Sunteți pe pagina 1din 16

a

a
n
i
g
Ima

Clasa X-C
Andrei Muresanu

Definiie
Imaginaia este mecanismul psihic cognitiv de procesare
transformativ a evenimentelor, situaiilor, strilor prezente
sau stocate la nivelul memoriei n vederea elaborrii de noi
imagini i proiecte alternative ale realului.

Caracterizarea

Mai multi psihologii au incarcat sa caracterizeze imaginatia. Principali


fiind: P. Popecu-Neveanu , M. Golu i M. Zlate.
Paul Popecu-Neveanu (1977) susine c imaginaia
este procesul psihic de prelucrare, reconstrucie,
transformare a datelor experienei n vederea
reflectrii necunoscutului, viitorului, posibilului
sau dezirabilului prin noi imagini sau proiecte.

Tratat de psihologie general.


888 pagini, Editura Trei, 2013

Dup
Mihail
Golu
care
argumenteaz
necesitatea studiului imaginaiei. Acesta este
prin excelen, un proces de generare, de
producere mai mult sau mai putin activ, mai
mult sau mai puin intenional a imaginilor.

Pentru Mielu Zlate imaginaia este procesul de


combinare si recombinare a datelor din
experiena anterioar n vederea dobndirii
unor imagini noi fr un corespondent n
realitate sau n experiena noastr personal;
imaginaia este procesul de creare a noului n
form ideal .

Funciile i rolurile imaginaiei

Cea mai important funcie este cea de anticipare, proiectare prin


intermediul creia imaginaia joac un rol fundamental n anticiparea
i proiectarea viitorului.

A doua funcie major a imaginaiei este cea constructiv-creativ


prin intermediul creia este implicat n funcia creatoare a
contiine.

A treia funcie a imaginaiei este cea de descrcare, de catharsis jucat nu


doar de imaginarul oniric (visul ca descrcare pulsional), dar i de actele
obinuite de imaginare ntr-o realitate alternativ, cel mai adesea favorabil
individului.

Mecanismele Imaginatiei

Mecanismele mnezice. Memoria constituie un suport al desfurrilor


imaginative; mare parte dintre coninuturile imaginaiei sunt extrase din
stocul memoriei, reactualizate, supuse combinatoricii transformative pentru
ca, n final, s imbogeasc tezaurul memoriei.
Mecanismele imaginii mintale. Rolul reprezentrii este determinant pentru
imaginaie. nc Wundt considera imaginaia drept o capacitate de a
reproduce reprezentrile ntr-o ordine modificat; elementul caracteristic
este modul de reunire al reprezentrilor.
Mecanismele gndirii sunt pentru geneza, dezvoltarea i funcionarea
imaginaiei o condiie determinant. Geneza imaginaiei este indisolubil
legat de evoluia structurilor operatorii ale inteligenei (J.Piaget).
Mecanismele limbajului au, n primul rnd, un rol determinant n geneza
imaginaiei. Imaginaia constitutie procesul psihic de maxim specificitate
uman i, n aceste condiii, mecanismele verbale asigur i ele acest
specificitate.
Mecanismele reglatorii. Pn acum am descris mecanismele operaionale ale
imaginaiei, cele care asigur combinatorica i operativitatea imaginaiei ca
mecanism cognitiv.

Formele imaginaiei

Visul din timpul somnului

Este forma primara de manifestare a imaginatiei . Visul este o modalitate


de manifestare a sistemului nervos de la o anumita treapta de dezvoltare si
complexitate a acestuia.

Din punctul de vedere al activismului bioelectic somnul este impartit in doua


perioade care se desfasoara alternativ:

Somnul profund,fara miscari oculare rapide (NREM-non rapid eye


mouvement)
Somnul cu vise ( REM-rapid eye mouvement)

Reveria

Este o forma de imaginatie semivoluntara intrucat se poate declansa involuntar si poate fi


sustinuta, intretinuta intr-o maniera voluntara. Reveria este un fel de experiment mintal
aspura trecutului, situatii, evenimente, intamplari personale si puternic incarcate afectiv
sunt readuse la timpul prezent si, prin mecanismele reveriei sunt supuse unui proces de
reconstrucite mintala.

Imaginaia reproductiva
Este o forma activa si voluntara a imaginatiei care porneste de la datele acumulate in
memorie, de la cunostintle subiectului si elaboreaza imagini ale unor situatii, intamplari,
evenimente care nu au corespondent in experienta personala a acestuia. Nu trebuie sa
confundam imaginatia reproductiva cu memoria sau reprezentarea. Daca memoria
realizeaza o reproducere fidela a informatiei,imaginatia construieste noi realitati.

Imaginaia creatoare

Este forma cea mai complexa si cea mai importanta a imaginatiei.


Conceptul de imaginatie creatoare este oarecum artificial intrucat orice
manifestare a imaginatiei este,intr-o anumita masura creativa. Imaginatia
creatoare se defineste prin raportare la finalitatea sa. Sub acest aspect
se face distinctia intre inovatie si inventie. Inovatia rezulta dintr-o
combinare transformativa a unor elemente si date cunoscute, rezultatul
fiind un produs cu atribute de noutate. Inventia este caracterizata in
totalitatea ei de originalitate.

Visul de perspectiva

Este o forma a imaginatiei raportata la propria persoana. Prin intermediul


sau facem proiectia mentala a vietii noastre in viitor, ne imaginam , cu mai
multe sau mai putine detalii , in functie de persoana, cum se va desfasura
viata noastra in viitorul apropiat sau chiar departat.

Procese hipnoide
Sunt provocate de consumul de stupefiante. Ele se manifesta in urma suprimarii
legaturii cu realitatea obiectiva, perceputa prin simturi.

Alte forme de imaginaie

Imaginatia substitutiva este acea forma a imaginatiei care face


posibila empatia.

Imaginatia ascensionala a fost propusa de catre Bachelard,


reprezentant al psihologiei asecensionale. El considera ca
imaginatia dispune de o diferentiere verticala, asemenea
sufletului, emotiilor, sperantelor, fortelor morale.
Imaginatia sociala este cea care rezulta din fuziunea creatiilor
personale cu cele colective, sociale. Aceasta forma de imaginatie
contribuie la pastrarea organizarii sociale si reprezinta un suport
pentru toate activitatile publice, dar si private, ale omului.

Procedeele imaginaiei
Spre deosebire de operaiile gndirii, procedeele imaginaiei sunt puternic influenate de
pulsiunile afective, de motivaiile i atitudinile subiectului.
n acelai timp, spre deosebire de operaiile gndirii, procedeele imaginaiei prezint un grad
nalt de plasticitate i de libertate combinatoric. Acestea trebuie s rspund la ntrebrile:

Ce ar mai putea fi?

Ce ar mai putea nsemna?

Ce s-ar mai putea spune?

Cum s-ar mai putea combina?

Cum s-ar mai putea asocia?

Cum s-ar mai putea modifica?

Cum s-ar putea nlocui?

Cum m-a putea transpune n ceea ce simte altcineva.

Operatiile fundamentale utilizate in procedeele imaginatiei sunt analiza si sinteza.


Prin analiza se realizeaza o descompunere in parti component a unor imagini vehiculate in minte,
iar prin sinteza, reorganizarea acestora intru-un ansamblu.

Aglutinarea

Aglutinarea este procedeul prin care se realizeaza o sinteza mentala a unor parti
eterogene din diferite fiinte sau obiecte. Consta intr-un intreg a diferitelor parti
ale unor obiecte cunoscute.

Exemple concrete: in mitologie:sfinxul,centaurul,sirenele.


in tehnica:hidroavionul, radiocasetofonul.

Amplificarea sau diminuarea

Este modificarea exagerata a dimenisiunilor. Acest procedeu este folosit de exemplu


de caricaturisti,pentru amplificarea unor atribute fizice ale personajelor

Exemplu: in basme: uriasi,pitici, si in tehnica: minicalculatoare,microprocesoare.

Multiplicarea sau omisiunea


Este multiplicarea sau omisiunea unor parti ale fiintelor sau obiectelor.
Exemplu: ciclopul,coloana infinitului

Substitutia
Presupune schimbarea unui element structural dintr-un ansamblu, cu altul care
functioneaza pe baza unui alt principiu functional.
Exemplu. trenul cu perna magnetica, hidroglisorul.
Modificarea
Modificarea formei,volumului sau culorii unor obiecte pentru a corespunde unor noi
cerinte.
Exemplu: botanistii obtin forme noi prin modificarea structurii genetice a
diferitelor specii de plante(laleaua neagra)
Schematizarea
Vizeaza selectia unor trasaturi esentiale ale unui element si eliminarea aspectelor
secundare,nesemnificative.
Exemplu: acest procedeu este folosit in proiectarea tehnica,realizarea portrelorrobot,a hartilor geografice.

Tipizarea

Presupune identificarea si contopirea intr-un personaj concret a aspectelor


comune unor categorii.

Exemplu: tipurile literare: avarul,demagogul,parvenitul,etc

Analogia

Este o forma superioara de comparatie prin care se ajunge la inovatii si la


descoperirea unor informatii noi.

Exemplu: descoperirea structurii atomului prin asemanare cu cea a


sistemului planetar.

Empatia

Este capacitatea transpunerii in starile senzoriale, intelectuale si affective


ale altcuiva.

Exemplu: actorul se transpune in starile personajului, psihologul se


transpune in starile celui consiliat

t
i

f
S
Proiect realizat de:
Oul Bogdan
Ciubotariu Marian
Anti Bogdan