Sunteți pe pagina 1din 6

EXERCITIUL FIZIC N PROFILAXIA SI TRATAMENTUL PROCESULUI DE

IMBATRANIRE/ EXERCITIUL FIZIC IN STARI BIOLOGICE SPECIALE

Masterand:ni

Senescena sistemului imun i neuro endocrin.


Caracteristicile procesului de mbtrnire a sistemului imun i neuroendocrin. Rolul sistemelor imun i endocrin n mbtrnire

Sistemul imun
Modificarile morfo-functionale imune specifice la ,,cald (capping limfocitar,
scaderea titrului limfocitelor T circulante, cu intensificarea activitatii acestora la
nivel tisular) sunt ponderate in raport cu varsta. Devine ns evident alterarea
fenomenului de expresionare a antigenelor de suprafa, respectiv a subtilelor
mecanisme

de

prezentare/recunoatere/cooperare/legare

din

cadrul

complexului major de histocompatibilitate.


Imunosenescenta - in relatie cu prescriptiile balneare HTT calde prezinta doua aspecte principale:
-

scaderea capacitatii de raspuns a acestui sistem la provocari antigenice


noi;

- cresterea cantitatii de prodse antigenice endogene si, implicit, propensitate


pentru fenomene de autoimunitate.
n absenta contraindicatiilor de tip cardio-vascular endocrin sau neurologic,
hipertermia generala - exceptand procedurile fierbinti- in metodologia
ascendenta si riguros aplicata si supravegheata, poate fi indicata cu prudenta,
la ,,tinerii batrani. Nu se recomanda la varsta de peste 70 de ani indiferent de
starea biologica a acestora.
Sistemul endocrin si senescenta
A) istoric, primele tratamente pentru ntinerire au fost cele endocrine: 1.
Brown-Sequard propunea inj cu extract de testicul. 2. Steinach recomanda
ligatura cordoanelor spermatice. 3. Voronoff recomanda transplantul testicular.
4. coala romneasc de endocrinologie nu s- lsat mai prejos ci a studiat
efectele extraselor de glande endocrine i a hormonilor n procesul de
mbtrnire.
B) face vog acum dehidroepiandrosteronul care este denumit hormonul
tinereii, care este protector mpotriva aterosclerozei i inhibitor al agregrii
2

plachetare, mrete rezistena la infecii i neoplazii, crete fora muscular,


longevitatea, etc....
C) melanotonina este un protector fa de alterrile produse de mbtrnire,
probabil prin aciunea antioxidant.
Imbatranirea propriu-zisa a acestui sistem n principal prin modificarile
de varsta ale hipotalamusului are consecinte asupra reglajului direct al functiilor
endocrine - prin neurotransmitatori si indirect prin hormoni/regimuri secretorii.
Rolul sistemului endocrin in imbatranire este acela de programator
neuroendocrin, via epifiza prin intermediul axelor:
(cerebro) hipotalamo-hipofizo-(tiro)-gonadica
hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenaliana
Secretiile de ACTH si cortizol, ca si ritmul circadian al acestora sunt putin
influentate de varsta, dar feed-back-ul negativ postagresiv este mai lent, astfel
incat se mentin timp mai indelungat niveluri serice crescute ale acestor hormoni
fenomen valabil si in cazul procedurilor HTT calde.
mbatrnirea sistemului nervos urmeaza doua cai distincte dupa
substratul anatomic pe care evolueaza:
*

mbatrnirea post-mitotica proprie neuronilor care nu se divid si nu se


rennoiesc

mbatrnirea

clonala

specifica

elementelor

neneuronale

(celule

nevroglice, conjunctive, epitelii meningeale si coroidiene).


Doua aspecte pot fi prezentate d.p.d.v. al functionalitatii de ansamblu:
senescenta hardware-ului nevraxial adica a suportului biologic al activitatii
nervoase;
mbatrnirea software-ului adica a datelor si proceselor de prelucrare a lor
Mai simplu procesul de mbatrnire a SN se explica prin acumularea progresiva
de alterari/defectiuni urmate de procese repatorii sau restructurari functionale
compensatorii cum sunt: scaderea numarului de neuroni care produce o
depopulare neuronala neuniforma, proliferarea compensatorie a nevrogliei,
degradarea neurofibrilelor care genereaza scaderea vitezei de conducere n

nerv cu 15-20%, scaderea semnificativa cantitativa si calitativa a sinapselor


centrale, modificarea micromediului perineuronal, alterarea permeabilitatii
barierei hemato-nevraxiale.
Tot ca urmare a proceselor de alterare/reparare de la nivelul sistemului nervos,
verigile neurologice ale proceselor homeostatice generale sunt alterate.
Traducerea clinica a fenomenelor mentionate apare la examinarea pacientului
din care mentionam:
*

scaderea mobilitatii pasive prin hipertonie musculara cel mai adesea de


tip piramidal si localizata la membrele inferioare dar, si de tip
extrapiramidal

marirea bazei de sustinere n ortostatism si mers

diminuarea reflexului miotatic deobicei simetrica

conservarea sensibilitatii generale cu posibilitatea diminuarii celei


vibratorii la membrele inferioare

scaderea odata cu vrsta a gustului, mirosului, vazului si auzului

mbatrnirea normala nu se asociaza cu tulburari de limbaj.


Un loc aparte n mbatrnirea SN d.p.d.v. al grijilor recuperatorului l ocupa

prezenta patologiei vasculare cerebro-medulara si n acest context amintim


conceptul de decompensare a autoreglajului circulatiei cerebrale formulat de
Lassen potrivit caruia ori de cte ori TA sistolica scade sub un anumit prag (70
mm Hg la batrnii normotensivi si 120 mm Hg la batrnii hipertensivi)
posibilitatea de reglare a circulatiei cerebrale se dezorganizeaza iar cnd scade
si mai mult autoreglajul devine complet inoperant.
Accidentele vasculare cerebro-medulare sunt expresia clinica a trei leziuni
principale:
edemul -leziune reversibila
ischemia -leziune reversibila/nu
hemoragia -ireversibila.
n patologia vasculara a SN se pot distinge doua modele de evolutie
clinica diferite:
*

leziuni ischemice/hemoragice ireversibile cu rasunet clinic major de la


momentul instalarii lor

leziuni ischemice -rareori hemoragice dar minore fara expresie clinica la


momentul producerii lor dar repetate si care se acumuleaza, realiznd o
degradare progresiva.
Actiunea factorului terapeutic cald produce declansarea raspunsului

formatiunilor nervoase care stau la baza termoreglarii:


*

stimularea receptorilor pentru cald din structura tegumentului

circulatia

informatiei

pe

calea

aferenta:

dendrita

si

axonul

protoneuronului din ganglionul spinal, apoi pe caile ascendente medulare


dupa sinapsa n deutoneuronul din maduva spinarii si sinapsa n cel deal treilea neuron talamic
*

elaborarea raspunsului efector n structurile specializate centrale

circulatia eferenta a comenzii prin fibrele vegetative care regleaza


tonusul vascular pentru realizarea vasodilatatiei, secretia sudorala,
polipneea, scaderea tonusului muscular, etc. dar att circulatia influxului
pe caile enumerate ct si elaborarea raspunsului sunt deficitare datorita
modificarilor enumerate iar veriga efectorie cea mai implicata n raspuns,
cea cardiovasculara, este ea nsasi deficitara.
Deasenemea aplicatia calda are efecte pe structurile si functiile SN cum

ar fi: cresterea excitabilitatii nervilor senzitivi periferici, cresterea tonusului vagal


dar aceste efecte survin pe o structura care cu greu poate raspunde n acest
sens astfel nct este de preferat o aplicatie la temperatura de neutralitate
termica (33-35C iar pentru baia de sare 33-34C) dar timp mai ndelungat,
30min, pentru a permite circulatiei informatiei, elaborarea raspunsului si
instalarea efectelor.
De o deosebita importanta este descoperirea recenta a celulelor
neuronale de tip "stem", cu potential reproductiv in hipocamp si mezencefal.
Acest

fapt

motiveaza

major

demersurile

de

gerontorecuperare

si

gerontoprofilaxie - inclusiv si mai ales prin mijloace fiziatrice - deoarece


grupajele metodologice si secventele procedurale ale acestei specialitati
actioneaza predominant prin reinstruiri de programe cibernetice de functionare
deschise: incarcarea/reincarcarea software-ului neuronal, pe baza solicitarilor
repetitive de invatare/reinvatare, pentru realizarea engramelor cerebrale
necesare, si a interconectarii programelor acestora. Stimularea proceselor
regenerative mentionate, in hipocamp (major implicat in achizitia mnezica) si
5

mezencefal

(puternic

implicat

in

neurofiziologia

atentiei)

se

bazeaza

fundamental tocmai pe feedback-ul principial de antrenare: you have it if you


use it.