Sunteți pe pagina 1din 9

Nirvana

Semnificatia cuvantului Nirvana


Nirvana nu este nici un paradis, nici o lume cereasca, exceptand desigur aria foarte
bogata a credintelor populare, in care pot fi intalnite si astfel de imagini. Invatatura budista
afirma ca, prin urmarea drumului prescris de Buddha, omul se poate elibera de barierele inguste
ale existentei si poate ajunge la realizarea intelepciunii supreme. Dobandirea unei astfel de
iluminari (bodhi) este identica cu Nirvana cazuta, actuala.
Foarte general, deci, aceasta Nirvana consta in inlaturarea nestiintei anihilata prin
iluminare si desavarsire semnifica, practice, acea stare ce nu converge cu realitatea si, tocmai de
aceea, duce la dezarmonie, la suferinta. Fiindca tot ce difera de adevarata realitate si este socotit
ca fiind substantial si fundamental, constituie radacina si izvorul suferintei.1
Cu privire la etimologia cuvantului Nirvana, cei mai multi cercetatori propun doua
variante:
a. Dupa unii ar deriva din etimonul va, vayati (pali-nibbati), care inseamna a adia,
a sufla si atunci ar avea sensul fara adiere, fara vant, nemiscatul, sau asa cum opiniaza J.
P. Schnetzler, a inceta de a mai sufla, a se stinge, de unde sensul literar de stingere. Cea mai
cunoscuta traducere a sanscritului va este a sufla, care combinat cu nir inseamna lipsa,
pierdere,incetare,stingere. Multi cercetatori afirma ca a sulfa poate insemna a respira si
cine respira, desigur mai putin decat cel cufundat intr-o profunda meditatie? se intreba
justificat , H.J. Greschat.
Se poate spune ca in sensul de a sulfa sau a imprastia, acel va reliefeaza ca cel
desavarsit se apropie de descompunerea sa. El ar mai putea insemna si incetarea sau stingerea
faptelor rele, a factorilor extentiali, a celor trei surse pagubitoare (pofta,ura, iluzie) a celor trei
caracteristici ale existentei, respectiv none-eul, transformarea si suferinta.
b. A doua variant o constituie etimonul vr, vattati (pali-nibbuto). In acest caz prefixul
ni nu mai are sensul de nir (fara, ci un sens activ, de (in) jos. Ni-vrta (pali-nibbuta) ar
insemna a acoperi in jos, a arunca in jos, adica a stinge in special focul, deci stingerea
unui combustibul, sau a nu mai arde.
Acest lucru indica foarte clar cat de deosebit intelegeau indienii din timpurile vechi
stingerea unei lumini. Pentru ei flacara stinsa nu era distrusa, nimicita, desfiintata, ci una
transformata, flacara vizibila devenea una invizibila. De aceea, buddistii spun, intr-adevar
1

Achimescu Neculai, Budism si crestinism

stingerea (niroddha), dar se gandesc intotdeauna la rezultatul acestei stingeri, la linistea si


indiferenta vesnica. Nirvana este inteleasa adeseori ca stingerea a focului instinctelor si
inseamna ca cel desavarsit a devenit, chiar in timpul vietii, indifferent si stins, a incetat sa mai
existe.2
In apus, termenul Nirvana a fost tradus current prin a muri, respectiv a muri in
mijlocul focului celor trei pacate capitale (placerea senzuala, vointa rea si iluzia). Astfel tradus,
cuvantul Nirvana faciliteaza aparitia unei impresii eronate, in sensul ca Nirvana eshatologica
este o distrugere sau non existenta, interpretare cu care numerosi invatati buddhisti nu sunt de
accord. Ei arata ca buddhismul a respins categoric aspiratia dupa stingere in sensul de anihilare
sau non existent (vibbava-tanha). Buddhistii nu cauta dupa incetare si stingere, ci dupa eternitate
si nemurire. Cel ce a atins Nirvana nu mai este afectat nici de viata nici de moarte. Nirvana este
un fel de moarte, dar, ca orice moarte, o renastere la altceva decat ceea ce era inainte. Pari, in
parinirvana, adauga numai valoare suprema a notiunii de extinctie. Spunem un fel de moarte,
caci cuvantul Nirvana se poate spune despre lucrurile inca traitoare. Budhisattwa este stins
cand devine Buddha.3
Nirvana nu este decat dupa aspectul cuvantului ceva negative. Cuvantul este ceva
negative. Cuvantul este foarte agreat de ascetii si ganditorii din acele timpuri el inseamna starea
ideala si a fost preluat de catre buddhisti. Asadar , Nirvana este doar ca expresie o negatie, un
neant.4 Aici nu se poate vorbi de un Nimic relative existent vis--vis de tot ceea ce exista, ci de
Nimic-ul absolute, e un Nimic care cuprinde laolalta tot ceea ce exista si deopotriva Nimic-ul
relative. Si acest Nimic semnifica nu numai contradictia, negatia,ci totodata si afirmatia absoluta,
asa incat in aceasta logica a locului se unifica in cele doua cai de la multiple spre unu si de
la unu spre multiple.5
Ce inseamna Nirvana in sine?
Potrivit invataturii budiste exista doua feluri de Nirvana:a) Nirvana vazuta, actual,
pamanteasca (dittha-dhamma-nibbana) si b) Nirvana transcedentala, eshatologica, nevazuta
(Parinirvana). Nirvana vizibila este starea realizata de catre cel desaavarsit dj in cursul
existentei actuale : in cazul sau, cele cinci component (khandha) ale persoanei sale inca prezente,
2
3
4
5

Nicolae Achimescu, mitropolia Banatului.


Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa
Achimescu Neculai, Mitropolia Banatului
Nicolae Achimescu, India religie si filozofie

dar el s-a eliberat dj de orice puteri instinctual, el nu mai realizeaza nici un fel de karma
cauzatoare de noi reincarnari, ci asteapta doar pentru a se stinge in mod desavarsit prin moarte.
Iar in momentul in care soseste clipa a ceea ce, in chip usual, noi numim moarte, pentru el nu
mai ramane nimic in genul unei radacini sau seminte, care sa poata duce la o noua nastere
sau aparitie.6
In acest context descoperim un ultimo stadiu al celor patru mari evenimente din viata
unui Buddha:
a. Nasterea- deseori si nasterea spiritual, respective parasirea palatului in miezul noptii
pe calul preferat Kathaka;
b. Iluminarea reprezentata prin copacul sub care Buddha a dobandit iluminarea (budhi)
sau prin scena ispitirii de catre fiicele lui Mara;
c. Prima predica- simbolizata prin roata invataturii pusa in miscare sau prin gazelele din
parcul de la Benares;
d. Parinirvana, respective moartea lui Buddha-reprezentata prin stupa, un mormant
prebudist.
Intre toate acestea, ultima reprezentarea simbolica a Parinirvana, respective ca stupa, pare
sa fi fost frecvent present prezenta in budism. Insa, pentru a intelege de ce a fost aleasa tocmai
stupa drept cea mai timpurie reprezentare a Parinirvanei, trebuie sa ne referim foarte pe scurt la
insasi istoria genezei acestui stupa.7
Caractere pozitive ale Nirvanei
Nirvana imanenta este a celui care a dobandit intelepciunea (prajna), cu sensul ca ei nu
atinge niciodata o mantuire aforma si mai ales ca nu realizase niciodata o detasare de observatii
si simtire. Cel desavarsit experiaza, deci starea sa de desavarsire inauntrul celor cinci factori
existentiali.8
Ca si Hinayana, buddismul Magayana sustine atingerea starii de Nirvana prin nimicirea
poftei (tanha) si a nestiintei (avrija) a doctrine, urii si iluziei. Nirvana inseamna insa si renuntarea
la aspiratia dupa Nirvana si invatatura lui Buddha.9
Nirvana, ca atare, distrugerea acestei aparente dar implicit si abordarea suferintei chiar
pe acest pamant; este detasarea de lucrurile de pe pamant, stingerea dorintei, incetarea dorintei,
ca o stare de sfintenie pe pamant.
6
7
8
9

Acimescu Neculai, Budism si crestinism


Achimescu Nicolae, Budism si crestinism
Achimescu Neculai. Mitropolia Banatului.
Achimescu Neculai Mitropolia Banatului

Referindu-ne la atributele Nirvanei, Buddha afirma ca cei desavarsiti au atins fericirea


de neclintit, ca Nirvana este fericire ca el l-a atins pe cel Nemuritor si ca si calugarii il pot
atinge.
Atunci cand textile buddhiste vor sa ilustreze Nirvana, ele utilizeaza cu predilectie
toponimii si nume concrete, deoarece constituie singurul mijloc de a descrie aceasta stare.
Nirvana este locasul greu de privit, locasul de neclintit sau nemuritoarea si inegalabila
pace. Dupa moartea celui desavarsit, aceasta stare de pace va persista pentru totdeauna in
vesnicie.
In sens pozitiv, starea de Nirvana este privita in buddhismul Mahayana ca un paradis,
ca un loc de fericire, cunoscut sub numele de Sukhavati, in care dispar suferinta si toti factorii
existentiali care determina reincarnarea omului si declanseaza ceea ce se numeste existent.
Aceasta lume Sukhavati, Ananda, care reprezinta sistemul lumii Domnului Amitabha, este
bogata si infloritoare, placuta, roditoare, incantatoareSi in acea lume lume Sukhavati se
revarsa multe parfumuri; ea este bogata in nenumarate flori si fructe, impodobita de copaci cu
giuvaieuri, care sunt plini de stoluri de diferite pasari cu voci dulci
Exista foarte multe expresii poetice, care, descriu, ca pe ceva pozitiv, starea de
desavarsire a budhistului care este numita deasemenea, si sfera unde antinomiile au
disparut:La ceea ce este dependent e altceva esista miscare, la ceea ce nu e dependent de
altceva, nu exista miscare. Unde nu e miscare acolo e repaus, unde e repaus acolo e dorinta, unde
nu e dorinta, acolo nu este venire si plecare, de nu exista venire si plecare, acolo nu exista
disparitie si reaparitie. Acolo nu exista nici un aici, nici un dincolo si nici o lume intermeditara.
Acolo e sfarsitul suferintei. De aici rezulta deasemenea, ca fiinta este intotdeauna in Nirvana; ea
este intotdeauna fara dorinta, dar nu crede si nu stie acest lucru, ceea ce constituie un obstacol
pentru nirvanizare. Dup ace sunt inlaturate aceste bariere si acest val atunci se manifesta acest
dintotdeauna existent, respective Nirvana si anume in masura in care fiinta se detaseaza de
eu Aceasta stare consta, de fapt, in suspinarea tuturor reprezentarilor false ale imaginatiei
noastre.10 Cel nirvanizat nu mai este afectat nici de viata nici de moarte. Nirvana este ceva
negativ doar din punct de vedere notional.11
Caractere negative ale Nirvanei

10
11

Achimesu Nicolae , Mitrpolia Banatului.


Nicolae Achimescu, India religie si filozofie

Daca drumul spre Nirvana reprezinta drumul detasarii de suferinta existentei, ne apare
inevitabil intrebarea, daca Nirvana se mai afla in interiorul existentei, daca e imanenta, sau daca
nu cumva se gaseste in afara ei si ca atare este transcendenta.Uneori se opiniaza ca Nirvana s-ar
afla in afara existentei in special in afara celor cinci khandha. Cum se explica acest lucru? Oare
afirmatia rezulta dintr-o reprezentare (sanna). Toate reprezentarile apartin, insa, celor cinci
khandha. Asa zisa reprezentare, ca Nirvana s-ar afla in afara in afara celor cinci khandha, se
contrazice deci, pe sine insasi, intrucat orice posibilitate de reprezentare sta in interiorul acestor
khandha. Atat reflectia Nirvana se afla in afara, cat si aceea nu exista un afara, se gasesc in
interiorul acelor khandha, sau sunt produse de acele khandha.12
Nirvana eshatologica nu e nici complete non-devenire, dar nici o existent, asa cum o
intelege omul. Ea este unuirea cu realitatea eternal, o stare care transcende relatiile subiectobiect, in care nu mai exista o constiinta a binelui, o stare de activitate care nu e supusa
cauzalitatii, intrucat ea este libertate neconditionata. Nirvana eshatologica e o stare reala si
continua, chiar daca nu e supusa timpului si spatiului.13
Echivalenta dintre Nirvana si transcendenta absoluta a cosmosului, adica aneantizarea lui,
apare reliefata in Buddhism in mai multe imagini si simboale, cum ar fi: simbolismul cosmologic
si temporal al celor sapte Pasi ai lui Buddha, parabola oului spart, care ilustreaza
transcenderea cosmosului si a timpului circular, imaginile demolarii casei si a acoperisului
spart traducand aneantizarea intregului univers conditionat. Avand in vedere importanta
omologiei cosmos-casa-corp omenesc pentru gandirea Indiana, putem intelege si aprecia
noutatea revolutionara a obicrului propus de catre Buddha Vechiului ideal de instalare intr-un
locas statornic, respective de asumare a unei situatii existential intr-un cosmos perfect, Buddha
ii opune idealul elitei spiritual a contemporanilor sai, si anume aneantizarea lumii si
transcenderea oricarei situatii conditionate.14
Relatia dintre samsara si Nirvana nu este una a doua dimensiuni pe acelasi plan, ci
prezinta relatia dintre aparenta si existenta. Cate o bula de sapun plesneste, atunci cand se
manifesta, de fapt, doar efermitatea si nulitatea ei, existent deja probabil. Aceasta inseamna deci,
ca anihilarea starii de samsara nu reprezinta anihilarea a ceva, ci doar disparitia inexistentului.
In Nirvana este anihilata samsara, intru cat aparenta devine pe deplin coprehensibila. O aparenta
poate fi absolute anihilata doar prin cunoastere, insa dupa aceea pentru totdeauna.15
12
13
14
15

Achimescu Neculai, Mitropolia Bantului


Achimescu Nicolae Mitrpolia Banatului
Cchimescu Nicolae, mitropolia Banatului
Nicolae Achimescu, India religie si filozofie

Trebuie retinut, astfel ca in cazul identitatii dintre samsara si Nirvana, in cazul Samsarasive-Nirvana avem de a face cu o identitate negativa care trebuie sa-l elibereze pe om de orice
reprezentari despre Nirvana, dupa care Nirvana ar mai fi doar convertirea samsarei si, prin
urmare, ar ramane totusi in domeniul conceptualului si inteligibilului.16
Concluzii
Din toate aceste cele analizate mai sus, putem trage concluzia ca Nirvana poate fi
justificata numai psihologic; ea nu poate fi fundamentata stiintific. Ea constituie contrariul
diametral al inimii, este ceva care nu apartine lumii sub nici o forma, ceva ce nu se afla in
legatura cu lumea si nu actioneaza asupra acesteia. De aceea, ea ar putea fi definite, pur si
simplu, ca cel cu totul astfel, in comparative cu aceasta lume. Aceasta expresie este mult mai
adecvata pentru Nirvana decat pentru Dumnezeul crestin, care se afla, intr-adevar deasupra lumii,
o transcede, dar totusi o guverneaza si sta intr-o legatura permanenta cu ea. Daca Dumnezeu ar fi
Cel cu totul altfel, El n-ar mai putea fi pentru suflet Cel ce-I confera harul, iar credinciosul nu
s-ar mai afla intr-o relatie personala cu El.17
Acela care, asemenea lui Buddha insusi, a realizat in viata sa pamanteasca Nirvana prin
iluminarea sa ( budhi) si traieste mai departe o forma de viata fireasca, dispune practice de un
mod de existent similar energiei cinetice; viata sa curge mai departe progresiv, insa instinctele
si dorinta sa de viata sunt stinse, pentru el nu va mai exista o alta nastere. Atunci cand
dobandeste cunoasterea acestei eliberari, cel desavarsit stie ca, pentru el, orice posibilitate de
reancarnare a fost anihilata: el a atins un stadiu de viata superioara: ceea ce trebuia sa se intample
mai devreme sau mai tarziu, s-a intamplat, iar dupa aceasta viata actual nu va mai exista nimic
similar dincolo, ba chiar, intr-un anume fel, insusi acest dincolo nu mai exista.18
Sfarsitul drumului este asemuit in cele dintai scrieri stingerii unei lumanari, atunci cand
aceasta nu mai are conbustibilul care sa o mentina aprinsa. Aceasta este Nirvana. Identificarea cu
un sine a incetat; intr-adevar, toate impulsurile de a exista ca persoana -sau de a exista in vreun
fel- au incetat. Dorinta si aversiunea au fost linistite. Iluzia a fost inlocuita de clarviziune. La
nivel minim, agitatia dharmelor a fost cu totul calmata. Existenta ciclica, nasterea si moartea sunt
depasite. 19
Despre trecerea lui Buddha insusi sau Parinirvana sta scris:
Precum o flacara stinsa de vant
16
17
18
19

Nicolae Achimescu, India religie si filozofie


Achimescu Neculai, Mitropolia Bantului
Achimscu Neculai, Budism si crestinism
John Snelling, Elemente de Budism

Se duce la loc de odihna si nu poate fi definite,


Astfel inteleptul, eliberat de individualitate
Se duce la loc de odihna si nu poate fi definit.
Dincolo de toate imaginile
Dincolo de puterea cuvintelor.20
Buddha ofera speranta unei eliberari : afirmarea Nirvanei. Aceasta Nirvana, atat de
straina modului nostru de gandire si atat de maltratata in vocabularul nostru! Concept
cvasiindefinibil si pe buna dreptate : limbajul uman, creat de oameni, pentru a exprima lucruri si
idei ce apartin experientei umane, este prea sarac pentru a traduce natura acestei experiente mai
presus de ceea ce este omenesc, cum este Nirvana. 21
Iata, o, calugari, adevarul sfant pe drumul ce
duce la inabusirea suferintei: este drumul sacru
cu opt ramuri, care se numeste: intelegere
dreapta, gandire dreapta cuvant drept, fapta dreapta,
mijloace de existent drepte, efort drept,
concentrare dreapra.22
Cel care intelege a vazut lucrurile cum s-au produs (yatha bhutam), iesite din principiul
lor si disparand in el, si el s-a diferentiat pe el insusi de toate aceste lucruri, nu el, ci ignorantul
este cel care va pune intrebari ca acestea: Exist eu?, Ce eram inainte?, De unde vin?,
Unde merg. Daca este ingaduit inca unui Arhat sa spuna eu, este numai din comoditate; el a
deposit de mult orice credinta intr-o personalitate care i-ar fi proprie. Dar toate acestea nu
insemneaza_ si nu este spus spus nicaieri, ca, nu exista Sine. Dimpotriva, exista Atari pasaje
unde, dupa desmembrarea celor cinci constituiente ale existentei noastre evanescente si ireale,
se gaseste, nu formula obisnuita de negare, aceasta nu este Sinele meu, ci porunca pozitiva :
Refugiaza-te in Sine, la fel cum Buddha afirma ca a facut-o el insusi.23
Scopul lui Buddha este de a ne mantui de sinele nostru si de destinul nostru muritor. El ar
fi putut spune ca faptul de a fi supusi la accidente fatale precum cecitatea este o parte integranta a
identificarii noastre a constiintei cu sinele. Caci noi ne inselam total asupra valorii si
importantei constiintei, si acesta nu este Sinele meu; si parabola Plutei se aplica atat la
constiinta cat si la procesul etic: ca si pluta, constiinta este din instrument pretios, un mijloc de a
actiona; dar, ca si in cazul plutei, nu trebuie sa mai tinem cont de ea dupa ce si-a incheiat
insarcinarea. Daca acest fapt ne alarmeaza, la fel cum Arishtha avea teama gandind ca pacea
20
21
22
23

John Snelling, Elemente de Budism


Philippe Gaudin, Marile religii,traducere Sanda Aronescu
Philippe Gaudin, Marile religii,traducere Sanda Aronescu
Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa

Nirvanei implica distrugerea a ceva real din el insusi, nu trebuie sa uitam ca ceea ce trebuie sa
subliniem constiintei noastre a lucrurilor agreabile sau dezagreabile- sau mai curand supunerii
noastre sentimentelor de placer sau durere, - nu este o inconstienta, ci o supraconstiinta, care nu
este mai putina reala si datatoare de fericire pentru faptul ca ea nu poate fi analizata in termenii
constiintei mentale. Pe de alta parte, trebuie poate sa aratam ca aceasta supraconstiinta, sau ceea
ce teologia crestina denumeste modul divin de cunoastere, fara intermedierea obiectelor
exterioare celui ce cunoaste, nu ar putea sub nici o forma sa fie asimilata cu subconstientul
psihologiei modern, despre care s-a spus cu foarte multa justete ;Pe cand materialismul
secolului XIX a inchis spiritual omului fata de ceea ce se afla deasupra lui, psihologia secolului
XX l-a deschis catre ceea ce se afla dedesubt.
Viata noastra constienta este un process in desfasurare, in devenire, subict de
stricaciune si moarte. Aceasta viata este cea care trebuie sa fie suspendata daca noi vrem viata
nemuritoare. Ar fi zadarnic sa tratam simtome; cauza sau subiectul (hetu, nidana) trebuie sa-I
cautam daca vrem sa aflam leacul pe care Buddha l-a cautat si l-a gasit. Intelegerea lucrurilor
ca o devenire (yatha bhutam) si perceperea ca individualitatea (atambhava) este unul din aceste
lucruri sunt cele care mantuie omul de el insusi.
Pentru a face sa se inteleaga ceea ce, in acest lant al cauzelor, este denumit Trezire, este
bine de pus in evidenta ca, nimic nu are intamplare, ci numai prin consecinta regulate: Fiind
acel lucru, se va intampla aceasta; nefiind acel lucru, aceasta nu v-a avea loc. Daca am verificat
acest fapt, insemneaza ca am gasit Calea.24
Cu alte cuvinte, Calea cuprinde pe de o parte o disciplina contemplative. Contemplativul
este comparabil cu atletul, care nu disputa premiul inainte de a se fi antrenat. Caci Hindusii
vorbesc despre Cel care a inteles (evamvit) o doctrina data, ei nu inteleg doar pe cel care a
sesizat semnificatia logica a ceea ce ea expune, ce pe acela care a verificat-o in el insusi, care
este ceea ce el cunoaste; atata timp; cat noi avem numai cunostinta de Sinele nostru nemuritor,
suntem inca in domeniul ignorantei, noi nu-l cunoastem cu adevarat decat atunci devenim Sinele
nemuritor, noi nu-l putem in mod real sa-l cunoastem fara a fi Sinele nemuritorExista moduri
de viata care fac posibila o atare realizare, si exista altele care ne deturneaza de la ea. Sa ne
apropiem deci pentru a considera natura moralei pure, sau cum se spune astazi, al Eticii, in afara
de care nu ar putea exista viata contemplative posibila. Ceea ce noi am numi Dfintenia in act
este denumita atat in vechile texte hinduse precum si in cartile budiste, un Mers cu Dumnezeu
24

Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa

(brahmachariya) actual si etern. Dar exista de asemenea o neta distinctive de facut intre doctrina
(dharma) si semnificatia practica (artha), si de aceasta ne ocupam.25
Inainte de a reveni la Doctrina, trebuie sa punem in garda contra parerii ca Buddha acorda
o valoare absoluta conduitei morale. Nu trebuie presupus, de exemplu, ca, pentru faptul ca
mijloacele de realizare sunt in parte de ordin etic. Nirvana este o stare morala.26
Realizarea Nirvanei este Zborul Solitarului catre Solitar.27

25
26
27

Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa


Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa
Ananda K. Coomaraswamy, Hinduism si budism, Traducere de Gheorghe Popa