Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A3 : 297 x 420 mm
A4 : 297 x 210 mm
A5: 148 x 210 mm
A1,A2,A3,A4- formate de baza. Toate inafara de A4 si A5 pot fi afisate arbitrar, A4-doar vertical.
2. Stabilirea Limitelor Formatelor in Autocad
Formatul se allege in felul urmator :
1.Command limitsenter;
2. Specify Left Corner < 0,0> (reprezinta x , y) enter;
3.Specify Upper Right corner <420,297> :210,297 enter (Apare A4 );
3. Scari Numerice.Modalitatea Notarilor Scarilor pe Desen
Scara Raport dintre dimensiunile reprezentarii obiectului catre dimensiunile reale ale obiectului reprezentat.
In functie de dimensiunile obiectului si de formatul utilizat intilnim scari:
Marire : 2:1 , 2.5:1 ..
Marime naturala (adevarata )- 1:1
Scari de micsorare : 1:2, 1:1.5, 1:5..
Indiferent de scara pe desen se traseaza dimensiunile reale ale obiectului. In indicator este rubrica responsabila unde
se indica scara ex: 1:1, 1:10, 10:1.
4.Scalarea obiectelor in Autocad
Scalarea obiectelor se efectueaza in urmatorul mod :
? se selecteaza obiectul ,
? in command line scriem scale ,
? introducem scale factor, astfel obiectul se mareste sau se micsoreaza in raport cu scara indicata.
5.Specificarea scarii desenului in Autocad
Scalarea se efectueaza cu urmatorii pasi :
FormatDimensionsStyleModifyPrimary UnitsScale Factor (1), daca de exemplu avem 1: 10 , inlocuim 1 cu 10
deci ---10 , daca 5:1 atunci0.2 (1/5)
6.Linii Utilizate in desenele Tehnice.
Liniile utilizate in DT , se deosebesc dupa aspect si grosime :
1.Linia continua groasa S=0.5-1.4 mm (0.8 mm ).
Grosimea liniei de baza depinde de formatul desenului si de complexitatea reprezentarilor , constant ape formatul
dat, este utilizata pentru trasarea conturilor reprezentarilor si proiectiile muchiilor vizibile.
2.Linia Continua subtire : S/3- S/2, ca recomandare este de 3 ori mai mica ca cea groasa , se utilizeaza la trasarea
hasurilor , liniile de cota, linii ajutatoare , etc..
3.Linie continua ondulata : S/3-S/2 , Se utilizeaza ca linie de rupture, delimitarea vederii pe sectiuni.
4.Linie Intrerupta : S/3- S/2, este utilizata pentru trasarea conturului si muchiilor acoperite (invizibile).
5.Linie punct subtire : S/3- S/2 , se utilizeaza pentru trasarea axelor de simetrie a reprezentarilor.
6.Linie punct groasa : S/2-(2/3)*S , la reprezentarea elementelor amplasate inaintea planului de sectionare .Indicarea
Suprafetelor cu tratament termic, acoperire.
7.Linie Mixta- S- (1/5)*S, pentru indicarea traseului de sectionare .
8.Linie Continua subtire in zig-zag : S/3 S/2, pentru liniile lungi de rupture.
9.Linie doua puncte subtire: S/3- S/2 , pentru reprezentarea pozitiilor interv., ale pieselor mobile , linie de flexiune
pe desfasurata.
10.Linie Intrerupta Groasa : contururi si linii de acoperire.
Biletul 7.
Enter an option
[Align/Fit/Center/MiddleRight/
TL/TC/TR/ML/MR/BL/BC/BR]:
Daca este selectat un text de tip Mtext apare o caseta de dialog Multiline Text Editor identica cu caseta pentru
inscriptionare, in care pot fi resetate toate proprietatile alese anterior si redactat continutul textului.
14.Indicatoarele desen tehnic
Indicatorul se aplica pe fiecare desen in coltul din dreapta jos al formatului si are ca scop redarea datelor necesare
identificarii desenului.
Conform GOST 2.104-68 indicatorul are dimensiunile 185x55 mm, este alcatuit din mai multe zone dreptunghiulare ,
si se completeaza conform figurii
Rubrica 1 indica denumirea piesei reprezentate sau tema, de ex: racordari, vederi etc.
Rubrica 2 notatia documentului conform GOST 2.201-80. In conditii de studii notatia stabilita de catedra, de ex:
DT 04.12 (Desen Tehnic, 04 numarul de ordine al lucrarii de laborator, 12 varianta)
Rubrica 3 notatia materialului obiectului proiectat ( numai pe desenle de piese), de exemplu Otel 45 GOST 1050-68.
Rubrica 4 litera atribuita documentului conform GOST 2.103-68, de ex: I desen de instruire
Rubrica 5 masa articolului, de ex: 0,8 kg
Rubrica 6 scara desenului
Rubrica 7 numarul de ordine al colii de desen a documentului
Rubrica 8 numarul total de coli ale documentului (se completeaza numai pe prima pagina)
Rubrica 9 denumirea organizatiei de proiectare (institutiei de invatamant, facultatii, grupei)
Rubrica 10 contine inscriptia clara numelor de famile ale persoanelor care semneaza documentul
Rubrica 11 semnaturile persoanelor respective
Rubrica 12 data semnarii documentului.
15.Cotarea este operaia de nscriere pe desen a dimensiunilor necesare pentru fabricaia i controlul obiectului
respectiv.
Elemntele cotrii sunt:
linia de cot :
este linia deasupra creia se nscrie cota respectiv i este prevzut, la unu sau la ambele extremiti, cu
sgei sau combinaii de sgei i puncte
extremitile pot fi:sageata, bara oblica sau punct n cazul n care se indica originea
sageata:
este reprezentat prin doua linii scurte, formn braele unui unghi oarecare cuprins intre 15 si 90)grade=
se execut la extremitile liniiei de cot (cind nu exist sufiecient spaiu ele pot fi dispuse n extreriorul
liniei de cot
liniile ajuttoare
indica punctele sau planele intre care se prescrie cota, ele putnd servi i la construirea punctelor necesare
pentru determinarea formei geometrice a obiectului reprezentat.
se traseaz cu linie continu subire
se pot trasa :
radial--n cazul cotarii dimensiunilor unghiulare oblic--dar trebuie s fie paralele intre ele
depesc cu 2..3 mm liniile de cot
linia de indicaie
servete pentru a indica pe desen elementul la care se refer o prescripie, o notare convenional sau o
cot, care din lips de spaiu nu poate fi nscris deasupra liniiei de cot.
linie continu subire, terminat cu sgeat pe elementul la care se refer
cota
reprezint valoarea numeric a dimensiunii elementului cotat, nscris direct pe desen sau printr-un simbol
literal, n cazul desenelor care cuprind tabele de dimensiuni.
Cota poate fi precedat de simboluri, cuvinte sau prescurtri, necesare pentru precizarea elementului cotat.
17. metode de cotare:
? cotarea fata de un element comun
consta in cotarea tuturor elementelor geometrice ale piesei dispuse pe aceeasi directie, pornind de la aceeasi baza de
cotare. se poate face:
in paralel
Obiectul se aseaza imaginar in interiorul cubului, iar proiectiile se obtin pe fetele interioare ale cubului, presupunand
ca obiectul este situat intre observator si planul de proiectie (sistemul european de proiectare). Prin desfasurarea
cubului se obtin 6 proiectii , denumite astfel:
1.
vedere din fata (principala) - proiectia pe planul V;
2.
vedere de sus - proiectia pe planul H;
3.
vedere din stanga - proiectia pe planul W;
4.
vedere din dreapta;
5.
vedere de jos;
6.
vedere din spate.
Din figura se observa:
proiectiile se executa in stricta corespundere dintre acestea;
muchiile vizibile sunt trasate cu linie groasa, iar cele invizibile cu linie intrerupta subtire. Reprezentarea
muchiilor acoperite este necesara numai in cazul in care duce la inlesnirea citirii desenului sau micsorarea numarului
de reprezentari;
pentru simplificarea desenelor se renunta la trasarea axelor si notarea punctelor.
In cazul in care lipseste corespondenta dintre vederile de sus, din stanga, din dreapta, de jos, din spate cu vederea
principala, atunci acestea se noteaza pe desen cu o litera majuscula in ordine alfabetica iar directia proiectarii se
indica printr-o sageata,
Proiectia principala se alege astfel, incat aceasta sa contina cat mai multa informatie privind forma si dimensiunile
elementelor obiectului proiectat si un numar minim de muchii acoperite. Numarul de proiectii se limiteaza la minimul
necesar pentru reprezentarea clara a obiectului, redarea completa a formei si dimensiunilor acestuia.
33.Clasificarea vederilor
In funcie de gradul de complexitate al obiectelor determinarea grafica a acestora se realizeaza prin utilizarea
vederilor sau seciunilor, regulile de clasificare si reprezentare fiind stabilite de GOST 2.305-68.
Vederea este reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a obiectului nesectionat.
In functie de directia de proiectare vederile se clasifica in:
-> vedere de baza, daca directia de proiectare este perpendiculara pe una
din cele sase fete ale cubului de proiectie,;
vedere suplimentara, daca este obtinuta dupa alte directii de proiectare decat cele mentionate anterior.
Indiferent de pozitia ocupata pe desen, vederile suplimentare se noteaza, iar directia de proiectare se indica conform
Dupa proportia in care se face reprezentarea obiectului, deosebim:
vedere completa, daca in proiectia respectiva obiectul este reprezentat integral;
vedere partiala, daca in proiectia respectiva este reprezentata numai o parte a obiectului, limitata prin linie
de ruptura. De exemplu, vederea suplimentara completa A poate fi inlocuita cu vederea partiala A , fara ca desenul sa
cedeze in explicitate.
vedere locala, daca in proiectia respectiva este reprezentat un element al obiectului, fara linii de ruptura.
Se admite ca vederea suplimentara sa fie rotita. In acest caz la notarea acestea se adauga simbolul , cu diametrul de
cel putin 5 mm.
sectiune deplasata, cand sectiunea este deplasata de-a lungul traseului de sectionare in afara conturului
piesei ;
sectiune intercalata, cand sectiunea se reprezinta in intervalul de ruptura dintre cele doua parti ale aceleiasi
reprezentari ale obiectului.
36.Reguli de notare a traseului de sectionare a sectiunii
?Traseul de sectionare se traseaza cu linie mixta segmentele de linie groasa ale careia nu trebuie sa intersecteze liniile
de contur.
?Sagetile ce indica directia proiectarii corespund fig. 4.5. Literele se scriu paralel cu baza desenului langa linia sagetii
din exterior.
?Sectiunea se noteaza deasupra cu inscriptii de tipul A-A, B-B etc.
?Traseul de sectionare nu se reprezinta si sectiunea nu se noteaza in cazul sectiunilor propriu-zise suprapuse,
deplasate, intercalate si in cazul sectiunilor simple, in care traseul de sectionare coincide cu axa de simetrie a
reprezentarii.
37. Utilizarea comenzii Pline pentru notarea traseului de sectionare
Pentru desenarea unei polilinii este utilizata comanda Pline.
Comanda poate fi lansata prin unul din modurile:
din meniul Draw Polyline
din meniul-ecran Draw I Pline
din bara de instrumente Draw Polyline
in linia de comanda se tasteaza PLINE ( PL )?
Apare prompter-ul:
Command: pline
Specify start point: (se indica punctul de start)
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Lenght/
Undo/Width]:
Daca se construieste un segment de dreapta, se va indica urmatorul punct, dar se poate opta pentru:
? Close inchiderea poliliniei (unirea punctului curent cu punctul de inceput al poliliniei printr-un segment);
? Halfwidth specificarea distantei de la centrul liniei pana la marginile ei (a jumatatii de grosime);
? Lenght construirea unui segment de o lungime stabilita in prelungirea celui precedent. Lungimea poate fi stabilita
fie numeric, fie prin indicarea unui punct;
? Width specificarea grosimii liniei;
? Undo anularea ultimei operatii a comenzii;
? Arc trecerea in regimul de construire a unui arc.
In cazul trecerii in regimul de construire a unui arc este propus urmatorul set de optiuni:
Specify endpoint of arc or[Angle/CEnter/CLose/
Direction/ Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo /Width]:
care prevad:
? Angle determinarea unghiului la centru al arcului;
? CEnter stabilirea centrului arcului;
? CLose inchiderea poliliniei printr-un arc;
? Direction indicarea tangentei arcului;
? Radius stabilirea razei arcului;
? Second pt indicarea celui de-al doilea punct pentru costruirea arcului prin trei puncte;
? Line trecerea in regimul de construire a unui segment de dreapta.
contin un sir de elemente impuse de rolul pe care il indeplineste piesa, necesare functionarii (filete, canale de pana
etc.) forme geometrice auxiliare. Forma geometrica principala completata cu formele geometrice auxiliare
determina forma functionala a piesei. In sfarsit, forma constructiv-tehnologica a piesei este alcatuita din forma
functionala si forma a astfel de elemente constructivtehnologice ca raze de rotunjire, tesiri, degajari etc.
? Analiza tehnologica: scoaterea in evidenta a materialului si procesului de fabricare.
? Stabilirea pozitiei de reprezentare conform prevederilor de la amplasarea proiectiilor.
? Stabilirea numarului de proiectii (vederi, sectiuni) in functie de
complexitatea piesei.
b) Etapa de executie grafica a desenului
? Alegerea formatului in functie de numarul de reprezentari si de
complexitatea acestor.
? Desenarea proiectiilor, respectand corespondenta dintre acestea.
? Alegerea scarii si amplasarea rationala a reprezentarilor pe format.
? Cotarea reprezentarilor.
? Completarea indicatorului.
47. Analiza formei pieselor tehnice
Analiza formei pieselor tehnice
Piesele, atat simple, cat si complexe, sunt alcatuite din forme geometrice simple (prisme, cilindri, conuri etc.) Din
combinarea formelor geoemtrice simple se obtine forma geometrica pricipala a piesei. Piesele contin un sir de
elemente impuse de rolul pe care il indeplineste piesa, necesare functionarii ( filete, canale de pana etc.) forme
geoemtrice auxiliare.
Forma geometrica principala completata cu formele geometrice auxiliare determina forma funsionala a piesei.
In sfirsit, forma constrctiv-tehnologica a piesei este alcatuita din forma functionala si forma a astfel de elemente
constructiv-tehnologice ca raze de rotunjire, tesiri, degajari.
48 reguli de stabilire
Stabilirea pozitiei de reprezentare conform prevederilor de la amplasarea proiectiilor.
Stabilirea numarului de proiectii (vederi, sectiuni) in functie de complexitatea piesei.
? alegerea formatului si pozitiei lui in functie de marimea ansamblului, de gradul de complexitate si de numarul de
reprezentari;
? pregatirea formatului: trasarea chenarului si conturului indicatorului;
? reprezentarea piesei de baza (corpul) a ansamblului;
? reprezentarea celorlalte piese componente in ordinea montarii acestora;
? cotarea desenului;
? pozitionarea elementelor componente ale ansamblului;
? completarea indicatorului si a tabelului de componenta.