Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Elemente Fundamentale de Drept Al Comertului International Adrian Severin 1

    Încărcat de

    ana_maria,0702
    194 vizualizări98 pagini
    comert international

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    comert international

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    194 vizualizări98 pagini

    Elemente Fundamentale de Drept Al Comertului International Adrian Severin 1

    Încărcat de

    ana_maria,0702
    comert international

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 98
    Desire CF Hie Nana Romi SEVERN, fundamental de dep comer inert Severin» Bucur: Lamina Us, ‘BBN 973 58.7835 34839 5100 ADRIAN SEVERIN Elemente fundamentale de drept al comertului international gta 3 BucUREST "2008" > Editura LUMINA LEX ‘Bucuresti, st. Prof, Ion Filibilu nr. 5, sector 3 cod postal 030804 tel. 320,36.00; 313.95.11; 315,06.13, Fax 315.06.13, D Comenzile se primesc pe adresa editurii, anexin- ddu-se la comand copie dup ordinul de plata. sau recipisa de mandat postal Conturile edituri sunt: ~ nr, 2511.1-254./ROL B.CR,, Sector 3, Bucuresti =r, 5069356700 Trezoreria statului, sector 3 Lucrarea poste fi procurtl si dela PUNCTUL DE DIFUZARE a edituri, din. Brdul Nicolae Bileesou nr 234, sara C, mezani, tl 315.0613 Tiparl recut a S.C. LUMINA TIPO sel ‘Luigi Gavan. 20 bis, set 2, Bucuresti Tel/Fax 2113.60; Tel, 212,2927 CUPRINS Cavin ane PARTEAT ‘Teoria general a dreptululcomerfla international 7 Capitol 1 CConstantledreptuli comer interaonal eal Seequnea T Tereseein concurs Sectianea 2 ‘Logica materiel —trisitur speificecadralui nonmati l comeruli international 18 1. Facts oboctivi gi subieciv n eglementarea come intematonal — sccutateadinaicd a eel 19; 2. Regul impuse de pincipal cele siti opeajnnilor comercial / 22; 3. Regul impuse de principal cers, ‘ncredei (creitli) 39; 4 Prnepil liberi autonome i celal leg iii / 61; 8. Orne interes nicroeonomic oti neesli macro economic 68:6. Ordiea publi inte i rdinea pli inteational/ 6, 7. Monism juris pluralsm jriie 71 Seefianea 3 ‘Strctuacadrului aormatv al comer intersional 8 1. Criteral pute de disciplinae 75; 2. Cetera inteeselr teglemen- tate 7:3, Ceiteilsubicctir de disciplinat /78 Seefiunea 4 ‘Comctral aomelo de dept al comer intmationsl Fe) Capital 2 Unifomizarea replemeatslr de dep al comer intational... 80, Seefianea 1 Unnfonizrea pai comera nivel sat (wainizaca ein) 80 4 Cusiicaea normale de dep uriform i fated fer le de apticar/80, 2 Casares normelor de deep uniform in font deni de dopa 83; ‘3. Claificares normeor de dept uniform fn functie de name elo e par Uicip la aopurea lor 84; 4. Clasificaes nomlor de dreptusfocm fn functe de objec lor / 84; 5. Unele icc folosie In relementile de ‘rept uniform / #56. Apliabltats in timp atrataelor comercial / 86; "7 Natura element de dep usifrm ca vez comer ineranal 86 ‘ lente dns edict inna Setiunea 2 Uniformizarea contacts. 87 1. Motivatia obiectvt a april wzaneir / #7; 2. Farmar i casificrea uzanelor / 88; 3. Poza leislaet fh de wnifarnizaren contactall a repata comercial / 91:4, Fora juridca a norm de dept comercial uniform elaborate pe cale contactusls/ 95: 5 Consecinfle protic ale isting! ine uzanfele imperatives ranele normative / 9; 6, Premisele biectve si subjective se rcurgei la uzane/102;7. Aplcarea tans i timp spay 7103 Secflunee 3 repeal uiform al vinzii-umpaiiterationale(Convenia ela Viena 1980) ~ Supiment oe lO 1. Consieraitintroductive / 165; 2: Doanenil de aplicate a Coaver- sie 105; 3. Frmatea contact 107; 4 Efecee contac obliga ‘Vinzitori/ 108; 5. Santina Ince obligor vinetorala 110; 6 Efectole contactull ~ obligate cumplrtorla / 111, 7. inclledritobligatiilor cumpiratoruui 111; 8. Concomitents obliga. tllor/112;9. Except de nexecutre /113; 10 Tranaforul seule / 13 PARTEA ATLA (Cadrul normatiynafonal sl comerjul international 4 Capital 1 ‘Sisto! normatiyalactelor i fptelor de coment international... 114 ‘Seriunea 1 Sopra jr coor international eel Secpinca 2 (Categri de nore nejionaleineresind comer nterstonal 116 1. Lagislatin de drep public ede dept privat / 116; 2. Sistema dui ropa privat— dre ivi i dept eomecial Comercial) 121, 3. Sistema! dre piv unfar/ 129; & Teoria fap de comer inter: atonal sito sensu / 131; 5 Internaonalitsea actelor #1 fatale de ‘comer| (tans inteatcaaitate)/ 143 Capitol 2 "lemente de contin ale cau norma de comet intermetional «147 Secpianea 1 Cal juried dp vertical 148 1 Letulies economies oper de coe inna / 1; 2 Obl sz 3 Onl mesic / 8 Rega ‘nar: nese de copia en 167; 6 Legale fac erator de comer trail 178 ‘Seetanea 2 Cdl jr de dip rion 180 1 Stattl parscipafior I eeu comercial 180; 2. Stata bununlor ‘care fac obletl comeriuli/ 182: 3. Regul cule bunurlr ear foe object eomeruli/ 183; 4 Regimulactelor de comer nterationa / 185 ‘5 Regina formei actor de comer intemaforl /T85, 6. Caliestea i snetionarea faptelor care produ twlburit ale echilibelu: paimonial inte participant la comet / 186; 7. Regimal lihidii judiciare/ 187; ‘8. Regimul juridical intermedion 189; 9. Repo ur de valor / 190; 10, Regi oro dreptrlor de popitate indus st inelectal/195; 11, Regina concuresel 198; 12. Regiml unr servic comercial spec- fice / 203; 13. Regimel dept uniform / 206; 14, Owings de dept ne ‘ijonal privat / 206; 1. Organizaea $i funesonarea jurisdic de comer, {neenational 207, PARTEA ATLA reptulaplcabil actelor lfaptelor de comert 209 ‘Tidal ‘Soluonsea confielr fue sstemele natonale de dept susceptible ‘areglementaactele gi fptele de comer international 209 Capital 1 CConsiderai generale 209 Secfinnea 1 ‘Nevoin de a cunoagtelegea apicabiti operafunitr de comer} International 219 1 Momeatl ere por juiic 212; 2 Moment realizi mou jtridc /213; 3. Morsotl ivi igor /213; 4, Momental execu hott promunate de instant competent 213 Secflunea 2 Posiiliti de evitare 2 confer delegi 24 4, Redactarea nor elauze contractale eae st eglementee fo tod iinu- tis si complet depres obligate piri / 24 2. Recurgees Ia un ‘Pactum de lege wenda | 215; 3. Adoplarea unce nore de drep ational destinte to mod special replemente aperture de rept l coment tational / 215; 4. Uniformizarea dept comercial pe ealea convenilor {nternajonale (qultlaterale sau bilaterale)/216; 5. Ediicarea direct de ‘are comecian a une legisla mansnaonale unice specified pet comer (Cevmercatora) 216 Seetunea 3 ‘elaine conflictele de legis caracterl instante competent a solujons lg... 219 4 Solfionaea conflccior de leg de cre instanflejudectioret/ 219, 2. Soluionarea conlictelor de log de cue arin! istinpionalizat/219, 5 Soluonareaconflictlor de gi de cite abit cezional (ad foe) 221 Seeflunea $ Fazee solutions cont de legt ms Capittat 2 Principalle regal de dept international privat aplicabile raptor ‘e com nternational 26 ‘Seefunea "Norme conflictleprivind capacitaeaparteipanilor a rapture practic ‘obligaiarespectivl devenind scadent a ta indepini unor eon ‘Sine stitoae = sar putea spune fk cauzA (de epi, prezentare unr do cumeate priv execuarea obliga corelative care fuses ples). Pe seca caleceleriate este servi nck o dal ntact, pe deo pare, nga jjamental bineil se fice fick e acorda celui fn numele si pent care so pltst, weun beetci dedivziue 3 de dteuiae (el na pote invecs, esi, except izvorite in contact principal spe a cere cits au plitease ar pe de al parte, ent e plata ae lool inept condtiler in contrat bavear(orezetarea documentelo) rs s© crea dack Constr dapat comertlit ieernaionel a Inge pm et dnp acne inn a Siren i Sin conc pea eaie x tc fav 3 ee cn sed expene pip dee ‘comertului international primum paga puoi parla (mai fois se plteste gk “hme tae tr! a oh, dl ie ces cnt pre peepee preca sleca ‘irre ann dec bon pli comet pina ior dpa ine, Jobless cs eon mic dn ee banca fit ea const rain n concn oseto, De sco, eeepc ences court sola als cl est rb dese Cpr cnc ona ee neva ck Sina pare are a il wre prom ciesor Sa crf camille bau sve eae ma net ect pci dom dat Recerca rte pe Patines. toe, peels cep fae Basra cal eee ater epete a pact ‘apna de dot )Simplfares moar de ranumiare 3 crem(lr (er on srl tring nepal ooperaine ‘Bla ert leant ave set de dep apr sunt iol de posite ns shines cer pin estes de Settee wh pens Co poe men se pt ‘Sites dt unde tee cept enh at eementa, Seite ct und fuge nse dtd pec oat senate, ova) imped, de rel asl ror por dst indet {Bert Tafel al nes de dept ‘Tot cra ener al eet Levon de tt juice Shimoni cuss sce ste ont pout ep conerul sana nel spare — cabanas press gal als, ut sce peal Gael ci 9 ii ip onthe ch ee sei acta doce comm cur sip corse eis ‘Sear lr ne pu spec xo aewmeur ~e e ‘cou a cuca scr cn epee pew cere se ce Fee sue ect ssa. Yori pets ab A coe vas ees mem ee, ea. lene fundamental de deel comer intersinl ‘ebitonlsieredionicedat-tanserull rapid al eeanelor cal contac- telr fn seg! or, Crenel sunt vindote gi curplra cao devil a, Sunt date a gran, sant valcfcate iain do seadenté sau de rerolvarea ‘excepilr care se opun pati. Atri soli eet interpretrea lrg att PrincpiulotHberaitcontractole si, asgurind un nome confor pelle creditor, oeotese securiatea credit si permit, axl, acclerara mi consensus, ‘Unol dnt insirumencle specific create a prctica comercial (mui ales prin utilizareacreatoae a disporitilor civile eglementind cestunea de ‘eant) si apoipreluate tn anumite legisla (ex. SUA) este conacad de factoring, Nes este contacal pia eae opt, namie adereny, tansferk ‘in propio anumit categoria creaneor sale ue ate pi unt factor, ‘ee in schimbul unui comisioo, se oblige ait deren vloares le, ‘obroginda-se in drepturile aeesaa fide debitor creanfelor eda ipo care armetzi i le cases! Tranmitied reanjle cite factor, adrenal ‘umes fie incasarea lr inante de seadeats fle etre inrzenor fa lata lor normal ea efect al unr disput, al insolvent sa al recalcitrant ebitorlt (rs de recoreri) Bani ate tncasa ren ma repede tne itl comercial In ces ef privese, fczoa/ i asum eel neincesis timp a factrlo pe care | le-a waniisadereatl. Rica este split Prin comisional Teast (prt iscalu peat sal rei acordat) 5 ‘devine suport a urmarea fap a pretzes unde asemenea sevice sstenarearisculi fa icerttudiniloraeinctederi generate deel“ exe org ial im manirt profesional. Facrora/ nu este garantl unl pli enum ae; consecin,itevine ane cind debtor principal mu plaster find acess ajung? in imposiilitae de plat. Factora/ et, ta report ea aderen,debitra taturoecreanfelor scceptaie din moment transerla acsutor iar aderennd garateazt numa existent cresnfelr, lier 32 4e acu plii. Important mai este de adtogat of acest operatiune se fee 2 formaliiisimplifiate a comparai cu instil clasice aseminstoae in dep vil aco debtorut eda nu exe neces, acu se intend a cesinea de crean de drept civil, coleidente in timp inte plats subrogee precum sexist utul cod diet inte deitor safes Gc, sa.com este cazul a subrogarea pin pat, nu sunt cert, scot cansmat Ire err actor soles) fund sfiint, Opefinea devine opoabil ‘ebitorlui ced prin ntfcare Fut norce form care petite ne: eagicu clara pent wit va pl vali ul fo mn foctonatt spa LB et. i emer etna VL es Contant comer ineratonl 29 ‘De pl nn nd do gst sis eld ra crcl un cons de Jctoriag oe biel iu prelarea ma aor EADS owe a deme om mercer Sn te sn esa pu ao 12 sunt pa): De sera cl copa so aun de excita ae, cr cen pea ric gee I etic hed wre apres se tl ei aero pas Se ert pct an tp malas SE ec tees et cm emo mae eo Secreta Sess cists sen were a st tater pcr de urs, Asolo cle for reins era serene avast aie SEEN hn cmenc ncuron ena ‘Stoeger tgs ppc de opin cone Sea eat tac espa tab ape dott Sn ar pecar ope nce cs psa ae re corte ai nga se taney Rae eres au rao. Stace bee wear ana chs m een nr toe cep oem Sunt merce pn pr de si Cin re mi a ent peal wes ae encore aa a! tat opus tie eet nana Sais see psi itd Gh Sa ah casi et ob ela conc pe Sasa ela oe ween et Cale Se atc petaleus Alcan star oo ita fmne de metalic Aes st operant emen ea ee Sob cen nat ot pe ceo gail ge Si mS er ee SS SS Poles pnipls in rive desta a bare de valor Seat ease of inp 2 fale vce cone ce ce ocala cre A er epealeir bce conse ou nent Freda aa ste nace so ue Pena a sepeecekthpar cv rnd wl ees veer eine sl omc Tomine ia rk omer, az, 188 7 Wy Elemente fundamen de dept l comer ntafiocl Contrib sistema busier a acelres ceaitulicomercial ae, ast, ‘oui dimensiun: pede o parte, organiarea profesional pee care com: enireazi informajie, comecciani sintered speciale, felitean’ realzarea rapid a tanzaclr: pede alts pt, prin incl pe care le di ‘supra soli cfertolor sos comercial sau seetoare de atvitate, onsoldeantincredereacomercianor determina st intemal repede ‘aportu de comer intemafinal, Onganizarea burei,destigcara proce Aurlor barsiere gcotata Ia burs implict fap et opearea pe esemenca Pie est rezervatd exclusty profesionistile. In evita peeoanelor juice, Suma sei come co sali crease de interne su, i) Solutionarea itsilor dint prt pe ale arbitral, Despre arbitra- {nl comercial se va vorbi pe larg intr eaptol separ. Ait oe limit rita ol aceast ori de sluionare a gir de comer iteration prin ‘consi une juris pate, are efcte postive stp plana sts fscort nevoilor de cleritate ct sa celordefnsedre care impr stim eax actvittea comercial. Cat riveyeeelertateapropriu-2sh aceasta ete ‘imolatt i prim ind prin simpliicarea procedurlor gi prin reduceea agrdlor de juisdiie. Cretrea celeriiil pe ealea sprint fctederi se ‘ealzea pin ace cl suboei de dept al somerull international vor ‘cura st inte tn opera de comer international anc etd sn posible ligt niseute din Incheierea interpretres sau exeeutarea con Inctlor lor vor puta fi solaonate de 'cltre insane neite din pune do ‘vedere nfional, a consttuiea coca pie in dspats au © costibutis iret scare ales procedui standard e pot ugar cunoeete dee. 3. Regullimpuse de principal ocroiri meredri (credit) 8) Tnsiuirea prezufiel de solidaritate a codebitoilor (slidaritate asi fn cara in care una sau mal mali dinre ef nus executs bli ‘nll contractual. Acoasit premumii a forties att de leila e8t 6 de practic, Este evident cin cuz plait de debtor, capitis ‘editor de a se indrepeainpotiva ola dnt aceytia pet nes 8 dstorie este o form de conslidare a farederl de protertes sett ‘redituli, Pe de ali pare, confor asgurat deo estneneaproectic « edit determina pe comercant ss angajeze mai repede inn rapt 4d drepe al comer interzational si aatfel conte gi In aecelearea "amol operainilor comercial. ')Instituiren de proceduriconcursuale colctive sl rapide in vedere ‘aloriicri ereanfeor in cazal insolvenel debitoriloe (procera fal ‘mental su a chil judiciare) Acs procedu sunt splice exclaiv Conant dept cme incrmaionat 31 domeoisi comercial, Important are co a nal man comer ines ‘femal end comeriant se ies departs ual dla nae pot canoe arecrveghea daa onde, dor napus de pe dito fnucaa cae alt onset semnal de arm sont deseo pens Bll cei oleate iti Socata protic ee agua pon are lascaden tumor reilor exe pra cyl nse ose in cps or Ia in ep acta spect dior existent ada SRSA tment Paa-onure fomel sot minimize st pee fettoror ety pide dbiona cr, dco sa 5 cone Sacre, car pts vtec dno al mas Pe bun ropes Sov semenes erie nid mn spa ste coe oneal ino pce de Lei dark ct upc are cicouce din ical comers ettonc In saint Bee ineates sual ered iar ope exinderea neces” In sto comecnfo suscepabl nai apt lowe cu cag dja de conscinee uu alin! da ‘tela comer intrnagonl iment iit probleme speciale perc ede pare cl es ter dep persoaelo al bunaor Tteonraelr arp dal parte, ead arage confi decom Tite ej? ‘ <) Reducerencazurlr tn care creditor pot obliga I acordarea nor trmene de grate spre a peril etre excutarea obliga ‘Sumate Sueded ii in ela arn operat de chim. fs Seca ceca mu sot fects cy ly profs. ov a erate pe ‘Sv gan ert un cl cone ol sacs or exes ined 4 coun Toate aces jones area co menjanont a debioaor ‘Dec rol mec ade il tunes «de sora poten pe Cri dep vl exe al tent in ota debtor: Spe el aver Sin ge sess lel cn. rviseaconsesinlor pode de ang fnenckclefmpane fla complica, Spe oalea nga uid execu isin sumat i fe de lata penalior SE inter inpooe cola o notieare peal iaformd antic Stan deatece a sane Spe uur neces oblitilor Met fed suai ty eed ots scp toe de rat fern ‘nou ans net exert svat a ate laces ep nai {et eaten fee dept "Res a del pid iia aed ep cel inet! i. pitigum-reamsin 28 2 "lemente fundamen de deel comer neraionn Assocation ene iis ies rp con nerf tf peta pg ee a conan pl cet npc eld cle tn ih pe eit: Renintm ct adel come esi ‘esac undo poms cama ae psc eines cb eae pom eee ct pnp post ver tattle pepe cer Int ie tenet nsetee Corel pe poten, ep come etn! ft nis itaeor cedar © sie oe ite amet posit cine dea comer ~ cn ait mal mal cet at Ses rons crs pepe pfs acne na ‘ui eee etme do roe beet steers Gl Sunt previ se eee soc ew extn pea Sse pao ep al come ina, Dec est pe ant de ges conei coe egeencl ee epee th sew clal es Dc est Covet pases Shaun cr coe a fice nual eu curren slept Si sii wnt sch storm soe ne pr Cv ae Svinte evr ceves nabs ei clement! de pe ene Tao datum cance tfc de ons pn eo pod ‘Scns comesns oor eee pts oe nee ‘se ponte presupune cli ar fi dorit si gi le asume. in orice caz, reaua credit lenceria rige scraa efi ca de ee ‘og come A Acorarea de doa mal marc n rep com, Peat ne tpn ppl pie’ cere opal ocala ee Pris egementts tor oti! se fa eee le Srp cl Ave veto tn dba Ge ae sae tod wasabi pe in hp al cel cans cat £64 dete nz mpm co coma (Dena pe Tle et soe! pcp al ue eat et ‘fectindenmit pi sola) Boba ee cen rete at Sek cae apt hea rset eget tli ad bc pt el sumed (la et. ev ia ante ao pn spi oe pio, tn nce bing xt an pra ees Ace se ees hot sein ste nde pts pr ua Se cepa Scherr areca coe cna tach ener come, yc twa pe Nal Pl i Conrtontele drape comet inertial 3 (plfonae) dob ids, a dul sh, st mej cir conan (Gin tnd ins, economia pier rn combats caus eo tne sa comportamentlr susie sl une reo care zea aie cigigut ar covalent In-dimeasnea acu sua peeping obintexagerat de mar. Ala peop! eet gi pbs petra ‘ecaiea damit a cei, xpi apc name edep comer Ci eft doa a, nee ste carte pea Puen ail dobar pate tien pla pel, poaiie de tase i vzea i oa pestarea site contact. Aces se sed mpi proce in pl et mii contract ae Ine fone de dara nds fo ele al mae ca recugce a Penh erie ext isa a nttaines por. Une, ins pet ‘eae aint scm dotnair, lege xeard~ pein norms solve ‘Su impeaive~ vel penltie de tne Atsnene pall se ale, dp mer ate cid arta ot vat a ip dae late, eo cali sa nan sorinet econo con ‘Dobdazi ea peal de nde, sunt Ino ope pe ce © ‘mpm ~ nig dune inereseatcalclace In pnp, ates suelo ceed mat ml certtcine a iain raporin conta tu in consecin ica elerisea operate comer evind dispute iusle relungie ca priv Tater peat cara cerca obigatilorconracte, Dack lure stu sel rr oui we lok jure somal, canal fave dbisapeal st Shupe-bterse nu ee sdniblt Cal ml ar puta ace cin nai Cazur~ncusiv tue ends consist os debra naa fet oer oe ile ea dei uote ccm de au area cul exec, bccrnd st te debarsor de big plknd peli ~ In lea Sobinorptaliaior se pleat cooeaaloarcs integral dauelor- inerese culate conre (Add doknpeae is dre dine acesteajdauel-trese ele atic cnd eae dn ue depiese pe xe i) Can pops a pst uma dak detaripaliie at ‘ven fur unei esse cept: dior rear Insel preocupat de pve solu creditor caractcra svc ar {repr al obtazcpealr ee evident sal pulses. {in cee eg urisprdena va fae dram eo desis io fc de masa preowpin yon reece cxgecor cnr itera legate de esos eed )Acordarea de daunenterese a cazl nt wor repr, al amar det drepalcomun. i dep om, de egUl, near un ‘pt sat netneplinren imei obliga tage sispunderen consind fn i 3 lanes fudumeatle de rept al cometh nterson repre prejadisiullcauzat ere webu se el cert, actual eterinat ‘au, eventual determinabl In unele cz, ltr de pagub eect sufeit (canon emergens) vrei acopen i cstigu nxelzt (aera essa) es deca de citi neste caactersticlraportur civil (necomecial). "Nef vorba de operauni repetitive de interpunere in schmb sivarite de ‘profesinis n s josie area fh considerate a prejudice indirect ct ‘mal accor dics. Larue stu die n deep come iotematonl, In acest din um eae, natura operainilor fee ca rsculasumat de pr, cle gi profesionisa, st fie mat mare. Aceasta impune potetia eedtlut (creditors. fn coasecing, fn dreptulcomeruli interosfional prejudicial de reparat vance ftdenuna i elgigul eralzat, pe linghpagub efectiv Sufi. De asemenea, caractera actual al prejudicial va fi aprecat co mal ‘ul ghee find sfiient ea atalé fe numal probabiearezon bil ca els = prod. Grad de determine l prejudicial va, cal su, calculat ca mai mult generontate. In fap, ceea ee conteazi este ex prejudice ie determina Dar chiar si conceptl de determinate nso este mai cupinztr tn drepeu comeruli international Iva include statistic i element de pay, preeam g mare de probabiltate mal ln fin, ini seama de interconexiunea die oprspunile comercial alll dunelor-interee va include si prejudice indrecte consecutive inciledrit unui drop od neexecuiri nel obsigai iat au numa iets. fy acest seas aie Uberti de deine a arbitllocindecttarlor este foarte mare. Inleretlecxditoilor vor fi astfl bine saliafeate ar secon cre ‘iui prteat, Penta cao asemanea protec sf nu punt debit nt state tit de diieh inct st fac pe acestiaretcen in asumarea de ‘obliga exist ns, si ele remedi, Ele sunt subsumateacles ei de ‘scouratedinaicl gi vor fi deseise mai joscénd ne vom ocupa de teria Dbunecredine, abwal de rep, dctinamitigaion ee. ‘ Rezolofines sou reallerea unor contracte prin simpla notiiare ‘adresati cocontractantulu. Tn dept comin, pronitata acodatésecu- si sttice a eieuituat civil conduce la traarea eu mulld preci a ‘latter i proved avind ca abiect rezolnca sia renirea com Urctelor,Pencu sublet de dept civil cre, in prinp, nr rat in por. tus conttisle de dara aecomutative) less din esemenen report Taine ca eles testing prin exeatarea drepurlor 9 obliailor eae le formeae continual, tebuie sh fie tot exceptional. De acecs, rezolui- Uuneafezilere sot aise cu reine cu formalitii complicate: De regula le au careater jdecitrese si rebuiejutiiate prin nelle seioase si Aovedite ale abigail contactialede ete pares fmpotriva crea roprea Conse drape omer nernainal 3 raporli juries slit Arunci cfd regimolrezolyfiniezitet este Sabi p cle contact i fgidvieevilarea recurgr le instant judecd- toreacl, se Gere o redactare foare prevsi a clauzelor pertinent. Lips de prociie va dice Ia inerretuealor de manier receiv dupl cum exce- fel in faire uperi contractulul pot eidealespe sub incidenta normeor fanetiontind clauzle losin. ‘Dimporvi, depul comer inemaional, cu att mai mult cn ct se slic uno pofesiongt, webu 8 faciiteze comercanie iesieadinu-un ort uric spre ae Ings intrarea rapid inate rapotu. De aceea, formalitgileprealabilereoloinirerierhsuat ct se poate de simple In carol rezoljinierien justieate de neexecutarea cigar de itt fabio, crediralsticiat nu va ie cum am alta anterir, ‘scordarca or termene degre $8 devinkefectiva. De asemenca, sta moielor rezlerieaslunl est tai lanl es putin include char so schimbar interesuui economic al. ‘ui ceo solicit ca unmare, de pil, a schimbislr Ta conjunc pei Desgur, ssemenea faci acoedate fy favoarea creditor ou vor pute fi rebut abi si rezooianea na va putea fl ntempestiv. ATL egies in apart contractual va rebels ib, tots o motateseriasd gi sma procs prejdil nejustifistecoconratanal. Altistnarcehivala cu lear 4 obligate contactale ale cel care recare lt et, Ag se texpliel de oe, fn deeptl comeruli international, instance jdecitonet ‘cba au mi cr de soon Ig a eae eclamantl slit reaok- tuneafeailires cooractulu dar sunt confrntte mai frevent ev lig th ae se reclam seziiereafzolujuneaabuzivi ise slic obligare prt {uli la executes contractual cum a fst conven 1 Inloculrearezlutunl pentru neexeeutrile minore ale obligafilor contracinale prini-o adaptare contract In cizul coatrceloe Sinalagmatice ta deepal comun, nus fae disincia nie obliga sje i minore sau nie nexocutiet majore ori minor ale obliguilor coma tual, De altel nif cepa comercial nu exist un eter juriie penis ‘ssemenca dis. Neste mai putin adeval fs, e8operafunlecomer- lal, compleviata lor pick, evidenand neexecuas de obliga co fect tchnico-economice mal semificative,precum gale nexecutie mal ulin dramaice ale ccor consecinfe nu au un impact major asupra eauzei Iediete a contactui, adie supra scoplui economic de atins in fi ‘Aprcierea gf define In coneeta unorasemenea distinct este Isat a Intudineepirlor gin ui insta, near de dspa, jdectonloat- tellor. In imprejuraes cele po fee ect, nocxecatiile minors nu vor 36 ‘lems fundumenale de dept al comer inten Conse dept camer ineropionat 7 Jsifcarezoluiunea ei vor impune readaptarea contract ~ pe cle com ‘Scnsuld sau judecioveasc¥ubial, dup ea ~ in fee de nol content aplet ea uma a aeler neexectir. In flul acest contract ete salva. ‘Apiret, © astfel de sole este in defavourea eredtorula obligatict eexecutat, Tinlad seama, fish, de faptl ef it-unconitsinalagmatic ambele pli sunt, cla imp ncaa aceluiai rapa creditor, spare ‘evoia compari interselor in concurs ale tutor por. A accep rezolujiupea convactulu pentru noexecutarea une obliga ex conrecinle ‘economice reduse fn banal sv general, at insemna shi privet pe debi- ‘orl acelet obliga in calitatea lu de eed, de valoifiate uno repr (ou impact major asuprarespectivlu bilan. Dein plana ratonament ride clase este prado, ispunderea contractual (penta 0 nexecstre ‘uf inpoiand ca efecteesnemic) dace, tn dept! coma iteration, I consoldara depilor pe care debitorl i culp learn elise de ee toe tm contact sinalagmatie dat. Mai mult, dbitral respec ct ‘ropa de a cee adaptareacontracu, dept cuia exeespund obliga corltva a ereltonull mai fin afectat de rezolfione de a colabor lt amiga adaptae. cesta din um ae dae avaotjl ~ eteodat dar te rete ~ de fi singual in msrs st sesiezeinstanjaatune cin coconrac ‘antl su nu coopereazé cu bunk-reinl la glsrea slutiloe de adaptare. De asl dat exigeniee come interafona introduc suane care ands ‘elsig deca credit eu interes (di scr asumate) mai mar, x toate eX este culpa, a defavorea ceedtrall cu interes (i, des, riser, asumate) mal mie, in luda fptui eb este diligent si inocent, Realittea economied se sdied, ante, impoiva logic jordice abtracte 1 luat toate misurile spre a-1 migcora paguba reclamaté (otrina ‘mitgaion). In dep commun dovad inde pagubel suerte prin inl. ‘ated unui dept conduce I bligarea cel in culpl de a acoperrespectvul rjudiciy, fn baza peicipilor gi regulilor care cireumecri insite ‘ispunderi delctuale si contactuale. Desi, ag cam + ara anterior, repeal comertla iternsionl, exist © mai mare disponibile spre a etemina Sninderea objecivi a daunelornterese Ia dimensini edt mai eins, aceasth disponibile favorabiliereditorlu este contabaansat in rigs superioare cu privire a attain subiciv a acest, O asemonca Solute este impust tocmal de reli specifics pe care drepul comerull itematonal 0 face ine credit (Increder) sins. Riscal include un elo- ‘ment de necunoscut, de incertiudie yi plod Ia unk de neprovizut Protect ereitoruu i ereitllimpun ca prejudicial fe acoperit pn Jalil lj maxime care mu au putut ns, previut i preftimpinate Creditorl special de dept al comer interafional redevine, ack se poate spun sa, un creditor obisuit de dept comun de fadatscea ite ‘proud, chiar gi cavat de fap ala, putea atngeanumiedimensi- Uni sic toate putea face ceva spre a iminua, a step fir si asuma ‘seu rs, ereserenpagube sale. fr in drt comin snt prota debi toni, na ero, ‘Mik ml fn, tot protecia credit (needer) in dept comer incermatioal face es ptior a rapt juries Ise npn iin pe rlsura capaci lor saperioare de proveder si de intervene, earactristich ‘proesinistlor. De ac sa niscao obliga de cooperare a pifilor, care te implicit unc cind deepal post nu face timitere expres la ea, ‘iecare dine pai este ereditorl nel asemenes obliga stn acoast cal tate fecare deitor este Indep 3 astepe de la creditor su, pein aitle, depunerenuturor lligenelor penta imitaea sisau reducer dauoelor pe cae lear putea suf ca ume a Tape sale (a debitor) ack este vorba despre un fap de comet, creditor ablgailo vette comet rspundent dlictle tebuie sf imitere imndere prejudici onsecui delicl. Dac este vorba despre un act de comer, creditor obliga care sunt ec al actulii cae nu au Tost exocuttetebuie $8 limitezeintinderea daunelor generate de neexecutre. Protciaceditorul liga de cooperare va fae ca partea pigubit sf mu pou recupera cea rte 2 prejudicial pe care, cu toate o uta evil, nevis. Prin are inconsiderate a unr asemenea ide, ta depal american fost ezvolat 0 fteagh docrnd num ydoctrina mitigation” (migaron Insemnang, fn limba englez, diminvare, miegorae,imtare cantata). tn tsenfl ceasth doctrine ch nil un editor obliga! la reparvea ‘nel daune nu pote valcfen dept doc fn Kimitee efor ele de 1 micyora povaradebitorull respective obliga, Cu alte euvinte cel ere Sufer un peje ea urmare anced uoe obliga contractual de te ocontacantl S80 na poate imine pas in ateptaendespgubi. El este Inept ln despigubirea integrals mai dac feat ot cea ce fete tn spre ai miesorapagube In ues sens exist 0 obligaie de eoope ‘are chiar ite creditor pigobit gi deitorul stu care Fa plgubit prin zrespectarea Tndatoilor sale contrive. Dex necunascuth in dept ‘continental european dotrina sgaon a nfueta gira pact judi- Clare din ele de waite romanist, fn mute czar eaionarenteleascite {In comman law detnes migoion au fost prune de just de adie 38 Elemente faamentale 6 rept comes ntrnaonl romaist find asezate pe temeil conceptual de bun-cedig, de care ne ‘vom ocupa ai jos. Pe asemenea baze ursprodenta a statat ed ft-u0 ‘contract de lung duratl gi cuprestai suecesive, nu se pot acorda pena de intireiere dincolo de data Tn eae ereitorl s-aputut da seame c& Service la cae era vnutdbitoral au vor mai fi prestte ge reaia Lor contractual er definitv compromisi. Af teat dincolo de data respec- ‘iv fra recurg la clauza de eel ga f lisa cup in eontinuare ‘enaiie cae ar rma le condemnatebitor, fost apecat af © incleare a obligated credtorul de i micpora paguba provocats de ‘eexeutaea contectull de cite debit 1) Practcaren unorelauze spciice pentru mentineren eciliralut contractual ~ incusiy reeunoagerea pe sear tot mal largh a fore’ ‘improvcini Ne efeion a tn pz nd la clavzeestabiite de practi- ‘ini comer international pe tee] prnepiului bert contacusle, lauze prin care se inceared diminuarearscurlorasumate de pr si plstarea echt Inve ele. Conseinele periuloae ale inerederi su, ‘til, moderate si prin aceasta engajarea pe bazainrederi este inoue, Su ses aspect eps vat despre otc, sina x sma laren eee, fn context avem In vedere elamzele de consliae st de scaladare a profuul, presum cele de adaptare acontractulu la fctu- ‘lle edlolut oe acer n car ip let exitens To CContactle de comat international se Ince se execalInt-un context fuctvnt gin punct de vedere economic si politic. Mai ales in cazal con- tmactelor pe tea lng, pil pot supins de schimb cre confer un ‘caracterdeoscit de ones abligailor lors dst ecilibeuljuridico-eco- omic dinte ele. ta peocesul intepunesi fn schimb, marla poate fi ‘umpire nico moneds, preuerati cu costr exprimate in ali monedt i revlndot aun pet de ncaa into a tia moped Ete, de serene posibil a preful contract al mies se stbileasl nto mone fe pit Inala, Valotea reltivataturoracestor mone vara a np su l= en unei muktudn defector, in sensu ico amploare adesea gre, dae tu imposible snticpat In ssomenca capi, profetia creda inseam ‘menjneren ecilibmkvalore aut in vedere In acheerea contact pe ‘oath data executii scetuia, In acest Scop comercantit au recurs Ia laure de consolidae valutar prin care exccutaceaobligaii pecuniae ste sobordonat pst unl raport convent eu uo etalon presi st bil clue de optune valutara care confer creditorlu deepal de a loge local pla sau moneda dept in conforma co cite cares permit ‘meninerea prota operaiani into may comparables estima a Constr dpa comer nermainal » ta formas consimitininlu; yi lauze privind esealadarea prequla ‘mel, error sau servillor, In Viewssa crora pre exe ie ricat Sprea pute aopercrestereacosulor de producti neimpotail debitruli live, fiecobort(n acest cuz se poate vorbi mai exal despre peventea ‘ical pretull) spre au impune debitorul pig peel un efor Financia exorbitant peste col pe eae ness 1 asume tunel end -a nga. Desi ne-an refer la debtor este evident, nd vorba despre con trace sinalagmatic, cel ceo ex, de fat, ero: eredtonl pee i, cy, credtra liv, ‘cir clavzelor de conslidare valutrl se stabilete o valu de cont (exceut sa dolar) sa un o§ valuta a cae se raportaza valuta fn care este stab prejal mis (ex. rn englers), uring eI cage cantates de mone plat st fie eaaldcueantitaten de moneda de cont cae arezultat, Ja momentl contractni prin releiea monedei de plté la moneda de cont, Jndiferent de vrai de shim poduse tne tip. Uneod claus este mai comples,precizinduse, de pl, se va procedala evalua nual dac Aerena dine moneda de pat ji moneda de cont depSyete un anu rag, preceatul CClauza de opiunevaluarl poate permit creditoui fies aleag locl unde se va face plata ev consecing ef debitoal va pat in moneda ii respective report Ia moneda de exprimare a pre(lul contact, fie si opleze pen plata tn una din mai multe monede conve anterior. ‘Cluzaderecaleuare (escalate) a prejli funeoncad pe baza rcurg au etalon penta indexarea pret in raprt de vail acest etalon, ‘nmisura in cae cle depgese enum lite convent, inervine, de eg automat, retfearea peel. Cit pivesteindexaca aceasta se poate face pin rapotre I caleulele de pe ale produc la marfa comracat sou la rele peti n gene (tet prime, manoper, produse de baz, lie ee.) la prefurl unui produs de eferin ex. un num ui sau un anume grup de misfur) de epul vind o anu eit cu natura mi contract (Ciuzce de alapare a contract ind a siguatea unl ecb global al contac ~ 5 chiara poze parlor comtactante pe pith — iar mo ‘ual I corecarea preull contact. Uneleelauze de aes tp ume ajustarea automata componertloropzratun (claw ofereconeurnte lauzaelentuli cel mai faveriza) ap ce altle permit eves con tase prin negociespurate Tne pls sao prin Inerventn abitraul (elmira de hard, Poutvielauzel ofertelconcurente una dine pli (aimie nse opune Ia ‘un angajament mutual) se oblpi si acorde cocotactntlu su copapile “ Elemente fndnmentle de ep comer ntnonl ‘mai avantajoare oferiteacestia pe parcursl execu contact, de elie tn ter, in consderata une oeraiual comercial similee. Atul cind ‘laza contine un angnament erm dsc diate pi asuprareamenajei raporturlorobligationale poor numel asupre aspectelor technic, dae Inclodere condtilor mai bune din oferta eoncuenté nv pate avea Toe automat in alte suai, clauzacootne doer oblgfia pnt promient de ‘alia stuaia sa pia intran anomait ner de tmp fe pena cont ruareaexecutirilcontactuli in condifileofertet concurente fie pent Tberarea cccontsctanuli din rapotal conactual iia spe ai permite inrarea foal ma avantjs, ca tera ofertant ‘Clawza client cel mat favorit se deosbeste de clauza precedent prin acea ex procedura mest declan de oferta unui te i de oferta con Trsctanuipromitet ins a a propus unui tet, into operatune sm lar, condi ma un. Prin clatza client cel mai favorit promitenta Se obligt st extndlavanajeleacordate unui clieneocontactant te ulterior incheiect contractului in cere &- insert clauzarespectivi,¢lasupra coeontrctantlui din acest contet, 0 asemenea extindre poate opera, pouvit cu scordl pir, numa penta vitor sau g penta tect za de hardship (dificult) este oclaurd care indzepeste pe oi- care din pile unui contact in mod normal, un contract de lang rats) earl reviutea 9 eadaparea conractoui dacs se schimbl crcumstanele inlet rapore de care's- cheat contract iar aceste Schima ar pet- turbagrav echo contract ate cit wma din pi ar suport con- Secingedefavoabile important. O asl de cla sabes, po de o pate, aura cauzelor cre pot jostiiea eviuizea (x. dovaloritd monatae, res ted de pret Ia materi prime) si cae sunt eveniment exterioare voinet llr, pe care ele, fn mod rezoabi, ule pteauprevedea scare after ‘de manier substan echibal contractual inal; pe deal parte, clara bl i, Agader, buna credingsadace o completa afnelesulu itera al etude comer spe a tabi imndere obipailesubieculi de depts ‘osearmn, todd a eovecta atl de comer, petra aul Feel park repeal ufo aord eu idee de ech (facor economic) dar iu cea ce te dept bine actor psio-moral).! ‘Dini-on concept clase dar co utizae relaiv marinas fn drpet evi, rept comertulaitemaional a fcut din bun-ereding un concept in texpansiane, In canal aera ens completeazt cu sau integremz si vzanjle fi outumele comercial, Buna credo are aplication! important fn materia ‘bao. potsoanelor sa contractelor chia mai mult dec itp teen eliotn, et privet peparatvelepreconractule. Se pout pune e oate Sistem de dept de ongine romanisth I preejeaz pe posesoul de bun ‘din al bunulor mobile faciiteaz8uraeapioneaposesruli de bund ‘rein al imoblele, i indemniavazi pce ce a coastut eu bund ceding ‘tere alvin sau pe cel care eulge ca band erent fructelebunuror ‘tia Tn sosag timp, nalitates teri imobilae cu tla oneros mu se string esopasubdobinditorl de bunl ceding, ceea ce atest sia d= ‘ocr fn nteresul securitipi dnamice a ciruitull comercial ~ pe respec: tivul subdobladitor mpotciva une noi care ete extinsech att p> care 8 incheiat De aemenea el aopertaulitate contractluitncheiat de eM Na, Anas pica ec ede ris in a 10 9 eh Na et po a ct a 3 Ve roms. Bah, Cac cep ci of le pre iid end isin 9 19 4“ lance fundamental d rept al comer neon bunt credint cu un incapabil stabilese condi mai convenabile penta falimeatal debtor de bund ceding Pornind de act au fost cue api- cag ale bunet crelinge in materia intermedi comercile, In deepal cfectelor de comet (cu rvie la efetle specific camming aval la ‘irelaia ecurlor et) sn domenial transite ereaoflr. ‘In dreptlcomeralliremational se admit de manier generat ck buna ceding n intervie aul fy stad interpret gt exeeutiecontracelor, ‘a cum aris i se Sneleag forme eral a unor texte din cure ive fl sn prioada precontactoals, Sa admis l, desi prion peconcatial ‘ee guverath de principio! liberi de «contac sau de 4 nu contac, ‘cst principi tebuie terperat pe de o pare, de obligatia de bund erin ‘are ineumb prior tn faza preparatoe fi, pe de ath pane, de regulle responsabiltidolitate. (a drepal german Ihering vorbea deseo ade- ‘rath exdpa in conrahendo pe care noi 0 socotin fonda pe idea banc credinj) fn cazl eral negocierilor, proba unl cup i condita celui ‘ewe ope intempestivnegocierle a fundamentat obfinerea de deadundi et ‘ond ea vita rupur se abint dele orice compartment arogant su cares denote lip de seriovtate oi de rigour! A fost identi ‘yaar, o obliga de nogcia ca bund ered care limited libertea de & rnucontncia. De asemeoea, desis oferta ma post rest cu rea red (Uncor asemeneasoluti au fst inemeite pe concept de abuz de dee) ‘Buna cred este prezen in moment orm contract dincolo de ‘gull specie proteindconsimtmtatlimpotiva stile caret iia (ex dol). Relativ mai recent sa dervoltt o jusapradet care pune in Sarcinavitorelor ph coatractante 0 oblgaic de informare recipe Poti ti, spre' sf de bunk creda negocatorulebule xk fuizeze partenerullsfu=desigur, fa limite ezonsbile- informal necesare penta ‘4 limpeat constant. In fuetie de aceasta va fi preit si cexeea trian celle pit de a se debarasa de obligaia sa contactualt invocdn eroarea ca vii care a afesatconimganotl i problnd, astfel, cargcterl sour l respective eon? ‘In mera execute contacter istanele refs frecventecamantlt reroltunea convactull seu atbuirea de dane inerese dat nu yaoi "Dillon ge Gp A. Serio. Ce, 2, eter. prin earl cot era erate Tlic, Brn, 96, 9S Plan, Le oc eo oe dt ‘ee ce ta 97 he ne a se Contre dpa comer intemationl 4s propre oblgatit cu bund cred. De asemenca, in ceea ce priveye ferminareaconraculi a deci in caul contractual de mandate dura ‘edetermina, cH, mai ales stun cnd este vorba despre inerese comune, ‘pure unltrali tebue fe operat de bunk redid ceca ce impli gi xisteata um motv leptim. Cova ma recent 8-4 mets pan acolo Incit ‘luza de rezoluiune de pin dree pontsu neexecutare a fost considera ea Soseeptibil de af supusd conrolui juicar 2 posterior spre a se ween cd respeciva clara mu afost pu in apeaeeu rea cedins-(De exempla, beneficial a astpttinceperes prisdel de vacani per a cee ante ‘prenoru execute anumiteIuerc gi stl si punk In tnriee la ‘xecutare) Tn fine, aga cum am artat anterior, molte insane au Iuat Sispozitie din codule civil privindexeoutrea obligato si exeritarea frepturilor cu band credn capo baz pent fundamnetarea une oli- pull generale de cooperare a pio in one spect i fzcle exec ontactelor de comet internation. tote acest aplicauni bana eredings ‘pare ea un princi de dept sun standard de conduits impuse de cei ert croitul (Ci tol porns pe cae a primo tn rept comer intron, rolul bunei eedinfe potvt replementiloe din deptl poztv imine Incert, Explicata faptll st tn ambigutateacoocoptlu care foe fra dar principalaslibcioe, Din poet de vedere tenic, bona credit este ‘in standard jrdie nedetermint adil o regu general leu coninut wu post i stabilitdedt in concret, de la caz le ea2- In consecin aplicarea Tas oe imaginaetpiilor sin cele din umm, «judectionarbitior, ‘aginatie cae a putea cidoa prod excseor. Rianne loc, ast, penta teama cl unit judecston mai ales, un rit ar putea cide pad tential de a eface contact sub cavint ci promoveszi una cred. fn docrins, ‘uni auton (inte eae ne numizi) considers buna cedini ca peo veri= {abil obliga implicit care dubleaz tote cbigatile dn const i cae, ‘ec uebaistguvemeze asa ansamblun depuli contractual, pimp c= Ai ator soaotese ct malin secre asigarat respect penta cee epic fu convent de mane explicit pent tenile wadionl abuz de crept, interpreta tleologeset) meni Timita comporamenele elie “clus aub aspect teminolope formulle fet del art art. Astfe!, Inenglease votes despegoad th andar detng'n gemini de Ta tnd Gleb 9 Olona prefers, mai noo, formula raison er eu! (Cau ela) care pare a acento crater bic al coneptl, De principio, deepal de canmarslay ese refractar Ia aplcaea bunei- redinfe ca standad jurdie.Aceasta se explicl pin concept general & eet stem de dept care se bazearl mal ales pe mjunes economic si 46 "Xement fondamenae de dept al comer ntemaina formalism docit pe sbieevismal conceptelor morale. Ca tote aestea ‘bunacreini sa nsnuat in common lav pe culoaral aormelor 8 epi (Goetrna estoppel interzice,astfel, robe cre s-ar pole face th favouen ‘ul care a atonatcuea ceding or cre -arbz pe aot rea cen erat ‘gnorao), Oarecum mal recent, buna ced 8 sods, inst, pe urs me Fea care ay reglementa-o expres in Cod Comercial Uniform al SUA nd orecunoaire dese fora unui reper genera universal apc {In fami sistemelor de radii romanistsdrepal german (BOB) gi cel, elvan endl il alc um pi lrg bun cred, ele accep iclsty imterentia judecitolr pent reamenajres contactor fm hain acest standard. Noa od civil olandez (atin vigour In 1998) merge, pe aeea lini, ati de depart net permite judeetonlor i efaze spicarearegllor fare sont insesepubile pourvit cterull banel cede" (aun chit). Dspozi cuprinzitoareacoperad momeatle nate, execs sistingr obligato, se episese stn eceaal cod evil di Quebec (intra, ‘in vigoae in 1994). Formule similar seal fa Princplle drepuli earo- ‘pean al contacter (rt. 1 16), precum si deptl uniform, respaciv fn ‘Conveatia Naunlor Unite privad vinzreainterajonal de mur (at 7) savin Prinepl pivnd coniractele de comer international elaborate ds LUNIDROTT (art. 1.7. rephul francez se siteara pe o ponitie de miloe ine resiceele ‘eaitionale ale cammnen Yow entuzismolcodunor dander, elvan, german sav american atest. Char dao ith Panta concep exe fa expanse, Ine se face referire cu o oarecareprodeath. Mat alsin dome ‘Bul intepretciconractelor pin nprezenttibunalele a afimat constant preeminena fori obligato a contactelr ft de exigentele bane! eredine (refurind, de exemp,s desfingezecluzsle penal excsive oh accepe Inyocarea ele rednte Impatva cares creditor de dst te ea ce ‘a fcutimpotrivaprevedeor angsjamentluconratal). De asemenea ‘ezistnta jursprntelfanceze et, incl, mare fn ceea ce pivst impre= iziunea. fn acest sens nu est ecunoscu depuljodectrlr dle a revit contetele deveniteexcesiv de oaerouse perv una dine pli cs arate ‘ioe evenimente impreviiile Th cuda tur dierefelordeaitudine mentionat, Se poi tou on stata cn dreptl eomerull international, endings geneall- contrat do repo! uniform side replementirle naonale mel nat ~ ee favorable. tei rol tunel ered sa concepeorasocite ct! Me Bet me dn ct cm Contant real comer inert 2 1) Apreirea si vaidaren ator de comer, prin rporar asian dard voeremiate cum ar standard ta defn ry Tecomerconall profesional ,cumprdtrall media neatet™ is lt eg, ep enti gh oe eo “Coscmfate mop care dev ities scant aes {Sil joie, n mina Tn ear aces devine rv, st 0 apes tal in asap fds na cre conte ance fs Ss inca raport ue (eo opeate de come inereaona) Bis cet punto ete an precede uri na ele cones bu Sur pnuperarscopel mei my ib cet apo le i eaitoumalca atom Sap des ange eit vot sea aera Sau anecvt wn cn car face parte Un proce spre buns STi nlc apr aan stp ma ep, fica cod Spun, acon jade de vale Dino ware repel Strintcsouctepa ating pin emia corel sopl de sci fits cain opty cx ait imal cb ndepiteze de copa {ese comun co ora jt. O regis anit ie x at mai pain vee iia cet spleen Comoe sa pre oak earth pi cn pats i i it a pu ices corres aepl comer noma dee de jie ae op conan in pl nd cei preaora na ia , Xiu ie taal sama de fcr dine pipe Ba need ‘San apaemel car gover contin eee para ‘Elie lr opoc Ua tae esibeenosama oon scat De ‘clap umarn cn Getler ination otis ints vt nn peop rset stm pt ail, Act ‘xc dec ap cometrinznaponal se eae fect stan Gatse mene fodace im mena logisma jie unit ns ig pe cal de comsesin, ran cr fees se Tee in ese pai deh rma Avene tn Gare sont jure =n eal nt tains eee Stern nse of tae conifer a coc Gimp dn cre decage festa lor dar cancer ne). ‘Sn ein" greene omens proton uo ma TW Wn a nt, Kl nod pro en ie, Ren, rat niyo Be Bea 8 (5 el atc is 1 LD ane ie 8 Elemente frdimentale de pt l comer intern wreasonable tine” reasonable care’, xreavonablness of ordinary mat ce. mu sunt abstain of sandarde ale repel comer international ca se apreciaz in eoncret, detemindnd efecto juice specie Incidenta Jor dep comerui interaional est cu ait mal amp cx ct se ateoptt x acela care ext angenat fn comer, sau cate realizeazi © operatimne de speculate ~ comeianulprofesons, dost - st ib alte cunostinge galt ‘comportament deci pricularul eae este stn de comets ni face specu lui fn mura care uel standarde exists rep eile vor api- cate in me diferi i considera fatal ck una in pile raportl jure invocat est comeciant sa fn conideraiafeptuli ei ese vorbe tnd ela dor cftevapoteze de except cori se pat aplica c inmesgs rigor adgiulye7or commas cl ut ‘n) Blocareaefectelor decurgind din actele de comert valde a clror executare constitu, in confile date, un abuz de drep. Abul de drepe ‘eprezintl exercitare uo rept deere titularl seein, a mod excesv 51 ‘normal fi de funeinarea bit acl dep, eka avea med lestim ‘0 chia dovin vitimarea itreselor unui te ot ale unui cocontractant. (Cult eine, sbuzul intervinestnci ind exercitre unui dre valabil {ce in eanformiiate cu forma prescrist de lege dar impotiva seopuilor in considera carra drepalrespetv a fost ecunoscut ‘Majors lepslailor na replementeaziabuzul de dep. Teri abuzulah de dep epic sale sunt reap ale doctrine i urispadene, a prima ‘vedere senile Ia presionea regulilr morale dar lo alii mal profunds, preocupit si serveasci o finale economict: anume acea a gran Scout dinamico a ecuitului comercial. Le sanctonaea abuzuli de drop +a ejons, aedar, 4 modifiarea nomlor legal ei pe eae une Jmerpretisi vizind dezvole complementare cu rot lor iii. fn acest ‘ens a apelat la teria eauze nds alieaie mai larg dct cea strict Jegati de formareacontractelor. Aste -ajuns ea cezotare Scop evat in vedere In exereitarea unui drept(,cauza exerci) sk cape oimpor- ‘anf similar cu eea a sopolul umn la manifestree von! creatoare de reper (cauza consmididntul). O stare abordare« fost complet cu ‘curl la alte insti cum a ft ispundere civil, gestimea de afer, ‘epetifia indebitli si char acunea i evendcare, Kee fundamental este Cai Ay, eae pan de ni ea Pa KS p38 2. ines. iar ri aon, Be 98.10 3 Elemente framenile be rept comer nterafoes % persoana care se angajeaz ttn port de deep nu treble se ve Surprns de exercates drei coeativ obliga’ pe care gia atuma-o, Ing-o maniet de aatrt 1 provosa o paguba in mod legit neavuti fa vedere la data angajamentulu gi inaceptabilt a data producer efecslor acesui. Chia dal do st dat nu exte vorba despre exerctarea unt dept infectat de vei ei despre un dre peefectvalabi,uilaral cesta vt mpledicat i vlorifice in msra in ere procedind ase ret etal ‘economic dnte es debitoral in; de rept netezi acolo unde inoepe sbuzul!Debitoral pare afi in acest cz, cl prota, Inreaitateproteate ‘une exilbl economic st incredeceacelul cae fa angalat fn reltt de Comer intemaional ex span legiina cl va esta faving tama ck vm pene. Dac tn anumitecazr, conde care fe apiabile ante Insti ehnice) ale dept nu sutincunt, cel care eau ase imbogi profitind de oasemenea state, nu poate fi spin a demersal su 1 ma Pate spa de resiies nasil sale inbogai atc cid aceasta rodus. A proceda all ar fneemna st ce admittabuzul eo situsie et aparena Jeglitii n eonsecié abuzul de o situate favorabild va ft condamna.* Sanciunea constl In aptitdines recunoseuiS debiorlul obliga’ corlatve repli de ere se sbuzeazh de ase debarsa de cea blgatie, De asemenca, wslvirgea sbumuni de deepestage raspundeea civil a persoenei ce 1 pos in miseae abuziv deptl sta, ca ebigaia repatisil dauoelor ce le-a cauzat, i tema prinepihs ck exeeutaea ama kept nu pote Jezape alu"? fn drepeulcomeruli international aprcieen abuzuli se va face prin recutgere la standardele si eurumle care earcterizea profesa de comer: ant, regulile atin matere. De acea aplcarea tore aural de dren

    S-ar putea să vă placă și