Mecanismele de control al reactivitatii

pentru reactoarele Candu

Student: Brnescu Diana

Ion Claudia
Specializare: Ingineria mediului
Anul : IV

Controlul fin al puterii reactorului

Sistemul de control
zonal cu lichid asigura un
control fin al reactivitatii din
zona activa.
Acest sistem mentine
puterea reactorului la
valoarea de referinta , sau o
modifica intr-un mod
controlat.
El este utilizat pentru a
limita oscilatiile de flux.

Figura 1. Schema simplificata a

sistemului de control zonal cu lichid

Controlul brut al puterii reactorului

Sistemul de control zonal cu lichid realizeaza in permanenta ajustari ale

puterii reactorului. El nu poate sa compenseze variatiile nari si rapide ale
reactivitatii. Exista doua tipuri de mecanisme care pot sa compenseze variatiile
mari de reactivitate.
a) Barele absorbante de control
b) Bare ajustoare

a) Barele absorbante de control

sunt barele din cadmiu
intecuite in otel inox.
Pozitia lor normala este in
afara zonei active. Prin
introducerea lor in zona
activa , reactivitatea
acesteia scade.
Barele se afla introduse in
tuburi de zyrcaloy, numite si
tuburi de ghidaj.

sunt deplasate cu ajutorul

unui mecanism de
actionare, prevazut cu un
motoras care este atasat de
un cablu, de care este
suspendata bara ( figura 2 )
Ele pot de asemenea , sa
reduca puterea gradat, pana
la un nivel predeterminat,
mai mic de putere, In
anumite situatii, aceste bare
cad rapid in zona activa , in
scopul reducerii puterii.

Barele absorbante de control

b) Bare ajustoare
Ajustoarele sunt bare absorbante de neutroni, asemanatoare cu barele
absorbante de control. Ele sunt confectionate din otel de inox. Pozitia lor
normala este in zona activa. Barele ajustoare uniformizeaza fluxul de neutroni,
absorbind neutronii in zona centrala a reactorului.
O alta functie a ajustoarelor este de a introduce, prin extragerea lor ,
reactivitate pozitiva. Acesta poate avea loc dupa o scadere a puterii
reactorului, care determina cresterea cantitatii de xenon din combustibil.
Adaugarea de reactivitate pozitiva pentru compensarea reactivitatii negative
introduse de xenon, se numeste evitarea otravirii cu xenon.

Pozitiile mecanismelor de reactivitate

Pozitiile mecanismelor de reactivitate, in functionarea normala a
reactorului sunt:
- Ajustoarele introduse in zona activa
- Barele absorbante in afara zonei active.

Sistemul de reglare a reactorului cere ca aceste mecanisme de reglare

bruta a puterii sa intervina cand nivelele in compartimentele de control zonal
cu lichid sunt prea mari sau prea mici. In mod normal este raspund automat.

Sistemele de oprire
Puterea reactorului , presiunea si debitul de agent de racire sunt
monitorate permanent. Orice masuratoare care sugereaza ca ar exista riscul
unei posibile defectari a combustibilului, va atragea dupa sine oprirea
reactorului.
Oprirea reactorului cu ajutorul unui sistem de oprire se numeste
declansare. O declansare are loc automat, oricand un parametru de declansare
( dat de masuratori) depaseste valoarea de declansare. Reactorul poate fi
declansat si manula de catre operator.

Sistemele de oprire au toate

componentele separate de
sistemele utilizate pentru
reglare.
Sunt doua sisteme de
oprire; unul cu bare de oprire,
celalalt cu injectie de otrava
lichida.

Figura 3 Schita cu barele de oprire si

cu unitatile de injectie otrava lichida

1. Barele de oprire

Barele aferente Sistemului de oprire Rapida nr. 1 SOR 1, sunt aproape

identice cu barele absorbante de control. O cupla electromagnetica le tine in
pozitia lor normala, in asteptare, in afara zonei active. Semnalul de declansare
va intrerupe alimentarea cu energie electrica a cuplelor.
In consecinta , bara va cadea in zona activa , in aproximativ doua
secunde. Barele au la partea superioara un arc pretensionat, ce mareste viteza
cu care sunt intrioduse in zona activa.

Unitatile de injectie ( SOR - 2)

Acest sistem cu rol de protectie, nu trebuie confundat cu sistemele de
aditie otrava lichida in modelator.
Operatorul adauga manual mici cantitati de otrava, pentru reglare,
utilizand sistemul de aditie otrava lichida. SOR 2 injecteaza automat o mare
cantitate de otrava in modelator, in interval de cateva secunde.
La primirea semnalului de declansare a reactorului , se vor deschide
armaturile de deschdere rapida
Nitratul de gadoliniu din rezervoarele de otrava va fi injectate sub
presiune cu heliu. Otrava este injectata prin intermediul unor tuburi
orizontale numite unitati de injectie. Otrava este injectata cu ajutorul unor
gauri, practicate pe lungimea tuburilor de injectie.
Pe masura ce rezervoarele se descarca, bila flotoare va cobora odata cu
nivelul otravii, asezandu-se in final la partea inferioara a rezervorului,
astupand linia de evacuare a otravii.

Figura 4 Sistem de injectie otrava lichida

Tabelul 1 Principii de functionare a

mecanismelor de reactivitate

Principiul de functionare

Mecanisme de reactivitate

Modificarea cantitatii de material ficil din

zona activa

Incarcare cu combustibil

Ajustarea absortiei de neutroni

Compartimente de control zonal cu lichid

Barele absorbante de control

Barele ajustoare

Aditia de otrava lichida

SOR1

SOR2

Barele de oprire si injectie de otrava lichida asigura oprirea rapida a

reactorului in anumite conditii anormale.
Barele de oprire cad in zona activa cand se primeste un semnal de
declansare , care va intrerupe alimentarea cu energie electrica la cuplele
electromagnetice aferente mecanismelor de actionare.
Heliul sub presiune forteaza intrarea otravirii absorbante de neutroni in
modelator, cand se deschid armaturile dintre rezervorul de heliu si
rezervoarele de injectie.

Bibliografie

Suport curs (curs nr .)

http://ro.scribd.com