Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 8 Bacteriologie
CURS 8 Bacteriologie
- tipul gravis produce colonii negre, mari, cu suprafata granulat cu aspect de margareta (margini crenelate, centru
ridicat i striuri radiale);
- tipul mitis produce colonii mai mici, negre, cu margini regulate:
- tipul intermedius colonii negre cu aspecte intermediare ntre primele dou: talie mai mare, suprafat granular,
centrul uor mamelonat, margini regulate, transparente.
Pe geloz-snge bacilii difterici produc colonii rotunde, friabile, cu suprafata uor granulara, de culoare alb-gri
perle.
Pe mediul Lffler bacilii difterici produc colonii albe, care seamn cu picturile de spermantet (substant gras cu
aspect de cear).
* Caractere biochimice i de metabolism
Pentru crestere, bacilul difteric are nevoie si de factori de crestere (vitamine, aminoacizi) care se gsesc n serul si
sngele introdus in aceste medii.
Tulpinile toxigene elaboreaz o exotoxin, specific, de natur proteic, responsabil de simptomele de toxiinfectie
difterica.
Bacilul difteric produce cistinaza care descompune cistina cu formare de hidrogen sulfurat, dar nu hidrolizeaz ureea
(ureazo-negativ).
Bacilul difteric, indiferent de biotip, fermenteaz constant glucoza, maltoza si levuloza si nu fermenteaz zaharoza si
manita.
Tipul gravis fermenteaz: dextrina, amidon, glicogenul.
Tipul mitis nu fermenteaz nici un polizaharid;
Tipul intermedius fermenteaz, uneori tardiv, numai dextrina.
* Rezistent la agenti fizici, chimici i biologici.
Bacilii difterici sunt rezistenti la uscciune, sensibil la antisepticele uzuale il distrug n cateva minute.
Este sensibil la: eritromicin, penicilin, bacteriofagi specifici.
* Caractere antigenice
Au fost descrise antigene somatice (la nivelul peretelui bacterian), dar nu s-a realizat o schem antigenic de
identificare, exotoxina este puternic antigenic si este comun tuturor tulpinilor de C. diphtheriae.
Filtratul de cultur reprezint toxina brut, coresupunde actiunii combinate a formolului si cldurii se detoxific,
transformndu-se n anatoxin, produs dotat cu calitti antigenice dar lipsit de orice urma de toxicitate.
* Imunitatea
Este preponderent antitoxica, se obtine dupa trecerea prin boala sau dupa vaccinarea profilactic cu antitoxina
difterica.
* Diagnosticul de laborator este bacteriologic
Se recolteaza produse patologice atat de la bolnavi cat si de la purtatori si se face prin izolarea, identificarea
germenului precum si stabilirea caracterului toxigen al tulpinii.
Recoltarea se face din exudate cu tampoane sterile dimineata pe nemancate, nainte de a face tratament cu antibiotic.
De la bolnavii sau suspectii de angina difterica se recolteaza trei tampoane din secretia faringo-amigdaliana
si un tampon nazal.
De la cazurile suspecte de difterie cu alte localizari se recolteaza un tampon din secretia faringoamigdaliana, un tampon din secretia nazala si un tampon din leziunea cutanata sau mucoasa suspectata.
De la contactii din focare de difterie sau de la purtatori sanatosi se recolteaza un tampon cu exudat nazal si
un tampon cu secretie faringo-amigdaliana.
* Diagnosticul bacteriologic
La bolnavi:
- tamponul nr. l (din cele trei) va servi pentru efectuarea frotiurilor colorate: Gram, albastru de metilen, Del
Vecchio-pentru evidentierea granulatiilor metocromatice, n solutie apoasa de albastru de metilen 10% se adauga
0,1% hidrat de K (KOH,);
- tamponul nr. 2 se va nsamanta pe mediile solide: Tinsdale, Gundel-Tietz, geloz-snge, Lffler;
- tamponul nr. 3 este incubat 16-18 h la 37 0 C n mediul de mbogaire O.S.T. (ou-ser-telurit), dup timpul de
incubare se fac treceri pe mediile solide de mai sus.
Tampoanele din celelalte secretii (nazale, oculare, din plagi etc) se mbogtesc n mediul O.S.T. i dupa
incubare in conditiile descrise se vor trece pe mediile solide corespunztoare.
Dup incubarea pe medii solide, 24-48 h, se vor face repicri una sau dou colonii reprezentative pe un tub
cu mediu Lffler, sau n sectoare cu mediu geloz sange si frotiuri din toate aceste medii si colorate Gram si Del
Vecchio, pentru stabilirea caracterelor morfologice microscopice.
Apoi se fac nsmntari din mediul Lffler pentru punerea n evident a caracterelor biochimice
2
(fermentarea zaharurilor n mediul Hiss cu indicator Andrade proba cistinazei H 2S, proba ureazei in mediul cu uree,
Blake-Cristensen).
Toxigeneza in vitro se face prin testul de precipitare in gel E.O.F. (Elek, Ouchterlony, Frobisher), sau in
vivo prin inoculare s.c. in cobai, a culturii , dup 24-48 h, cobaii mor cu evidentierea semnelor de intoxicatie
difterica.
Genul MYCOBACTERIUM
* Caractere generale
Germenii din acest gen apartin familiei Mycobacteriaceae.
Aceast familie cuprinde mai multe specii, fiind aproape toate saprofite cu exceptia speciilor : Mycobacterium
tuberculosis si Mycobocterium leprae.
In anul 1882 Robert Koch descoper bacilul tuberculozei tot in acelasi an Paul Ehrlich descoper acidorezistenta bacilului tuberculozei.
In anul 1884 Robert Koch obtine cultura baciluli tuberculozei pe ser coagulat.
In 1891 tot R. Koch semnaleaza fenomenul Koch si tuberculina. A. Calmette si C. Gurin in perioada 19081921 au cultivat prin treceri la 21 zile, n bulion cartof glicerinat si biliat o tulpin de Mycobocterium bovis virulent
izolat din lapte.
In urma acestor treceri s-a obtinut o tulpina fr patogenitate, dar capabil s determine rezistenta fa de
infecia tuberculoas, caracterele morfologice,tinctoriale, nutritionale, de cultur au rmas cele iniiale.
Aceast tulpin (tulpina BCG - bacilul Calmette i Guerin) a fost utilizat ca vaccin mpotriva tuberculozei ncepnd
din 1921, n 1927 se organizeaz laboratoare de producie a vaccinului BCG in 26 de tri , inclusiv n Romnia.
* Clasificare:
1. Micobacterii care nu se dezvolt pe medii de cultur si sunt strict patogene pentru om si ammale, sunt dou specii:
- Mycobacterium leprae (agentul Armauer Hansen, descoperit in 1873) este agentul etiologic al leprei umane;
- Mycobacterium leproemurium, agentul etiobgic al leprei obolanilor.
2. Micobacterii care se dezvolt lent (saptmni) pe medii de cultura si sunt patogene pentru om i animale
homeoterme (care isi pastreaz temperatura constant a corpului):
- M. tuberculosis, agentul etiologic al tuberculozei umane dar si cel al cinelui i pisicii:
- M. bovis produce tuberculoza la bovine, dar i la om;
,
- M. africanum patogen pentru om:
- M. muris care determin leziuni cazeoase ganglionare i subcutanate la unele roztoare.
3. Micobacterii care se dezvolta lent (sptmni) sau rapid (zile) pe medii de cultur, unele din micobacterii sunt
saprofite, iar altele sunt patogene sau conditionat patogene.
n raport cu pigmentatia coloniilor i ritmul de cretere micobacteriile se mpart n:
Grupa I - Micobacterii fotocromogene:
- culturile se dezvolt la 37oC n ntuneric nu sunt pigmentate, dac sunt expuse 30-60 min. la lumina zilei sau la o
surs de 30 W aezat la o distant de 50 cm i apoi rman n ntuneric 12-24 ore;
- culturile se pigmenteaz n galben sau portocaliu. Din aceast grup face parte M. tuberculosis.
Grupa II - Micobacteriile scotocromogene, se dezvolt la 370 C att la ntuneric cat i la lumin, culturile sunt
pigmentate n galben-potocaliu (M. sarofulaceum).
Grupa III - Micobacteriile necromogene: M. avium.
Grupa IV - Micobateriile cu cretere rapid ("rapid growers"), coloniile care apar dup cateva zile sub form "S'
sau "R" In 37C, cromogenitatea este variabil sunt conditionat patogene la om sau animale.
* Habitat
Bacilul tuberculos manifest un parazitism strict, el este prezent n leziunile omului sau animalelor bolnave de
tuberculoz, poate fi gsit n praful din ncperile n care a fost rspndit sputa bacilifer sau pe obiectele
contaminate de bolnav.
* Caractere morfologice i tinctoriale
Sunt bacili subtiri cu lungimea de 3-10 m i ltime de 0,1-0,2 m, uneori ramificati, drepti sau uor curbati sub
formn literelor: X, Y, Z, cu granulatii puse n evident prin coloraii speciale, imobili, nesporulati, necapsulati.
Structura peretelui este format din:
Lipide , care sunt in cantitate mare (intre 20-45 % din greutatea uscat a bacteriei) sub form de: - fosfolipide cardiolipina:
- acizi micolici;
- glicolipide - cord-factorul;
- peptidoglicolipidele - ceara D, aceasta n cantitate mai crescuta la tulpinile virulente (la celelalte bacterii
lipidele sunt de 3-10%).
3
medicamentos.
- se recolteaz dimineata la sculare o cantitate de 5-10 ml, se va repeta in 3-4 zile, se poate pstra la 4C cu adaos de
carbonat de sodiu pulvis, 50 mg la 5 ml sput: sau fosfat trisodic (2-4 ml din sol 15% ).
- se vor respecta regulile de asepsie a personalului care asist sau transport probele.
Aspectul sputei: este purulent, nu se va lucra sputa mucoas, care de cele mai multe ori este saliv.
Examenul microscopic direct se efectueaz pe frotiuri colorate dup metoda Ziehl-Neelsen, se examineaz cu
obiectivul cu imersie, prezenta este dat prin apariia de bacili roii pe un fond albastru.
Cnd numrul de germeni este redus, frotiul se face dup omogenzarea si concentrarea produsului patologic.
Omogenizarea se face ntr-un balon de 250 ml, cu fund plat,peste sputa se adauga o cantitate egal sau de 2-3 ori
mai mare de NaOH 0,5%, la 60o C, 30 min.
Concentrarea prin flotare, se obtine prin adugare de apa distilat (AD) pna la jumtatea balonului; 2 ml de xilol
sau neofalina. Se agito energic 10 min, se adaug AD pn la jumatatea gtului balonului, se las n repaus 30 min,
timp n care se formeaz un inel cremos in care au fost concentrati bacilii tuberculosi din produs.
Stratul cremos este aspirat ntr-o pipeta Pasteur prevazuta cu o para de cauciuc, sau un pipetor automat. Pe 2-3
lame degresate, care sunt asezate pe o platina nclzita sau pe un geam deasupra bii, se depun succesiv, picturi din
materialul cremos, pana cand acesta se epuizeaz, apoi frotiul va fi uscat, fixat la flacar si colorat Ziehl-Neelsen.
Se va examina la microscop cu imersie i se va face o apreciere cantitativa:
- 0 bacili/ 300 cmpuri microscopice = absent b.a.a. r;
- 1-3 bacili/ 300 cmpuri = prezenta b.a.a.r se solicit repetare;
- 4-9 bacili/100 = prezenta b.a.a.r (+),
- 10-100 /100 = prezenta b.a.a.r (++),
- peste 100 bacili/100 cmpuri mic = prezenta b.a.a.r (+++).
Concentratia micobacteriilor tuberculozei n sput este totdeauna n raport direct cu dimensiunea i intensitate
leziunii.
Alte bacterii AAR posibil de ntlnit n frotiuri se deosebesc morfologic: nocardiile i actinomicetele sunt
filamentoase, cu ramificaii i extremitii ngroate.
Apoi produsul patologic se va nsmnia pe mediile de cultur amintite.
Controlul creterii pe mediile de cultur se face prin frotiuri colorate Ziehl-Neelsen.
Inocularea la cobai
Se practic n functie de posibilitti, n formele de tuberculoz extrapulmonar.
Se folosesc cobai sntoi de 300-400 g. Prelevatul patologic se injecteaz 1-2 ml sub cutan pe fata interna a
coapsei, animalele se urmresc zilnic timp de 90 zile.
La fiecare 15 zile animalele se vor cantrii i examina clinic, local, general.
Infectia tuberculoas la cobai se manifesta prin: scdere n greutate, producerea unui nodul care apoi se ulcereaz
(ancru), la locul inoculrii i adenopatie satelit.
Pentru stabilirea sacrificrii cobaiului se va face reactia la tuberculin, care se face ntr-o zon nepigmentat , se
injecteaz i.d., 0,1 ml din solutie 1/10 de tubercuin bruta
O escar n centrul unui halou inflamator persistent, observabil la 24-48 h reprezint o reactie pozitiv.
Dup sacrificarea animalului, de regul dup 5-6 sptmni de la inoculare se constat: ancru la locul de
inoculare, hipertrofia (inclusiv cazeificarea ganglionilor limfatici, inghinali, presacrati, mezenterici), leziuni
tuberculoase caracteristice (tuberculi-zone cazeoase ntinse) n splin, ficat, i plmni.
Se vor face frotiuri colorate adecvat i se vor face nsmntri pe mediul Lwenstein-Jensen.