Aparate functionale

Principii functionale in tratamentul anoaliilor dento-maxilare

Aparatura functionala poate sa transforme forta musculara in forte ortodontice, forte care
sa deplaseze dintii, sau poate sa dezechilibreze fundele musculare, astfel incat echilibrul
muscular sa duca la modificarea formei arcadelor
Se mai pot clasifica in :
- aparate functionale de sine statatoare, mobile
- aparate functionale fixe
- elemente functionale aplicate pe aparatura mobilizabila
Definitie
Dispozitive care prin caracteristicile elementelor componente si sistemul de
asamblare in cavitatea orala au capacitatea de a modifica activitatea musculara
transformand-o in forta ortodontica cu efect terapeutic asupra anomaliei dento-maxilare
Clasificare:
Dupa modul de agregare:
- aparate fixe
- aparate mobile
Dupa gradul de deplasare al mandibulei:
- aparate miodinamice- produc deplasarea moderata a mandibulei
- aparate miotonice
Dupa criteriul grupelor musculare predominant utilizate:
- aparate care utilizeaza muschii ridicatori ai mandibulei,
- aparate care utilizeaza grupul muscular intern
- aparate care utilizeaza grupul muscular extern
Dupa modul de actiune asupra grupelor musculare:
- aparate active
- aparate de inhibitie
1

- aparate cu efecte combinate

Aparatele improvizate:
- ansa de sarma
- nasturelul
- spatula
Aparate active imobilizabile care comporta si elemente functionale:
- placi cu platou retroincizal
-

Monoblocul- activator
Activatoarele sunt dispozitive care stimuleaza activitatea musculara, aducand, prin
forta generate, restructurari
Obiective de tratament:
-modificarea activitatii campurilor musculare intra si extraorale
- dezvoltarea unui nou echilibru functional si estetic
- ghidarea eruptiei dintilor in pozitii favorabile si dezvoltarea unei ocluzii echilibrate
Principii de actiune:
Monoblocul e format dintro-o placa superioara, una inferioara si o placa interocluzala
Muschii ridicatori, in momentul in care mandibula a fost coborata ptr a incapea masa
interocluzala, creste tonusul si are tendinta sa ramana in contractie tonica si incearca sa ridice
mandibula, dezvoltandu-se forte verticale
Masa interocluzala e realizata in propulsie, iar mandibula e solicitata spre distal
Mai intervin si fascicolele temporalului care trag de coronoida spre posterior, si astfel se
produce o rotatie in sensul acelor de ceasornic: planul bispinos va cobori si se va inclina
Cu cat masa interocluzala e mai mare cu atat rotatia mandibulara va fi mai mare, dar
mandibula va antrena cu ea si maxilarul superior
Masa interocluzala se sprijina si pe molari dar presiunea este relativ mica
Incisivii superiori vor fi solicitati spre inauntru
Arcurile de torque apasa pe incisivi la nivelul coletului si rotesc coroana spre vestibular,
si incisivul va merge prin translatie spre posterior

- maxilarul superior are un centru de rezistenta plasat in centrul arcadei zigomatice, in

dreptul suturii zigomato-maxilare
- tractiunea cervicala

Obiective terapeutice
- deblocarea ocluziei
- stimularea si redirectionarea cresterii condiliene
- remodelarea fosei glenoide, cresterea fiind directionata mai putin posterior si mai mult
in jos
- conducerea verticala selectiva a eruptiei molarului 1 mandibular

Scutul vestibular
Se amprenteaza campul ortodontic maxilar si mandibular, modelele se aseaza intr-o
pozitie corectata, in care se crede ca se va realiza viitoarea ocluzie- cap la cap si intre modele se
aplica un rulou de ceara calda in care se imprima aceasta pozitie
Cu ceara inca plastic se aplica in gura pacientului, si il solicitam sa faca miscare de
propulsie in varianta sagitala aleasa de noi
Cand va inchide va corecta relatia verticala in planul de ocluzie- aceasta este ocluzia
construita
Se aseaza modelele si se duc in laborator unde se monteaza in ocluzor, linia mediana este
intr-o parte
In general, ar trebui ca acest activator sa se potriveasca perfect in cavitatea bucala
Scutul vestibular este un aparat functional cu actiune de deconditionare si
stimulare( se aplica C-C sau Pm-Pm)
Gradul de activare este determinat de ocluzia construita
Este inclus in grupa aparatelor de deconditionare:
- sugerea degetului
- sugerea limbii
- interpozitii
- respiratie orala
Modelele trebuie asezate in ocluzie construita
3

Scutul vestibular- mod de actiune:

- este in vestibul si pacientul nu poate introduce nimic
- controleaza reflex pozitia mandibulei
- este folosit si in timpul somnului

Aparate functionale fixe

-forte ocluzale foarte mari

- fortele care se exercita in deglutie sunt foarte mari si se exercita foarte des ( 2000-4000
ori/zi); muschii ridicatori fixeaza mandibula pe maxilar
Tipuri de aparate functionale fixe:
- inelul ortodontic cu plan inclinat- este un inel ortodontic care se prelungeste ocluzal
cu o portiune de cca 1 cm inaltime si se lateste spre ocluzal; trebuie sa ia contact cu cel putin 3
antagonisti.
Se utilizeaza pe dintii frontali in angrenaj invers, cu spatiu pentru saltul articularrezultatul trebuie sa fie in maxim 1 saptamana
Daca nu s-a obtinut rezultatul in maxim 2 saptamani se indeparteaza inelul cu plan
inclinat si se aplica altceva
- gutiera frontala plan inclinat- se aplica pe grupul de dinti frontali inferiori si prezinta
un plan inclinat in sus si inapoi- astfel incisivii superiori vor fi proiectati inainte
Se aplica in ocluzia inversa frontala cu spatiu pentru saltul articular, cu supraacoperire
inversa de minim 2-3 mm
Se pastreaza 1-2 saptamani
Ocluzia inversa este fara inocluzie sagitala inversa
- gutiera laterala plan inclinat- are un plan inclinat retromolar
Se aplica pe arcada inferioara si planul inclinat e in sus si inpoi
Dintii superiori sunt ghidati in fata iar mandibula spre inapoi
Are avantajul ca nu lasa posibilitatea ca dintii laterali sa egreseze si sa produca inaltare de
ocluzie
- coroana ortodontica plan inclinat- se poate pune si pe zonele laterale ptr centrarea
relatiei mandibulare. Nu inalta ocluzia

Aparate mobilizabile prevazute cu elemente functionale

Au rolul de mentinere a rezultatelor

Tipuri de aparate mobilizabile prevazute cu elemente functionale
1. Placa palatinala cu plan inclinat dezavantaj: vestibularizeaza in relatie
compensatorie incisivii inferiori
2. Placa palatinala cu platou retroincizal
3. Placa palatinala cu scut lingual- se adauga un grilaj de sarma care nu permite limbii
sa se interpuna in momentul deglutitiei
Nu se pune niciodata in clasa a II-a
Poate fi utilizata in clasa a III-a- prin intermediul scutului propulseaza maxilarul si
opresete dezvoltarea mandibulei
4. Placa linguala cu plan inclinat

Atat la placa palatinala cu plan inclinat cat si la toate care fac propulsie, toate trebuie sa
indeplineasca anumite conditii:
- lipsa curbei Spee sau curba Spee putin exprimata
- concordanta distantei intercanine
Placa mandibulara cu plan inclinat- se fixeaza lateral cu un croset ( Stahl, Adams,
direct): fortele de inchidere proiecteaza dintii incisivi spre vestibular, iar mandibula spre distal.
Ocluzia inversa se corecteaza prin mecanism interbazal si dentar

Aparatul functional poate sa dea rezultate cand factorul este functional

Tratamentul functional e legat de aparatura mobila si de conceptul european

Aparate fixe

Bracket- ul are:
- sant central sau slot
- suprafata retentiva ptr a fi colati
- la nivel molar prezinta tubusoare
Arcurile
Au 3 tipuri de indoituri:
1. Ordinul 1- indoituri in plan oro-vestibular
2. Ordinul 2- in plan vertical- inclina dintii spre mezial sau distal,
3. Ordinul 3- indoituri de torque

- remodelare coronara- slice cut

- slefuire 0,25 mm de la primul molar= in total 6-7 mm

Utilizarea fortelor ortopedice

Clasificarea fortelor ortodontice dupa intensitate:

-forte mici, lejere, care nu depasesc 30-40 g/dt
- forte mari
- forte ortodontice- efect ortodontic
- forte ortopedice- efect de disjunctie sau de osteodistractie
Dpdv biomecanic, existent unui substrat osos convenabil face ca redresarea dentara sa nu
ridice nici un fel de probleme
Situatiile limita apar in momentul in care suntem obligati sa compensam la nivelul
ocluziei prin deplasari in exces
Sub acest aspect, deplasarea dintilor cu substrat osos cu tot aduce un avantaj deosebit
Aceasta deplasare..
Anatomia disjunctiei
Disjunctia se obtine cu un dispozitiv care trebuie sa asigure o ancorare ferma si fiabila a
arcadelor dentare, si sa se foloseasca de un surub puternic care sa nu cedeze in timpul disjunctiei
In acelasi timp surubul..
Disjunctorul se ancoreaza cu inele pe Pm1 si pe M1
La un moment dat poate apare ocluzia deschisa in zona frontala
Fortele ortopedice determina deplasarea corporeala a dintelui cu tot cu proces alveolar,
iar surubul de disjunctie trebuie plasat cat mai adanc in bolta palatina
Marirea transversala a arcadei: componenta dentara si una scheletica. Componenta
finala e suma celor 2 deplasari: intai se deplaseaza scheletic si apoi dentar
Tipuri de disjunctie: rapida, lenta si ultra rapida. Sunt diferentiate de frecventa de
activare a surubului de disjunctie.
Cel mai bun ritm e 1 data/zi la un pas de 0,25 mm e cea mai buna metoda

Indicatii disjunctie:
Maxilar:
Transversal:
- o mare ingustare maxilara, cu bolta adanca si ingusta
- un decalaj intermaxilar accentuat in defavoarea maxilarului superior
- ocluzie inversa uni sau bilaterala
- prognatism mandibular anatomic
- sechele post despicaturi labio-maxilo-palatine
Sagital:
- distalizarea M2 in malocluziile cls a II-a
- alungirea maxilarului in malocluziile cls a III-a
Mandibula
Transversal:
-disjunctie cu dubla amortizare
Etape tratament:
1. confectionarea disjunctorului: adaptarea inelelor pe M1 si Pm 1
2. supraamprenta peste inelele adaptate
3. Model de lucru pe care tehnicianul face dispozitivul
4. Aplicarea in cav bucala- ptr o maxima adaptare se lasa necimentat 24 ore
5. Se pune in tensune prin invartire 2-3 ori/ prima sedinta
6. activare la 24 ore
Tratamentul prin metoda disjunctiei:
Avantaje:
- obtinerea unui substrat osos favorabil alinierii dentare
-total nedureros
- permite colaborarea cu pacientul si cu insotitorii
-realizarea unui castig real de timp
-in perioada de contentie se poate continua fara probleme tratamentul cu aparatura fixa
9

-osul poate fi incarcat functional

- pacientul poate sa vorbeasca si sa manance normal
- viteza cu care se realizeaza disjunctia nu permite arcadei antagoniste sa reactioneze
- nu se produc modificari ale arcadei antagoniste
- fortele dezvoltate in plan sagital si transversal nu intereseaza ATM
- modificarea evidenta a aspectului fizionomic
Dezavantaje:
- momentul accidentarii disjunctorului datorita decimentarii sau fracturarii- este deosebit
de neplacut ptr pacient
- dezechilibrare prin anularea fortelor reciproce- componente verticale care duc la
miscarea verticala a fragmentelor osoase, fractura disjunctorului
Confectionarea disjunctorului:
Pe modelul de lucru, tehnicianul pozitioneaza surubul cat mai adanc in bolta, adapteaza
bratele surubului de diusjunctie, apoi realizeaza conectorii care asigura stabilitatea aparatului, si
il trimite in cabinet
Contentia: este partea activa a tratamentului, in general este de 6 luni
Este urmata de un anumit grad de recidiva
Echivalent in general cu verticalizarea dintilor de pe fragmente interesate de disjunctie

10

11