu, face parte din sindromul de automatism mental

Comunicarea i tulburrile ei

- schimb de informaii intre dou elemente

- modaliti de comunicare: gestual, mimico-pantomimic (afectiv-expresiv),

atitudinal, verbal, prin scris
Comunicarea verbal

elementele constitutive ale comunicrii:

cuvintele sunete (foneme) cu sens, semnificaie intr-o limb

lexicul totalitatea cuvintelor dintr-o limb

semantica stabilete relaia intre semnificat (obiectul real) i semnificant (cuvant)

sintaxa: ansamblul regulilor care guverneaz folosirea elementelor comunicrii

limba: instrument evoluat de transmitere a informaiilor; cuprinde totalitatea semnelor

acustice i grafice utilizate in comunicare de ctre membrii unei comuniti

limbajul: o manifestare individual a limbii; fiecare individ are o interpretare, o

apreciere personal a limbii; exprimarea limbajului se face prin vorbire

vocabularul: totalitatea termenilor verbali

Funciile limbajului

- de comunicare: se schimb informaii

- cognitiv: descoper, achiziioneaz cunotine, prin cuvinte purttoare de semnificaii

- de modelare social a conduitelor umane

- afectiv: exprim sintetic triri, emoii; accentele se pun prin intonaii, pauze

- de comand: cuvintele spuse cu convingere i tact au o for persuasiv i mobilizatoare

- estetizant: prin cutarea exprimrii poetice, simbolice

- limbajul este un sistem perfectibil; se formeaz in strans conexiune cu funciile cognitive, dar i
de rezonan afectiv
Desfurarea vorbirii

dialog: proces simplu, susinut maleabil de ctre interlocutor

monolog: implic o pregtire prealabil discursiv, capacitate de autonomie; nu arareori, ceea ce

pornete ca dialog se transform in monolog
Trsturi caracteriale rezultate din analiza limbajului

- persoanele iritate tind s utilizeze in exces verbe la timpul prezent

- personalitile paranoice fac abuz de pronume personal

- timizii evit pronumele personal la persoana intai singular i utilizeaz persoana intai plural

- obsesionalii, persoanele dependente prefer articolul nehotrat

- fanaticii recurg la articolul hotrat

- exist limbaj extern, menit s comunice nuanat ceea ce gandete emitorul, i limbaj intern,
proprietatea exclusiv a persoanei

Tulburri de comunicare
Tulburrile expresiei verbale

Tulburri formale ale vorbirii

Debitul

- creterea debitului bavardajul: creterea fluxului cuvintelor

- caracteristic persoanelor sntoase, vorbree

- paranoia
Logoree ritm i debit verbal crescut

- apare in episoadele maniacale, in agitaia psihomotorie

- hipoactivitatea:
Mutism: absena vorbirii printr-o inhibiie de natur afectiv

- mutism absolut: persoana refuz orice tip de comunicare

- mutism relativ: abolirea vorbirii este compensat prin mimic, gestic, scris

- mutism electiv: restrangerea comunicrii doar la persoane considerate prietene (in schizofrenie, tulburrile
delirante)

- mutism discontinuu, cu instalare i rezoluie capricioas apare in strile confuzionale

- mutismul apare in strile de stupoare, catatonie, isterie, depresie, tulburrile cronice delirante
Mutacismul: seamn cu mutismul

- un mutism deliberat

- apare in simulare i la histrionici

Ritmul

Accelerarea ritmului (tahifemie) - apare in oboseal, surescitare, insomnie, intoxicaie acut

Incetinirea ritmului (bradifemie) apare in depresie, demen, retard mintal, epilepsie

Afemia: imposibilitatea vorbirii, in ciuda eforturilor mimice i gestuale; este rar

Intonaia - se refer la intensitatea vorbirii

voce de intensitate crescut, tonalitate inalt, strigte, interjecii, injurii, apare in excitaia maniacal,
hipomaniacal, intoxicaii acute, sindroame paranoide (in special in tulburrile de personalitate de tip paranoid)

voce de intensitate sczut, optit caracterizeaz cu precdere depresia, histrionismul

tulburri ale foneticii de articulaie i de pronunie apar in balbismul tonic, clonic sau tonico-clonic, in boala
ticurilor

tulburri ale semanticii, sintacticii afecteaz inelesul cuvintelor:

paralogism cuvant uzual folosit in alt sens (apare in schizofrenie)

neologism creeaz cuvinte noi (de asemenea in schizofrenie) afecteaz inelesul frazei

embololalia: inseria in fraze a unor cuvinte desprinse din context, care revin cu insisten

agramatismul: utilizarea unui limbaj telegrafic, redus la esen

elipsa sintactic: eliminarea unor fragmente din fraz

onomatomania: repetarea unor cuvinte rupte din context, cu precdere cu coninut grosier afecteaz inelesul
limbajului

stereotipiile: repetarea monoton de cuvinte izolate cu caracter rimat

ecolalia: repetarea cuvintelor i intonaiei interlocutorului (in demen)

psitacismul (vorbirea de papagal): vorbire lipsit de sens

verbigeraia: debitarea unor cuvinte fr sens; forma extrem este cunoscut sub denumirea de salat de
cuvinte

schizofazia: debuteaz cu un discurs destul de comprehensibil, apoi se transform intr-un limbaj ermetic

jargonofazia: crearea unui limbaj nou

incoerena: alterarea maxim a vorbirii

Tulburri ale expresiei grafice a comunicrii

Limbajul scris se achiziioneaz in urma limbajului oral.

Tulburri ale ritmului scrisului:

Ritm crescut graforeea nevoia irezistibil de a scrie

Ritm sczut sau refuzul scrisului se manifest mai rar

Tulburri caligrafice:

Micrografia scrisul mic, meschin, se intalnete in depresii

Macrografia scrisul generos apare in episodul maniacal

Scrisul manierist, afectat, cu stereotipuri i simbolistic aparte,

apare in paranoia

Scrisul inegal, neglijent apare in procesele deteriorative

Dispunerea in pagin:

Tulburri ale scrierii cuvintelor (paragramafisme) erori, transpoziii sau substituii de

litere, de cuvinte

Tulburri ale sintaxei schizografia transpunerea in scris a schizofreniei

Ermetismul amestec incomprehensive de semne

Grifonajul deteriorarea total a scrisului intr-o mazglitur.

Tulburri ale comunicrii nonverbale

Comunicarea nonverbal reprezint totalitatea mijloacelor expresive umane care nu utilizeaz

limbajul.

Sunt elemente care frapeaz de la prima intalnire.

inuta:

Reflect gradul de aderen a persoanei la normele sociale, nivelul su socio-economic

Se adecveaz cu varsta, sexul i situaia

inuta dezordonat pierderea interesului pentru aspectul exterior, a aptitudinilor de

autoingrijire

Rafinamentul vestimentar grija deosebit pentru aspectul exterior depete normele sociale

inuta excentric bizarerii vestimentare, accesorii stridente, fard inadecvat.

inuta pervertit:

Cisvestitismul abordarea unei vestimentaii nepotrivite varstei i

situaiei persoanei

Transvestititsmul purtarea pasager sau permanent a vestimentaiei sexului opus. Acceptat

ocazional in spectacole. Este asociat mai ales cu homosexualitatea, indeosebi cu cea masculin

Mimica:

Are ca suport expresia facial i modificrile acesteia in relaie cu starea afectiv i cu normele
sociale.
Tulburri cantitative ale mimicii:

Hipermimii sau exagerarea mimicii - Facies foarte mobil, versatil, privire vioaie

Facies incruntat, ridat, lipsit de mobilitate, privire stins, exprim durerea

Mimic studiat, exagerat in toate registrele, cu figur dispreuitoare

Facies tensionat, privire scruttoare i neincreztoare

Mimic compensatorie cu expresivitate exagerat, ce trdeaz artificialitate

Hipomimii: Srcirea expresiei mimice

Privirea vid, facies inexpresiv, ce reflecta autismul

Stupoarea melancolic facies fix, impietrit in imobilism

Impregnarea neuroleptic facies imobil, reacioneaz tardiv i redus la stimuli

Confuzii mintale faciesul se descompune, privirea rtcit

Paramimiile tulburri calitative ale mimicii

Mimici bizare, paradoxale, in disonan flagrant cu coninutul explicat verbal

Surasul schizofren
Mimica disociat
Manierisul stereotipii mimice
Furtunile mimice

Gestica:

Ansamblu de micri voluntare sau involuntare cu valoare expresiv, simbolic, i care se compun in
anumite conduite

Ticurile gesturi scurte repetitive, fr o necesitate real

Iniial au putut fi obiective, dar s-au perpetuat i in lipsa unei jene locale
(relaxarea nodului unei cravate prea stramte)
Ticurile pot fi:

simple tuse, clipit;

complexe onicofagie, tricotilomanie, Sindromul Gilles de la Tourette:

ticuri motorii, cascade de ticuri verbale, impulsiunea spre coprolalie
Manierismul gestic exagerat, afectat i incrcat de preiozitate
Bizareriile gestualitate incrcat de un simbolism obscur observatorului, dar comprehensibil
uneori pentru subiect
Negativism gestual refuzul cu obstinaie al comunicrii
Stereotipiile conduite repetitive, fixe, inutile cu coninut simbolic, care scap inelegerii
Perseverrile repetri de gesturi sau atitudini

Activitatea funcie efectorie, const dintr-o succesiune de acte indreptate spre un scop.
Forme de activitate:

jocul imbinarea concretului cu imitativul i cu imaginarul

munca productiv urmrete obinerea unei finaliti cu un randament maxim

invarea instituionalizat presupune achiziionarea unor cunotine i deprinderi

necesare unei profesii

creaia artistic form desvarit de activitate; finalitatea reprezint opera

Tulburrile conduitei motorii
Dezorganizarea activitii motorii
Hiperactivitatea:

Polipragmazia exaltare a activitii, cu predominarea interesului ludic, gestic ampl,

multiple aciuni incepute care nu se finalizeaz

Agitaia psihomotorie dezorganizarea activitii desfurat aleator, necoordonat,

scpat de sub control voliional

Agitaia psihomotorie - stadializare:

- enervare, stare de tensiune, agasare, iritabilitate greu de calmat, in ciuda

eforturilor depuse

- turbulen excitaie motric lejer, deplasare continu, cverulen

- exaltarea unei agitaii pasionale excitaie verbal, ideatic

- furorul agitaie oarb, aprins, deosebit de distructiv prin manifestrile clasice i violena manifest
Entiti in care apare agitaia psihomotorie:

demene, oligofrenie

apare brusc la incitaii minime, are caracter stereotip

tendina la agresivitate (verbal in demen, fizic in oligofrenie)

stri maniacale: prodromal irascibilitate, agitaie psihomotorie i polipragmatism, aspect ludic, furor
maniacal

stri depresive de nelinite i dezordine motorie de mare violen, loviri, omucideri, sinucideri, raptus
melancolic

epilepsie intercritic la incitaii minime; furor epilepticus urmat de amnezie

tulburri de personalitate crize de manie, uneori alura teatral. Tendina de a impresiona, antaja

stri reactive: generate de sentimentul de frustrare i paroxisme anxioase, dezorganizare discret, se mic
incontinuu, ii frang mainile, cer compasiune

schizofrenie apare imprevizibil, incomprehensibilitatea conduitei, vorbirea i micrile au caracter simbolic

Hipoactivitatea:

- lentoare sau bradikinezie apare in convalescen i depresie

- inhibiia psihomotorie extrem hipoactivitate ce apare in stupor, catatonie

- stupor: implic imobilitate aproape complet, mimic inexpresiv sau obtuz, aparent suspendare a activitii
psihice, reactivitate intarziat, refuzul comunicrii

- stupoare imobilitate complet, pacieni ineri, nu rspund solicitrilor din afar sau rspund foarte

greu, mimic impietrit sau inexpresiv

- stupoare nevrotic isterie: apare brusc dup stri conflictuale, mimic anxioas

- stupoare psihotic: depresie - facies melancolic; schizofrenie facies amimic, akinetic, hipertonii localizate i
variabile, particip pasiv la activitatea anturajului

- stupoarea confuziv: activitate psihic aproape suspendat; interfereaz cu stri delirant-oneiroide

- catatonia dezintegrarea conduitei motorii prin lipsa iniiativei motorii. Elemente

catatonice:

- catalepsia rezistena maselor musculare la mobilizarea pasiv

- flexibilitatea ceroas modelarea segmentelor corpului i persistena in timp a atitudinilor, poziiilor impuse

- parakinezii micri parazite, ecopraxie, iteraie, perseveraie

- negativismul de tip:

activ presupune un rspuns motor contrar solicitrii

pasiv persoana nu reacioneaz deloc

- sugestibilitate urmarea ordinelor, imitaia unor gesturi

Impregnarea neuroleptic:

inhibiie motorie in urma administrrii acute sau indelungate a neurolepticelor

Stadii:

Distonia acut sau sindromul hiperton hiperkinetic apare dup administrare acut

- contractur generalizat, plafonarea privirii, protruzia limbii, torticolis

- dup tratament indelungat se pierde maturaia micrilor, tremor fin, rigiditate

Akatisia tremor, nelinite i balans al membrelor

Diskineziile tardive dup ani de tratament micri involuntare de tip coreic, grimase, suciunea
dentiiei

Sindromul neuroleptic malign hipertonicitate, hiperpirexie

Pervertirea conduitei:

- manierismele atitudini i activiti exagerate, caricaturale

- stereotipiile micri repetitive, lipsite de sens

- ambitendina prezena simultan a unor tendine contradictorii

- comportament teatral demonstrativ cu gestic ampl

- retragerea, izolarea social treptat

Tulburri ale conduitei motorii prin control voliional viciat:

Impulsiunile aciuni declanate brusc, spontan sau reactive la un stimul minor au caracter iraional

devin necesiti imperioase, scpate de sub control voliional

se manifest brutal, cu grad mare de periculozitate, heteroagresivitate, crize clasice, autovtmri, suicid
Forme de impulsiuni:

- dromomania plecarea nemotivat, intempestiv de acas, fr un scop precis

- piromania incendierea unor obiecte i asistarea cu plcere

- cleptomania furtul irezistibil de ctre persoane cu statut bun a obiectelor fr valoare

- jocul de ans patologic atracie irezistibil, in ciuda prejudiciilor multiple

- tricotilomania smulgerea prului

Elemente comune ale impulsurilor:

- tensiunea premergtoare efecturii impulsului

- starea de detent i gratificare la svarirea actului

- eventual culpabilitate ulterioar

- apar in tulburrile de personalitate, retardul mintal, tulburri organice

- impulsivitatea prefigurarea unor tendine a unor persoane de a reaciona la impulsiuni

Raptusul manifestare motorie paroxistic, drept urmare a unei tensiuni emoionale de nesuportat

- aspect de automatism motor incoercibil autoagresiv sau heteroagresiv

- este urmat de amnezie lacunar

Fuga prsirea iraional i imprevizibil a domiciliului spre o destinaie aleatorie,este limitat in timp

- urmat de amnezie lacunar

- trebuie diferit de deambulrile nocturne

- apare in reacii acute, schizofrenie, intoxicaii.

Imaginaia

Proces psihic de prelucrare, transformare i sintetizare a reprezentrilor i ideilor, in

scopul furirii de noi imagini i idei

Forma neintenional (pasiv) toate tendinele, aspiraiile i dorinele, gandurile intime

Forma intenional (activ):

Reproductiv: asocierea de elemente verbal-imaginative cu imagini ce vin din

experiena proprie (cum este lectura)

Vis de perspectiv: proiectarea mental a dorinelor, aspiraiilor i planurilor de

via

Imaginaie creatoare: se anticipeaz imaginativ ideea sau planul viitoarei aciuni

Onirismul visarea debordare imaginativ haotic i bizar

Reverie visul diurn sau visarea in stare de veghe invadarea involuntar a

imaginarului in real, prin furirea unor proiecte, deziderate. Copiii confund realul
cu imaginarul

Tulburrile calitative ale imaginaiei

Mitomania: Pseudologia fantastic: tendina morbid de a altera adevrul, de a crea povestiri
imaginare (fabulaii) Diferit de mincinos, altereaz intenionat adevrul, este convins de realitatea
spuselor sale, este victima propriilor producii Mitomania este proprie persoanelor
emotive, sugestibile.
Trei tipuri de mitomanie:

Vanitoas rspunde unui orgoliu nemsurat i nevoii de a afia o existen romanesc. Apare
la tulburrile de personalitate, histrionici, debilitate mintal

Malign barfe, calomnii, anonime, denunuri

Pervers

Simulaia - falsificarea adevrului in privina strii de sntate. Fidelitatea simulrii depinde de

imaginaia, inteligena i rezistena celui ce simuleaz

Metasimulaia - dup un episod psihotic acut, real, pacientul refcut persevereaz in acuzele sale
anterioare

Suprasimulaia - amplificarea simptomatologiei unei afeciuni somatice sau

psihice preexistente

Disimularea - ascunderea unor simptome psihice sau somatice, ori a unei

boli, pentru a se sustrage de la tratamentul obligatoriu; depresia.

Voina - Funcia psihic prin care se realizeaz trecerea contient de la o idee sau raionament la o
activitate sau inhibiia unei activiti, in vederea realizrii unui anumit scop
Fazele desfurrii actului voliional:

Formularea scopului: sub raport afectiv, tendina este trit ca o dorin iar in planul contiinei
devine motiv

Lupta motivelor: motivul aprut se lupt cu alte motive poteniale sau active. In cazul scopului unic,
lupta se traneaz spontan

Adoptarea hotrarii: const in definirea scopului i pregtirea aciunii

Execuia (indeplinirea) aciunii: trecerea la aciune implic efortul voliional, predomin aspectul
cantitativ al procesului voliional. Rspunde la intrebarea Cat poi?

Voina activ: st la baza perseverenei, tenacitii i indeplinii izbutite a unei activiti

Are rol mobilizator, de susinere a efortului voliional = voina de suport

Voina inhibitorie: responsabil de stpanirea de sine, determin reinerea in anumite situaii,
franeaz reacia imediat

Se opune unor tendine impulsive, st la baza conduitei amanrii

Tulburrile de voin disbulii

Hiperbulia

Exagerarea forei voliionale; apare la persoane voluntare

In patologie apare rar, deoarece se dezorganizeaz suportul motivaional. Stri obsesivo-fobice

La toxicomani hiperbulie cu caracter unidirecional i electiv in scopul procurrii drogului,

pe fondul general de hipobulie

Hiperbulia delirant concentrarea extrem a interesului i eforturilor cu predilecie spre

temele delirante
Hipobulia

Scderea forei voliionale ce se traduce prin scderea capacitii de a

aciona

Are motivaie slab i antreneaz implicit aciuni lipsite de vigoare

Pacientul tie ce trebuie s fac, dar nu poate

Apare in tulburri de personalitate, tulburri depresive

Hipobulia global apare in oligofrenie, demene, toxicomanii

In manie, datorit tulburrilor de atenie, apare hipobulia

Hipobulia electiv vizeaz tematica fobic i compromite trecerea la anumite aciuni

Abulia - lipsa de iniiativ, incapacitatea de a aciona. Apare in catatonie, depresii profunde

Tulburrile calitative ale voinei:

Disabulia - dificultatea de a trece la o aciune sau de a sfari o aciune inceput, insoit

de perplexitate i not afectiv negativ. Apare in schizofrenie
Parabulia - insuficien voliional insoit sau determinat de anumite dorine, pulsiuni
sau acte paralele. Apare in nevroze motorii (ticurile)
Impulsivitatea - insuficiena voinei pasive, inhibitorii duce la lipsa de fran i
comportament impulsiv rezult acte impulsive, intempestive, cu un caracter antisocial,
reprobabil i dramatic apare in tulburrile de personalitate

Contiina

Procesul de reflectare a propriului eu i a lumii inconjurtoare. Jaspers (1965) viaa psihic la un moment dat

Tulburarea contiinei starea de contien (starea de luciditate): atat capacitatea i claritatea reflectrii, cat i
inelegerea realitii obiective

Contiina, din punct de vedere psihologic, reprezint acel proces de reflectare a propriului eu i a lumii
inconjurtoare. Din punct de vedere psihopatologic, cand se vorbete despre contiin, se face referire i la
tulburrile, in diferite grade, ale strii de luciditate.
Tulburri cantitative ale contiinei

Starea de veghe: funciile psihice se desfoar cu claritate, luciditate i sub controlul raiunii.
Forme:

Obtuzie: imprecizie, dificulti asociative, pierderea mobilitii ideative;

Hebetudine: perplexitate, detaare, indiferen fa de situaia in care se afl;

Torpoare: dezorientare uoar, hipokinezie, reducerea iniiativei, indiferen, apatie.

Obnubilare: orientare incomplet i dificil in spaiul imediat, bradipsihie, bradikinezie, influene vagi despre
propria persoan

Stupoare: activitatea psihomotorie pare suspendat, rspunde numai la stimuli foarte puternici

Sopor: reaciile la stimuli sunt foarte reduse, somnolen accentuat

Com: apsihism, pierderea complet a contiinei, se realizeaz prin disoluia funciei de relaie, conservarea
uneori relativ a funciilor vegetative.

Tulburri calitative ale contiinei

Ingustarea campului contiinei

Focalizarea contiinei asupra unei idei, amintiri, aciune de care

pacientul nu se poate desprinde

Contiina nu poate integra experiena prezent

Duce la deformarea relaiei cu realitatea

Starea crepuscular

Modificare de aspect critic cu debut i sfarit brusc

Ingustarea campului contiinei in grade variabile

Se menin automatismele motorii

Alterarea profund a reflectrii senzoriale

Pot asocia idei delirante, halucinaii auditive sau vizuale

Confuzia mental

Consecina unei afeciuni organice cerebrale acute, care duce la modificri ale contiinei cu
caracter tranzitoriu

Debutul brutal in cateva ore

Aspect de ruptur, hiatus fa de comportamentul avut anterior

Denivelarea contiinei in diferite grade (torpoare, obnubilare, com)

Tulburri de contiin de tip delirant

Dezorientarea in spaiu i timp

Tulburri masive de percepie, terifiante

Evolueaz pe fondul unei anxieti marcate

Idei delirante polimorfe i fragmentare, absurde

Febr, deshidratare
Onirismul - stare de vis patologic care invadeaz realitatea

Modificarea comportamentului

Halucinaii vizuale, viziuni haotice

Halucinaii auditive cu caracter neplcut, pacientul incearc s scape de ele.

Starea oneiroid

Infiltrare a construciilor visului in gandirea vigil, la care pacientul asist, nu

particip

Amestec intre fragmente ale realitii reflectate i reprezentri senzoriale plastice

Reminiscene halucinatorii

Idei de vis ce au coeren i sistematizare.

Starea amentiv

Simptomatologie polimorf, alterarea profunda a contiinei propriului eu

Dezorientarea este total

Incoerena ideativ este maxim

Vorbirea neinteligibil

Agitaie dezordonat in limitele patului

Derealizare i depersonalizare

Poate viza impresia de desanimare: schimbare psihic; schimbare somatic desomatizare

Este redat prin sentimentul anxiogen al modificrii propriului Eu

Pacienii au impresia c nu mai sunt ei, caut s se regseasc pe ei inii, par a fi pierdut entitatea personalitii lor

Starea de depersonalizare se triete prin impresia de inautenticitate

Aceast modificare atinge forul intim al individului, subiectivitatea sa profund

Este trit pe fundalul unei profunde ingrijorri

Reunete anxietate, perplexitate i stranietate

Apare la pacienii cu schizofrenie, cu epilepsie temporal

Derealizarea impresia, sentimentul de instrinare, indeprtare, nefamiliaritate a realitii trite

Pacientul are sentimentul iluzoriului, irealitii, cu un colorit cenuiu (mediul inconjurtor i se pare schimbat,
modificat, cu culori mai sumbre)

Se exprima prin pierderea autenticitii i a receptivitii psihosenzoriale a ambianei

Falsele recunoateri fenomen deja vu, deja connu, deja vecu sau negaia lui

Depersonalizarea - Situat la frontiera psihopatologiei contiinei i a persoanei (S. Folin)

Depersonalizarea este o stare (nu este un simptom/sindrom)

P. Janet consider c nu este o stare, ci un moment de evoluie

Elementul esenial: impresia de schimbare

Tulburarea instinctului alimentar

Scderea nevoii de hran

Anorexia scderea sau lipsa total a poftei de mancare. Apare in depresii, ia

aspectul refuzului alimentar, in reacii nevrotice i ocuri

Sitifobia: refuzul alimentar, asociat cu tulburri de percepie, de gandire. Apare in schizofrenie

Exagerarea nevoii de hran

Bulimia apare in afeciuni organice cerebrale, dar exist i bulimia nervoas

Polifagia persoana are tendina de a ingera fr discriminare alimente sau

produse necomestibile. Apare in demen, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de personalitate

Potomania ingerarea unor cantiti exagerate de lichide. Exclude diabetul

insipid. Apare in tulburri de personalitate histrionic i borderline

Dipsomania nevoia imperioas de a bea episodic buturi alcoolice in cantiti mari, urmat de o
perioad de abstinen

Opsomania dorina de a manca dulciuri in exces, din dorina de a calma

starea de anxietate. Pentru scurt timp, starea de tristee este inlturat prin consum de dulciuri
(ciocolat)

Coprofagia consumul de excremente. Apare in oligofrenii grave i in demene

Pervertirea instinctului alimentar

Mercisismul complex de acte care urmeaz ingestiei alimentare. Regurgitarea i ruminaia

alimentelor regurgitate. Apare in oligofrenie, demen, tulburri grave de
personalitate

Pica nevoia de ingestie a unor alimente condimentate sau substane

nealimentare. Apare pasager in graviditate

Tulburarea instinctului sexual

Exagerarea instinctului sexual

Nimfomanie la femei

Satiriazis la brbai

Apare in episoadele maniacale, demene, oligofrenie

Impotena sexual psihic scderea instinctului sexual fr modificri ale libidoului. Apare in nevroze
Scderea instinctului sexual fr modificarea libidoului, apare in nevroze i afeciuni somatice
Anomalii in alegerea partenerului:

zoofilia (sodomia)

fetiism: contemplarea obiectelor de utilitate intim ale sexului opus, ce duce la satisfacerea erotic

pygmalionismul: satisfacerea erotic prin raporturi sexuale cu statui

necrofilia: satisfacerea erotic prin raporturi sexuale cu morti

Anomaliile desfurrii actului sexual

sado-masochismul, cu dou variante:

sadismul plcerea sexual deplin condiionat de provocarea unor stri de suferin fizic sau
moral

masochismul plcerea doar in msura in care partenerul provoac suferin fizic

exhibiionismul plcerea sexual obinut prin expunerea organelor sexuale in public.

Tulburrile instinctului de aprare

exagerat: teama excesiv de boal sau moarte (nevroze, hipocondrii) sau prin agresivitate
(toxicomanii)

diminuat: nepsare, indiferen fa de pericole; apare in oligofrenie

refuzul alimentar, autodenunuri, automutilri; apare in schizofrenie i in stri confuzive

abolirea: apare in oligofrenie i demene.

Tulburrile instinctului matern

Exagerat: la mamele anxioase, obsesionale in scop de supraprotecie

Diminuarea: apare la mame cu alcoolism, in tulburarea de narcisic

personalitate i in schizofrenie.

Pervertirea instinctului matern

Abandonul sau neglijarea copilului. Apare in schizofrenie, alcoolism,

oligofrenie

Pruncucidere forma extrem de pervertire. Apare in psihoze puerperale, sarcini nedorite,

stri de oc.

Infanticidul uciderea de ctre mam a propriului copil. Apare in tulburri

delirante, schizofrenie, epilepsie.

Tulburrile de somn
Tulburri de adormire i in meninerea somnului:

Insomnia: Total

Parial la adormire sau la trezire

Somnolena excesiv: narcolepsia, apneea in somn

Sindromul Kleine Levin: somnolen periodic, hiperfagie, hipersexualitate, ostilitate

Tulburri asociate stadiului de somn:

Somnambulism: automatism ambulator in timpul somnului

Pavor nocturn: agitaie in timpul somnului

Enuresis (encomprezis): pierderea de materii fecale in timpul

somnului

Bruxismul: scranirea dinilor in timpul stadiului I i II

Crize epileptice morfeice

Afectivitatea

Ansamblu de manifestri psihice care reflect realitatea prin triri pozitive i negative

Este un proces dinamic, continuu, in care rezoneaz dou realiti: a ambianei i a subiectului
Elementele vieii afective

Semnul triri cu polaritate pozitiv (bucurie) sau negativ (tristee)

Intensitatea amplitudinea rspunsului

Stabilitatea persistena in timp a tririi

Mobilitatea trecerea de la o stare la alta

Expresivitatea capacitatea de exteriorizare a tririlor prin mimic, tonalitatea vocii

Nivelele vieii afective

Afectivitatea bazal (halotimic): cuprinde emoiile bazale (emoia i afectul) i dispoziia

Declanarea lor este rapida, impetuoas, fr participarea contiinei

Afectivitatea elaborat (catatimic) se refer la sentimente, pasiuni. Are genez cortical. Se formeaz prin

mecanisme de invare.
Rspunsul emoional

Imediat, cu declanare rapid i reacie vegetativ intens, tip fric sau manie, tip surpriz

Secundar, de tip relaxare dup o emoie agreabil

Efecte persistente ale emoiilor; emoiile pozitive sunt conservate iar cele negative sunt
eliminate
Starea de afect

Incrctur emoional puternic

Debut brusc, durat scurt

Desfurare furtunoas, efecte dezorganizante asupra comportamentului

Modificri de mimic, pantomimic i neurovegetative

Capacitate sczut de coordonare a rspunsurilor, descrcri intempestive

Emoia

Sistem motivaional complex

Rspunsul afectiv al raportului subiect-obiect, fiine, fenomene

Are manifestare spontan

Tensiune afectiv de mic amplitudine

Emoii pozitive: plcerea, bucuria, satisfacia

Emoii negative: neplcerea, tristeea, frica

Emoii stenice: inalt capacitate de efort

Emoii astenice: sczut rezisten la efort

Dispoziia (timia)

Stare psihica general nedefinit a tonusului afectiv, de fond

Este o caracteristic permanent, de durat, de intensitate medie

Este rezultanta tuturor impulsurilor extero-, intero- i proprioceptive

Este determinat de gradul de adaptare la ambian

Sentimente

Triri emoionale complexe, stabile i generalizate

Se dezvolt treptat, sunt trainice, cu influene din experienele anterioare

Unele sentimente sunt centrate asupra propriei persoane: pudoare, orgolii

Alte sentimente rezult din interaciunea cu alte fiine: simpatie, mil, respect, ur

Influeneaz conduita, sunt interiorizate

Pasiunea

Stare afectiv de intensitate mare, durabil, angajare mai puternic

Subjug viaa afectiv i polarizeaz existena la un moment dat

Puternic instrumentate voliional

Pasiunile pot fi creatoare, mobilizatoare, distructive

Tulburri cantitative
Exagerarea afectivitii se traduce prin dezechilibrul vieii psiho-afective
Hipertimia pozitiv

Euforia: triri plcute, vesele, bucurie, ras, optimism

- Este increztor, comunicativ

- Apare in episoadele maniacale i in intoxicaii uoare

- Stare de plenitudine, bine general

- Sntate, putere

- Fug de idei, logoree

- Glume contagioase

- Mimic expansiv, bogat, gesturi largi

- Tendin de supraapreciere

- Exacerbarea tendinelor i trebuinelor (in special sexuale)

- Polipragmazie (incepe multe lucruri i nu termin nici unul)

- Scade necesarul de somn (nu insomnii)

- Apare dup succese de mic amplitudine

- Episoade expansive

- Diferit de moria

Moria

- Veselie nejustificat asociat cu o stare psihic precar, simul critic este abolit

- Glume grosiere, avansuri sexuale

- Tumorile de lob frontal

Extazul

Stare de beatitudine, contemplare pasiv a viziunilor onirice, mistice

Apare in epilepsie i in schizofrenie

Hipertimia negativa
Depresie prbuire a dispoziiei bazale spre polul negativ

Tristee profund, pesimism exagerat

Participare afectiv intens

Sentimentul durerii morale

Inutilitate, devalorizare

Ideaie lent, coninut trist (bradipsihie)

Pot aprea tulburri senzoriale: halucinaii negative

Atenie sczut, memoria prbuit, verbalizare lent

Inhibiie motorie marcat sau nelinite anxioas

In tot ce simte, intrezrete nenorocirea, prevestirea de ru

Mimic hipomobil, comisuri bucale coborate

Corpul incovoiat, braele pe lang corp

Forma culminant poate antrena raptus suicidar (riscul mare de suicid este in perioada de iniiere sau

terminal)

Anestezie psihic dureroas

Nu se poate bucura, intrista, induioa

Nu mai poate simi intens afeciunea pentru persoanele apropiate

Pierde capacitatea de rezonan afectiv

Depresia i anestezia psihic dureroas culmineaz prin exacerbri critice raptus melancolic
(afeciune rapid, brusc, cu durat scurt i foarte intens, cu risc suicidar foarte mare)
Disforie stare mixt, tulburare afectiv

dispoziie depresiv (mai mult anxioas)

apare i la alcoolicii cronici

Hipotimie scade elanul vital, tensiunea afectiv, rezultand atimie

Tulburri calitative paratimii - reacii aberante, inadecvate contextului i intregii motivaii care
le declaneaz:

afectivitatea paradoxal rspuns foarte mare la un stimul foarte mic

ambivalena afectiv triri afective opuse fa de aceeai persoan (dragoste-ur, plcereneplcere, atracie-respingere); apare in schizofrenie

inversiunea afectiv; crize nemotivate, apar tendine histrionice, se declaneaz i se intrerup

brusc.

Tulburri ale dinamicii relaiilor afective

Labilitatea frecvent intalnit la pacienii in varst, la cei cu arterioscleroz, la alcoolici dup
faza de euforie, rigiditate afectiv cu triri de impietrire - inexpresivi
Anxietatea hipertimie negativ

- team difuz fr obiect

- mai mult potenial decat prezent

- asociaz o stare de nelinite psihomotorie, senzaie de disconfort interior, sentimentul c nu

poate s se odihneasc, s stea locului, s duc la bun sfarit un lucru

- se observ starea de nestare a pacientului, care produce incontient, involuntar, o oarecare

descrcare

- la brbai apar in special manifestri cardio-vasculare, dureri, palpitaii (mimeaz

tulburrile de ritm cardiac), parestezii ale membrelor superioare; durerea este de obicei
migratorie

- la femei, apare senzaia de nod in gat; nu se pot alimenta, nu se pot hidrata

- manifestri gastro-intestinale: grea, senzaie de vom, tranzit intestinal accentuat (diaree)

- parestezii; cefalee migratorie cu diverse caracteristici; transpiraie, fatigabilitate (apare in

timpul zilei, dup dou-trei ore de activitate); miciuni frecvente (in anxietatea paroxistic).