Practici Notariale PDF

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV
Facultatea de Drept i Sociologie

Program de studiu: DREPT - FRECVEN REDUS
NICUOR CRCIUN
DREPT
PRACTICI NOTARIALE
NOTE DE CURS
2009
- CUPRINS -
pag. 32
Unitatea de nvare nr.1

Introducere
Statutul funciei de notar public
Actul notarial
Reguli comune tuturor actelor notariale
Autentificarea actelor
Procedura succesorala
pag. 40

Alte proceduri notariale
pag. 3
pag. 7
pag. 12
pag. 18
pag. 29
Introducere
INTRODUCERE
OBIECTIVELE CURSULUI
Dreptul notarial este constituit din ansamblul normelor juridice care
reglementeaza modul de organizare a activitatii notariale, statutul notarului
public si procedura de ntocmire a actelor notariale. Enuntarea acestei definitii
sintetice releva existenta unor norme juridice cu caracter diferit: unele sunt
norme ce privesc doar organizarea activitatii notariale si structura organelor care
o exercita sau o coordoneaza; altele se refera la procedura de ntocmire a
diferitelor acte notariale.
Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice, astfel cum
precizeaza chiar art. 1 din Legea nr. 36/1995, constatarea raporturilor juridice
civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea
intereselor, n conformitate cu legea". Din aceste dispozitii legale se poate
desprinde si importanta deosebita a activitatii notariale si, implicit, a dreptului
notarial.
ntr-adevar, societatile moderne si cu o solida economie de piata se
caracterizeaza printr-o multiplicare accentuata a raporturilor juridice la care
participa persoanele fizice si tot mai multe persoane juridice. Participarea la
viata juridica implica, cu necesitate, respectarea unei anumite ordini de drept si
a valorilor ocrotite de aceasta. Datorita acestui fapt actele juridice nu se pot
ntocmi fara respectarea unor conditii legale, fie ele de forma, fie de fond.
Unul din marile principii ale dreptului civil este fara ndoiala acel a al consensualismului. Aceasta nseamna ca, n general, simplul acord de vointa al partilor
este generator de drepturi si obligatii corelative. Prin urmare, partile nu sunt
tinute sa recurga la constatarea raporturilor lor civile sau comerciale printr -un act
ntocmit n fata unui notar public. Cu toate acestea, siguranta circuitului civil
recomanda constatarea unor atare raporturi printr-un act scris, respectiv chiar
printr-un nscris ntocmit si autentificat de un specialist al dreptului, adica de un
notar public. ntocmirea unui nscris autentic, care sa constate raportul juridic
civil sau comercial realizat de parti, este dorit si solicitat adeseori de parti, ceea
ce reprezinta o garantie solida a conservarii drepturilor lor. Alteori, forma
autentica a actului reprezinta chiar o conditie de valabilitate a contractului sau
operatiei
juridice
ntocmite
de
parti.
Formalismul reprezinta o caracteristica a actelor notariale. Dar formele
nu sunt un scop n sine ci o necesitate determinata tocmai de necesitatea
garantarii circuitului juridic civil si comercial. n epoca moderna, se poate
constata chiar si o anumita renastere a formalismului juridic1.
Dreptul notarial se constituie, n ultimul timp, ntr-unul din domeniile
juridice cele mai dinamice. Activitatea notariala este implicata azi nu numai n
domeniile traditionale, ca: dreptul contractelor, succesiuni, drepturi reale, ci si n
dreptul afacerilor si n dreptul comercial. O expresie a acestei realitati o
constituie si numarul mare de notari publici care-si desfasoara azi activitatea n
tara noastra, precum si n alte tari democratice. Astfel, de pilda, n prezent n
Romnia exista un numar de cca. 2.200 de notari publici, iar n Franta, la
nceputul anului trecut, existau peste 7.700 de notari. Numarul notarilor publici
este relativ mare si n alte state, cum este cazul Canadei, unde n urma cu
ctiva ani doar n provincia Quebec se nregistrau cca. 2.700 de notari.
__________________________________________________________________________
Introducere
Din definitia deja enuntata si din ansamblul reglementarilor n vigoare
se poate desprinde cu usurinta si obiectul dreptului notarial. Acesta este format
din normele juridice privitoare la organizarea activitatii notariale, statutul
notarului public si la procedura de ntocmire a actelor notariale. O biectul
dreptului notarial este constituit si din normele privitoare la procedura succesoral
notariala.
Obiectul dreptului notarial coincide si cu obiectul disciplinei aferente
acestui domeniu. Aceasta nu nseamna ca obiectul de interes al dreptului
notarial este cantonat la institutiile deja enuntate si care au esentialmente un
caracter organizatoric si procedural.
Domeniul de interes al dreptului notarial este nsa mult mai larg si
cuprinde varii domenii juridice. Avem n vedere, n primul rnd, institutii
importante ale dreptului civil, cum sunt cele privitoare la: contracte, una din
materiile predilecte ale dreptului notarial, succesiuni, drepturi reale si publicitate
imobiliara. Dreptul familiei, ndeosebi prin institutiile privitoare la capacitatea
persoanelor fizice si juridice si la reprezentarea lor, este si el implicat n
activitatea notariala. Dreptul comercial este si el tot mai mult implicat n
activitatea notarului public. Din aceasta sfera de interes, pentru dre ptul notarial,
nu trebuie ignorate nici normele dreptului international privat si ale dreptului
comertului international, caci circuitul valorilor materiale se nscrie, n epoca n
care traim, n cadrul unor tendinte de accelerare a procesului de integrare
economica
regionala
si
chiar
de
globalizare
accentuata.
lata de ce disciplina pe care o studiem - Dreptul notarial - ar trebui sa formeze
obiect de studiu la toate facultatile de profil juridic din Romnia. Pentru a fi
rigurosi trebuie sa recunoastem ca Uniunea Nationala a Notarilor Publici -prin
Consiliul sau - a facut deja demersuri pentru cuprinderea n planurile de
nvatamnt a acestei discipline juridice, astfel cum ea se studiaza si n alte tari
democratice. Solutia nu a fost nsa promovata, pna n prezent, la toate
facultatile de profil juridic din Romnia.
Lipsa de interes pentru studiul dreptului notarial se justifica, cel
putin n parte, prin faptul ca normele care-l alcatuiesc nu se constituie ntr-o
ramura de drept traditionala. Dar, pentru noi, ntrebarea cardinala este tocmai
aceea de a cunoaste daca dreptul notarial este sau nu o ramura de drept. n
doctrina romneasca aceasta problema nu a fost supusa unei analize riguroase
si nici nu exista puncte de vedere divergente n materie.
In dreptul francez autonomia dreptului notarial ca ramura de drept este
controversata, n pofida faptului ca civilisti de mare prestigiu considera ca ne
aflam n prezenta unei ramuri speciale de drept" (A. Colin, H. Capitant, Cours
de droit civil francais, 1924). n ceea ce ne privete socotim c , pentru viaa
juridic este necesar introducerea acestei materii de studiu pentru toi studenii
facultilor de drept.
MOTIVAIE CURRICULAR
Syllabusul de fa i propune prezentarea activitii notariale ca activitate
public , ce se realizeaz prin forme procedurale specifice ce au ca obiect
soluionarea cererilor persoanelor fizice sau juridice , prin care acestea solicit
asisten juridic notarial n vederea constatrii raporturilor juridice civile sau
comerciale nelitigioase , precum i n vederea asigurrii exerciiului drepturilor
subiective civile i ocrotirea intereselor legale ,prin ntocmirea nscrisurilor
corespunztor voinei reale a prilor solicitante , cu respectarea condiiilor de
fond i de form impuse de lege sau cerute de pri ,a normelor de ordine
4
__________________________________________________________________________
Introducere
public i a bunelor moravuri , precum i prezentarea tuturor procedurilor
notariale , inclusiv a procedurii succesorale.
SCOPUL UNITILOR DE NVARE
Unitile de nvare au fost alese astfel nct s ajute cursanii n primul rnd s
identifice locul i rolul acestei discipline n categoria disciplinelor de drept. De
asemenea printr-o selecie atent a tematicii a fost posibil corelarea
cunotinele dobndite la Practici notariale cu aplicarea n practic a acestora.
Nu , n ultimul rnd, acest curs vine s aprofundeze noiuni specifice
domeniului, s ofere noiuni noi care pot fi asimilate, evideniate i puse n
valoare n rezolvarea situaiilor practice pe care le poate rezolva cel care
studiaz aceast disciplin
Cursul se dorete a fi o aprofundare pertinent a domeniului, astfel nct
acesta s-i ajute pe cursani n cariera lor juridic ulterioar ,indiferent de
profesia juridic pe care i o vor alege (notar public ,avocat ,procuror ,judector)
TEMATICA UNITILOR DE NVARE

Introducere
Statutul funciei de notar public
Actul notarial
Subunitatea de nvare 1
Noiunea actului notarial. Categorii de nscrisuri preconstituite
Rolul notarului public n constatarea voinei juridice a autorilor actelor juridice
civile ncheiate n faa sa. nscrisul notarial n procesul civil
Reguli comune tuturor actelor notariale
Procedura actelor notariale. Reguli comune pentru ndeplinirea actelor
notariale
ndeplinirea actelor notariale
Autentificarea actelor
Procedura succesoral
Alte proceduri notariale
BIBLIOGRAFIE
V.M.CIOBANU - Tratat Teoretic i Practic de Procedur Civil, Editura Naional ,
Bucureti , 1997.
__________________________________________________________________________
Introducere
EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH
Beck, Bucureti, 2008
IOAN LE Proceduri civile speciale Editura All Beck 2000
NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

Legea nr. 36/1995 a notarilor publici i a activitii notariale- publicat n Monitorul
Oficial nr. 92/16.05. 1995
Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activit ii notariale nr.

36/1995
Statutul Uniunii Naionale a Notarilor Publici din Romnia aprobat prin Hotrrea
Consiliului Uniunii nr. 84/26.03.2004.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________Statutul funciei de notar public
STATUTUL FUNCIEI DE NOTAR PUBLIC

STATUTUL FUNCIEI DE NOTAR PUBLIC
- Caracterul public instituiei notariale
- Notarul consilier legal al prilor
- Caracterul liberal al funciei de notar public
2.1 Obiective
Prezentarea funciei de notar public ,n sistemul de drept din Romnia , cu cele
dou componente indisociabile : participarea la exerciiul suveranitii statului ,
n calitate de consilier legal al unor persoane fizice sau juridice i aprarea
intereselor private care i sunt
2.2 Caracterul public instituiei notariale
Notarul indeplineste un serviciu de interes public pentru a asigura securitatea
legala a partilor contractante. El este un profesionist in domeniul dreptului, numit
de autoritatea statului pentru a autentifica si certifica actele pe care le
intocmeste. Acest principiu se afl in strans legtur cu cel al legalittii actului
notarial, precum si cu cel al egalittii persoanelor in fata notarului public.
Interesul public se manifest prin obligatia notarului ca , la cererea prtii, dac
sunt respectate conditiile legale si morale, s incheie actul cerut. Deci,
incheierea actului nu poate fi refuzat in mod arbitrar. In orice caz incheierea de
respingere a notarului de a autentifica actul poate fi atacat in instant, prin
aceasta aducandu-se o garantie suplimentar servirii interesului public.
In activitatea sa notarul are obligatia sa verifice actele pe care le
instrumenteaza, sa nu cuprinda cauze contrare legii si bunurilor moravuri, sa
ceara si sa dea lamuriri partilor asupra continutului acestor acte spre a se
convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele, in scopul prevenirii
litigiilor.
Profesionalismul notarului const att n aceea c prin actele sale acesta
s nu declaneze litigii ct i n arta sa de a armoniza dorina prilor cu
prevederile legii pentru obinerea rezultatului urmrit de solicitanii actului
notarial.
Natura funciei de notar este definit, n primul rnd, de principiile care
guverneaz aceast activitate cum ar fi legalitatea, egalitatea, imparialitatea,
independena i altele pe care le vom aborda n cele ce urmeaz.
n cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunurilor moravuri,
notarul public va refuza intocmirea lui (art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 36 / 1995).
Totusi, in alineatul urmator al articolului 6 este prevazuta situatia
conform careia daca inscrisul prezentat are un continut indoielnic, iar notarul
nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atentia partilor asupra
consecintelor juridice la care se expun si va face mentiune expresa in act.
Numai in situatia in care partea se opune la inserarea mentiunii, notarul
public va refuza intocmirea actului.
Aceasta prevedere a legii este aspru criticata de corpul notarilor,
considerandu-se inacceptabil faptul ca un notar care are cunostinta despre un
act cu coninut indoielnic sa indeplineasca procedura notariala expunand
partile semnatare la pericolul anularii actului incheiat. mprejurarea c notarul
public particip la exerciiul suveranitii de stat
este expres conacrat prin unele prevederi ale Legii nr. 36/1995. Astfel , potrivit
__________________________________________________________________________

art. 3 din lege , notarul public este investit s ndeplineasc un serviciu public
iar n virtutea art. 4 din lege ,actul ndeplinit de notarul public , purtnd sigiliul i
semntura acestuia este de autoritate public i are fora probant prevzut
de lege.
De altfel denumirea de notar public evoc n mod sugestiv coninutul
funciei publice pe care o exercit. n literatura de drept public a rilor Uniunii
Europene se vorbete despre bazele constituionale ale funciei publice. n
Frana notarul public este ofier public. Astfel notarii sunt ofierii publici
desemnai pentru a primi actele i contractele crora prile trebuie sau doresc
s le dea un caracter de autenticitate asemenea actelor autoritilor publice i
pentru a asigura data ,a le conserva n depozit , a solicita copii executorii i
copii Ordonana din 02.11.1945 ,care reia definiia notarului din Legea 25
ventose anul XI.
n legislaiile altor ri Italia ,Olanda ,Spania ,Grecia ,Belgia ,Luxemburg)
notarul este expres definit ca funcionar public.
n ceea ce privete Legea notarilor publici i a activitii
notariale nr. 36/1995 aceasta a evitat s defineasc notarul public ca funcionar
sau ofier public. De aici s-au fcut tot felul de interpretri , notarul fiind asimilat
funcionarilor publici ,cu care are unele puncte de convergen ,dar de care de i
deosebete n mod esenial.
Argumente pentru statutul funciei publice a notarului sunt
urmtoarele : notarul public este numit , suspendat din funcie sau i se constat
ncetarea calitii de notar public de ctre ministrul justiiei (membru al
guvernului); actul ndeplinit de notarul public , purtnd sigiliul i semntura
acestuia , este de autoritate public i are fora probant prevzut de lege (art.
4 din Lege).
Pe lng responsabilitile cu caracter profesional notarul are i
o datorie speciala de loialitate i colaborare cu statul, superioar unui
cetean, el fiind cel care pune n aplicare i apr legea, fiind un garant al
drepturilor cetenilor i un liant ntre ceteni i autoritile statului.
Rolul notarului devine tot mai important deoarece, n afara
autoritii cu care este investit, acesta este i un aprtor al intereselor
cetenilor.
n ntreaga sa activitate notarul trebuie s respecte legea. Acest
principiu general, existent n orice sistem de drept, respectiv cel al legalitii
actului i activitii notariale, se regsete, dup cum era si de asteptat, in
organizarea activittii notariale. Acestui principiu i se subscriu cel al cautrii
adevrului, al echittii si al bunei credinte, toate acestea creind cadrul sub
auspiciile cruia se desfsoar activitatea notarial. Ca o reflectare a ace stor
cerinte, notarul, precum si celelalte organe cu atributii notariale, este obligat s
verifice ca actele ce le instrumenteaz s nu contin clauze contrare legii sau
bunelor moravuri, s se asigure de identitatea prtilor si de respectarea
celorlalte conditii prevzute de lege. Buna credint a solicitantului unui act
notarial este prezumat pan la proba contrarie. In cazul constatrii existentei
unei clauze nelegale notarul va refuza intocmirea actului.
Respectarea principiului legalitatii de catre notar in activitatea sa este
aproape sinonima cu respectarea ordinii contractuale, ca ansamblu de reguli
juridice referitoare la un contract. Aceasta are doua surse : legea (in sens larg)
si vointa partilor contractante.
Cu alte cuvinte, conjugarea vointei individului si incadrarea acestei vointe
in cerintele legii dau sens legaturii dintre notar si ordinea contractuala.
8
__________________________________________________________________________
2.3 NOTARUL CONSILIER LEGAL AL PRILOR

n virtutea funciei de consilier legal al unor persoane fizice sau juridice , notarul
public este chemat s asigure exerciiul i ocrotirea intereselor care i -au fost
ncredinate (art. 1 din Lege). Ocrotirea intereselor private ncredinate trebuie
fcut n conformitate cu legea , astfel cum se dispune n acelai articol de lege.
Notarul public este inut s vegheze s nu fie nclcat legea , adic are
obligaia s refuze instrumentarea unor acte notariale , prin care sunt transgresate
dispoziii legale de natur imperativ sau este nesocotit ordinea public sau
bunele moravuri.
Ocrotirea intereselor prilor nseamn , n primul rnd , respectarea
principiului cunoscut al libertii de voin. Prile sunt libere s dea actului
coninutul pe care l doresc , putnd deroga de la normele avnd caracter
dispozitiv ,fr ca notarul s poat aduce vreo atingere acestei liberti,
nscrisurile se redacteaz potrivit voinei pr ilor i n condiiile prevzute
de lege- art. 43 ,alin. 3 din Lege.
Expresia n condiiile prevzute de lege se refer la interdicii ,derogri
prin convenii i acte juridice unilaterale de la legile care intereseaz ordinea
public i bunele moravuri ,precum i cerina ca actele s fie ntocmite cu
respectarea condiiilor de fond i de form.
Ocrotirea intereselor prilor nseamn obligaia notarului public de a
consemna n cuprinsul nscrisurilor voina intern ,real a acestora.
Totodat notarul public este inut s instrumenteze acte juridice cu
coninut clar ,care s nu dea natere le interpretri nejustificate i litigii ntre pri.
Pe relaia dintre clieni, notarul se comporta ca un adevrat judector al
cauzelor deduse n fata sa iar n relaia dintre clieni si autoritile statului, unde
notarul prin autoritatea cu care este investit, ndeplinete, n numele clienilor
sai, proceduri prealabile, la diverse instituii ale statului, n vederea aplicrii
corecte a prevederilor legale n actele pe care le instrumenteaz.
Asistm, n prezent, n cadrul profesiei de notar public, la crearea unor
legturi mult mai strnse dect cele dintre client i prestatorul de servicii, notarul
transformndu-se, dintr-un partener al justiiei ntr-un partener al familiei, rolul
su devenind, cum scria profesorul Viorel Ciobanu, alturi de medic i avocat, de
garant al linitii familiei, de confident n probleme de drept, i nu n ultimul rnd de
creator i conservator al titlurilor de proprietate , sftuitor i redactor al actelor ce
intereseaz familia.
2.4 CARACTERUL LIBERAL AL FUNCIEI DE NOTAR PUBLIC

Faptul c notarul public exercit un serviciu de interes public nu contravine cu nimic
caracterului liberal al profesiei sale.
Acest caracter este determinat ,n primul
rnd , de statutul autonom al funciei sale.
Conform art. 3 din Legea nr. 36/1995 notarul public este investit s
ndeplineasc un serviciu de interes public i are statutul unei funcii autonome.
Acest text de lege trebuie coroborat cu art. 30 din Lege ,n virtutea cruia Notarii
publici i exercit personal profesiunea i se bucur de stabilitate n
funcie ,neputnd fi mutai n alt localitate fr acordul lor.
Caracterul autonom al funciei de notar public are semnificaia c acesta
este independent n exercitarea atribuiilor sale ,supunndu-se numai legii.
Autonomia funcional a notarului public prezint unele similitudini cu independena
judectorilor ,dar se deosebete prin faptul c activitatea notarial nu are caracter
__________________________________________________________________________

jurisdicional (contencios ) , ci unul administrativ (necontencios).
Autonomia funciei de notar public este menit s mpiedice orice ingerin
n activitatea notarului public de ntocmire a actelor juridice i de ndeplinire a
procedurilor prevzute de lege ,indiferent de unde ar proveni.
Controlul judectoresc al actelor notariale consacrat prin art. 99 i 100 din
Lege ,confirm principiul autonomiei funcionale a notarului public.
Activitatea si solutiile date de notar nu pot fi controlate pe cale ierarhic,
acestea putand fi atacate numai in fata instantei (in speta a judectoriei).
Deci autonomia profesiei se rezum a se manifesta cel puin pe dou
coordonate :
1. n valabilitatea, pan la desfiintarea printr-o hotrare judectoreasc, a
solutiilor pronuntate de notar in probleme de drept (art. 111 din Regulament),
2. i prin stabilitatea in functie. Notarul nu poate fi mutat din localitatea unde isi
desfsoar activitatea, fr acordul su, eliberarea din functie putandu-se
face doar in cazurile expres prevzute de Lege si Statut.
In ceea ce privesc problemele profesional disciplinare, notarul poate fi tras la
rspundere pentru aciuni sau inaciuni ce tirbesc prestigiul profesiei sau nu
asigur buna funcionare a serviciului.
Actiunea disciplinar se exercita de Colegiul director al Camerei Notarilor,
din oficiu, la sesizarea Ministrului Justitiei sau al Biroului Executiv al Consiliului
Uniunii si se judec de ctre Consiliul de disciplin constituit in cadrul Uniunii
Nationale a Notarilor Publici din Romania, consiliu compus din cate un reprezentant
al fiecarei Camere, ales de Adunarea generala pentru un mandat de patru ani.
Consiliul de disciplin isi desfasoara activitatea in mod independent si nu
se subordoneaza nici un organ de conducere al uniunii si functioneaza potrivit unui
Regulament propriu adoptat de Consiliul Uniunii in conditiile legii de organizare a
activitatii notariale .
Impotriva hotararii, partile pot face contestatie la Consiliul Uniunii, iar
hotararea Consiliului Uniunii poate fi atacata in justitie, potrivit legii.
Caracterul liberal al profesiei este confirmat i prin faptul c notarul public ,
ca orice liber profesionist ,are dreptul la un onorariu ,onorarii a cror limite minimale
sunt stabilite prin ordin al ministrului justiiei.
Statutul liberal al funciei de notar public este ,de asemenea , configurat de
faptul c birourile notariale sunt subiecte de drept fiscal.
Referitor la statutul notarului public de funcionar public sau liber
profesionist , fr nici o subordonare i fr nici un control ,idee care ar putea fi pe
placul unora , nu mprtim aceast idee. n opinia noastr notarul public
ndeplinete un serviciu concesionat de stat , iar pentru ndeplinirea acestuia i
respectarea actelor ntocmite de notarii publici ,legea recunoate acestor acte o
autoritate public lon Marin , citat din teza de doctorat.
2.5 Lucrare de verificare

Analizai caracterul liberal al funciei de notar public
2.6 BIBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.
10 __________________________________________________________________________


Oficial nr. 92/16.05. 1995
Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activitii notariale nr.

36/1995
__________________________________________________________________________ 11
_________________________________________________________________Actul notarial
ACTUL NOTARIAL
Subunitatea de nvare nr.1
Noiunea actului notarial. Categorii de acte preconstituite
- Noiunea actului notarial
- Categorii de acte preconstituite
3.1.1 Obiective
Viaa juridic privat modern se caracterizeaz prin recurgerea subiectelor de
drept civil (lato sensu) la construcia actelor juridice n forme notariale ,chiar i
atunci cnd este vorba de acte juridice care se nasc n mod valabil n temeiul
principiului consensualismului , ca urmare a diligenei prilor de a preconstitui
proba (instrumentum probationis ) n eventualitatea unui litigiu.
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea
importanei procedurii notariale , actului autentic , construciei juridice a actelor
notariale i importanei lor n circuitul civil.
3.1.2 NOIUNEA ACTULUI NOTARIAL
n sfera de competen a notarilor publici sunt cuprinse i nscrisurile
autentice. Nu toate nscrisurile autentice se identific ns cu actele notariale.
Aceast difereniere implic definirea actului notarial. n dicionarul de drept
privat se menioneaz c noiunea de acte notariale este o denumire generic
dat diferitelor categorii de activiti desfurate de ctre notarii publici , n scopul
de a nlesni subiectelor de drept constatarea raporturilor juridice , asigurndu -le
astfel ocrotirea intereselor i exerciiul drepturilor civile.
Actele notariale pot fi ndeplinite , n principiu ,de orice notar public ,afar de
cazul n care legea prevede c un asemenea act trebuie ntocmit de un anumit
notar public.
Activitate notarial mai desfoar i misiunile diplomatice i oficiile
consulare ale Romniei , pe baza legii romne i a nelegerilor internaionale la
care Romnia este parte , precum i potrivit uzanelor internaionale. Actele
notariale se ntocmesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor
consulare ,precum i la bordul navelor i aeronavelor sub pavilion romnesc c are se
afl staionate n raza de activitate a acestororgane ,precum i la domiciliul
ceteanului romn ori n alt loc , dac acest lucru este prevzut n conveniile
internaionale la care Romnia i statul de reedin sunt pri sau legea local nu
se opune.
Actele notariale sunt nscrisuri i pentru c sunt ntocmite naintea de
naterea unui litigiu , poart denumirea de nscrisuri preconstituite , cu intenia de a
fi utilizate n caz de nevoie ca mijloc de prob.
Prin noiunea de nscris se nelege orice declaraie despre un act sau fapt
juridic ,fcut cu mna sau prin dactilografiere ,litografiere ori imprimare , pe hrtie
saun orice alt material.
Actele notariale sunt doar acelea in care partile se intilnesc in deplin
consens, si in care urmaresc interese conforme cu legea, morala si ordinea publica,
si nu potrivnice acestora. Nu intmpltor, intre primele atributii este trecuta aceea
de redactare, deoarece munca de baza a notarului sta tocmai in aceasta, iar, pe
text, noi subliniem ca notarul public poate face redactarea inscrisurilor numai daca
acestea au continut juridic, el putind sa respinga solicitarea redactarii unui inscris
care are un cu totul alt continut. n cazul n care actul este contrar legii sau bunelor
12 __________________________________________________________________________
_________________________________________________________________Actul notarial
moravuri , notarul public va refuza ntocmirea lui .
De asemenea, redactarea nu se face din oficiu, sau la bunul plac al
notarului, ci la solicitarea partilor, in conditiile cerute si convenite de acestea in mod
liber, ca o vointa a lor independenta de orice imixtiuni, sugestionari sau captatiuni, si
in deplin consens cu normele imperative, cu ordinea publica si bunele moravuri. In
redactare, importanta muncii notarului este deosebita, si ea consta in aceea ca, fara
a modifica intelegerea partilor, trebuie sa realizeze cea mai buna adecvare intre
ceea ce vor si ceea ce pot partile, si, in functie de aceasta, sa faca o cit mai
perfecta alegere a termenilor specifici limbajului juridic, adaptat cazului, simplificind
enunturile la formulari concise in care proprietatea termenilor trebuie sa defineasca
limpede notiunile si institutiile juridice specifice situatiei, raportul juridic care se cere
a fi reglementat intre parti prin conventia pe care acestea doresc sa o ncheie. De
altfel, redactarea este definitorie si de maxima importanta pentru actul notarial. Un
act bine redactat inseamna o grija mai putin. De aceea, fiind un act intelectual, de
finete, redactarea presupune pe toata durata ei, realizarea unei relatii (con)lucrative
notar-parti, generatoare a unui flux de informatii din ambele directii, precum si multa
consiliere si explicatii lamuritoare din partea notarului, iar dinspre parti o totala
deschidere, onestitate si veridicitate a tuturor declaratiilor si prezentarea intregii
documentatii si cunostinte faptice despre situatia, raportul juridic pe cale a se
incheia prin actul notarial. Uneori, redactarea presupune reveniri asupra textului, in
mai multe runde de discutii. La urma, textul redactat trebuie sa fie inteles de parti in
intregul lui si in deplinatatea efectelor pe care el le va produce, si acceptat de
acestea in vederea transformarii lui in act, prin procedura suplimentara si subsidiara
a autentificarii sau prin alte proceduri, in conditiile legii. Asadar, numai redactarea
singura este doar un text, chiar daca asupra lui, pina la convenirea formei finale, s au aplecat mai multe minti (notar si parti), insa este un text in care se afla vointa
consensuala a viitorilor semnatari. Inscrisul devine act, ca instrument, doar dupa ce
vointa partilor s-a obiectivat in inscris semnat, cu indeplinirea concomitenta a unei
proceduri notariale in fata notarului ori a altor proceduri sau nu, dupa caz, in
conditiile legii, in functie de importanta actului, si conditiile de forma impuse actu lui
ca si conditii de validitate.
3.1.3 CATEGORII DE ACTE PRECONSTITUITE
nscrisurile preconstituite se clasific n nscrisuri originale , recognitive i
nscrisuri reconfirmative.
Fiecare din aceste nscrisuri ndeplinete funcii specifice . Ele pot fi ntocmite
i n form notarial , notarul avnd obligaia s verifice dac fiecare din aceast
categorie de acte juridice ndeplinete condiiile cerute de lege pentru a ndeplini
funcia de nscris original ,de nscris recognitiv i de nscris confirmativ.Astfel :
- nscrisul original va fi ntotdeauna un nscris care va putea avea ca scop
constatarea ,modificarea sau stingerea unui act juridic.
- nscrisul recognitiv va putea fi ntocmit n cazul n care originalul nu mai
exist , numai dac :
- actul de recunoatere cuprinde cauza i obiectul datoriei , precum
i data titlului primordial;
- actul recognitiv , avnd o vechime de 30 ani , este ajutat de
posesiune i de unul sau mai multe acte de recunoatere conforme cu el.
Actul recognitiv va produce efecte numai n limitele cuprinsului actului
primordial. Ceea ce depete actul primordial sau nu este n asemnare cu actul
primordial , nu va putea produce nici un efect.
- nscrisurile confirmative cele care ntresc un act anulabil (afectat de
nulitate relativ) , fcnd s nu mai fie viciat. Pentru a-i ndeplini funcia
__________________________________________________________________________ 13
_________________________________________________________________Actul notarial
confirmativ , actul de confirmare trebuie s cuprind : obiectul cauz i natura
obligaiei i s fac meniune despre motivul de nulitate , precum i despre intenia
de a acoperi viciul , renunnd astfel la aciunea n nulitate.
Dac nscrisurile originale sunt anterioare litigiului , nscrisurile recognitive
i nscrisurile confirmative pot fi att anterioare litigiului , ct i timpului unui litigiu
declanat.
nscrisurile originale ,recognitive i confirmative se pot ntocmi n faa
notarului public , dup normele procedurale notariale n vigoare.
nscrisurile recognitive i cele confirmative se pot nate i n faa instanei
de judecat , n temeiul recunoaterii autorilor de nscrisuri recognitive sau
confirmative.
nscrisurile recognitive i confirmative se pot obine i prin intermediul
mrturisirii judiciare obinute dup procedura interogatoriului.
n acest fel se evideniaz relaia care exist ntre nscrisurile
preconstituite i mrturisirea judiciar .Aceast relaie se cldete pe ideea c n
lipsa nscisurilor preconstituite , reclamantul poate recurge la provocarea mrturisirii
judiciare care urmeaz s ndeplineasc funciile n ceea ce privete efectele
juridice, uneia dintre cele trei categorii de nscrisuri preconstituite :
original ,recognitiv i confirmativ.
Credem c prezentarea considerentelor de mai sus este n msur s
conving c recursul la nscrisurile preconstituite , cu intenia de a crea instrumente
de probaiune , este relevant pentru :
- educaia juridic n domeniul relaiilor de drept privat;
- asigurarea unui cadru amiabil n raporturile juridice civil e;
- evitarea unor procese civile de lung durat i costisitoare;
- ntrirea sentimentului de credibilitate n justiie ca urmare a faptului c
acestea i ntemeiaz soluiile pe nscrisuri autentice , iar nu pe alte probe
n legtur cu care prile adverse i manifest suspiciunile de
incorectitudine.
3.1.4 Lucrare de verificare

Detaliai noiunea de act notarial
3.1.5 BIBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.

14 __________________________________________________________________________
_________________________________________________________________Actul notarial
ACTUL NOTARIAL
Rolul notarului public n constatarea voinei juridice a autorilor actelor juridice
civile , ncheiate in fata sa. nscrisul notarial n procesul civil
- Rolul notarului public n constatarea voinei juridice a autorilor actelor juridice civile ,
ncheiate in fata sa
- nscrisul notarial n procesul civil
3.2.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea importanei
rolului notarului public n constatarea raporturilor juridice i civile ,de natur
necontencioas . Prin nscrisurile pe care le produc , notarii publici asigur
perenitatea tranzaciilor ,garanteaz echilibrul conveniilor , asigur
autenticitatea i fora executorie a contractelor.
3.2.2 ROLUL NOTARULUI PUBLIC N CONSTATAREA VOINEI JURIDICE A
AUTORILOR ACTELOR JURIDICE CIVILE NCHEIATE N FAA SA
nelepciunea juridic trebuie s conduc , n materia dreptului privat , spre
practica nscrisurilor preconstituite , i nu oricum , ci n forma intelectualizat a
actului notarial ,bazat pe cunoaterea voinei interne , reale ,a actelor juridice
civile.
n mod obinuit , voina intern se reflect n declaraia de voin a
persoanei respective ,fcut cu ocazia ncheierii actului juridic. n ipoteze n care
declaraia de voin nu ar fi conform cu voina intern ,actul juridic trebuie s fie
interpretat , n principiu ,potrivit voinei interne. Voina intern devine voin juridic
n momentul exteriorizrii sale ,n forma consimmntului .
Pentru a dobndi caracterul de voin juridic , voina psihologic a
persoanei trebuie s fie deliberat , s fie liber , neviciat i s fie declarat .
n procesul de elaborare a voinei juridice , persoana pleac de la
reprezentarea
intelectual a rezultatelor pe care urmrete s le obin i de la evaluarea obinut
i de la evaluarea diferitelor motive care pot influena adoptarea deciziei sale.
Motivul , sau motivele , care finalizeaz procesul de deliberare ,
determinnd n mod hotrtor adoptarea deciziei de a ncheia un act
juridic ,constituie scopul sau cauza actului juridic , element esenial n structura
contractului.
Voina declarat trebuie s corespund voinei interne , reale a persoanei.
Att adoptarea , ct i declararea voinei juridice , trebuie s aib loc n mod
contient ; persoanele lipsite de integritatea facultilor lor intelectuale , cum sunt
minorii sub 14 ani , debilii i alienaii m intali , cei aflai n stare avansat de
ebrietate , sub hipnoz , neavnd voina contient , sunt lipsii de voin juridic
i ,deci ,nu pot ncheia acte juridice.
Voina juridic determinat de considerentele hotrtoare , care nu
corespund realitii (eroare) , de manopere viclene ale celeilalte pri sau ale unei
tere persoane , n nelegere cu acesta (dol) sau pe acte de constrngere fizic ori
moral (violen) , nu este voin juridic liber , ci este viciat , ceea ce
ndreptete persoana respectiv s cear instanei de judecat anularea actului
astfel ncheiat , pentru viciu de consimmnt.
Voina juridic se concretizeaz n actul juridic civil care este definit ca
__________________________________________________________________________ 15
_________________________________________________________________Actul notarial
manifestare de voin a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice , svrit
n scopul de a crea ,modifica sau stinge raporturi juridice civile.
Prin caracterul su voliional , actul juridic civil se deosebete de celelalte
fapte juridice (evenimente i aciuni svrite fr intenia de a produce efecte
juridice).
Cnd este opera unei singure voine , actul juridic este unilateral ; cnd
este opera a dou sau mai multe voine ,actul juridic este bilateral sau multilateral.
Cele mai multe acte juridice sunt bilaterale i se numesc convenii sau
contracte.
Actele juridice unilaterale produc efecte juridice numai n mod
excepional , n cazurile anume prevzute de lege.
Pentru a fi valabil , orice act juridic trebuie s aib urmtoarele elemente
structurale :
- consimmntul persoanelor care ncheie actul juridic civil ;
- capacitatea de a-l ncheia;
- un obiect determinat i ilicit ;
- o cauz licit.
n principiu , actele juridice sunt consensuale , voina juridic a prilor
producnd efecte juridice , independent de forma n care se manifest ; prin
excepie , unele acte juridice civile sunt formale sau solemne , valabilitatea lor fiind
condiionat de respectarea formei anume prevzute de lege pentru exprimarea
voinei.
Cele mai multe acte juridice civile sunt pure i simple; unele pot fi ns
afectate de modaliti (termen ,condiie).
Actul juridic civil produce efecte (creeaz ,modific , transmite sau stinge
drepturi i obligaii civile) ntre prile care l-au ncheiat i ,n msura prevzut de
lege , i fa de succesorii universali cu titlu universal sau cu titlu particular , i fa
de creditorii chirografari ai prilor ; el nu poate da natere dect n mod excepional
unor drepturi sau obligaii fa de tere persoane , dar situaiile pe care le -au creat
sunt opozabile prilor n condiiile prevzute de lege.
Actul juridic ncheiat cu nclcarea prevederilor legale este sancionat cu
nulitatea.
ntruct fora probant deosebit a actului pe care notarul public l
autentific nu poate fi combtut dect prin nscrierea n fals , i se poate imputa
infraciunea de fals intelectual , prevzut de art. 289 Cod Penal , numai dac
atestrile sale ,reinute ca necorespunztoare adevrului , privesc constatri proprii
i dac aceste constatri fac parte din cadrul atribuiilor de serviciu ce i revin potrivit
legii ,adic cele referitoare la prezena , identificarea , consimmntul i semntura
prilor.
3.2.3 NSCRISUL NOTARIAL N PROCESUL CIVIL

Unul din capitolele importante ale dreptului , ca tiin , l formeaz teoria
general a probelor , ca urmare a faptului c prin probe se ajunge la stabilirea strii
de fapt se intereseaz soluionarea unui litigiu sau la stabilirea coninutului
raportului juridic litigios dedus judecii , iar , de aici ,la stabilirea normelor juridice
incidente n cauza concret i la soluia pe care o pronun judectorul n
cauz ,dup regulile silogismului juridic.
Pe acest raionament s-au cristalizat urmtoarele principii :
a) Idem est non esse et non probari (a nu fi sau a nu fi probat este tot una ).
Pornind de la acest principiu , legea procesual-civil recunoate dreptul
subiectiv procesual la prob ,care dubleaz i ntrete dreptul subiectiv
16 __________________________________________________________________________
_________________________________________________________________Actul notarial
substanial .
b) Da mihi factum , dabo tibi ius (prezint-mi faptul , eu i voi da dreptul ).
Conform acestui principiu , reclamantului din procesul civil i revine sarcina de
a prezenta faptele ,urmnd ca judectorul s se pronune asupra dreptului
pretins de reclamant , prin aciunea civil.
Rezult c n procesul civil sarcina de a prezenta faptele revine prii
reclamante , partea prt avnd i ea dreptul s constate faptele ,n urma
discutrii
n contradictoriu a probelor prezentate de cele dou pri , inclusiv pe
baza probelor ordonate ,din oficiu ,de judector , n virtutea rolului activ pe care
Codul de procedur civil l confer judectorului.
c)
Actori incubit probatio (sarcina probei incub reclamantului).
Potrivit acestui principiu , ndatorirea prezentrii dovezilor pentru orice
pretenie formulat n justiie , ca i pentru orice susinere care nu este o simpl
negare a preteniilor celeilalte pri , ci constituie o propunere proprie ,revine ab
initio autorului acesteia , adic reclamantului.
Ca urmare a aplicrii acestei reguli ,n cursul desfurrii unui proces ,sarcina
probei revine ,pe rnd , fiecreia dintre pri.
d)Actore non probante ,reus absolvitur (dac reclamantul nu probeaz , prtul este
absolvit).
Aceast regul este menit s completeze regula menionat c : a nu exista este identic cu a
nu proba. e) In dubio pro reo (prtul profit de dubiu).
Aceast situaie exprim o probaiune neconcludent sau insuficient , care nu
permite judectorului s-i formeze intima convingere.
Din principiile enunate ,rezult c probaiunea este o sarcin pe ct de complex ,
pe att de dificil i c recursul la nscrisurile notariale , n eventualitatea unui
proces , elimin dificultile de probaiune menionate.
Acestea sunt principalele principii care relev importana probelor n proce sul civil i
care se ntregesc unele prin celelalte , potrivit unui principiu dialectic exprimat prin
propoziia toate sunt legate de toate.

Explicai fora probanta a actului autentificat de ctre notarul public
3.2.5 BIBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.

__________________________________________________________________________ 17
__________________________________________________Reguli comune actelor notariale
REGULI COMUNE TUTUROR ACTELOR NOTARIALE

Procedura actelor notariale. Reguli comune pentru ndeplinirea actelor notariale
- Noiunea actului notarial
- Categorii de acte preconstituite
4.1.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea modului n
care notarii publici ndeplinesc actele notariale
4.1.2 PROCEDURA ACTELOR NOTARIALE. REGULI COMUNE PENTRU
INDEPLINIREA ACTELOR NOTARIALE
Reglementrile activitii notariale consacr unele reguli general aplicabile pentru
ntocmirea actelor notariale.
Aceste reguli i au raiunea n obligativitatea garantrii de ctre modul de
incheiere a actelor notariale, a forei si importanei juridice ce este prezumat n
cazul acestor nscrisuri. Ceea ce contribuie la formarea acestei prezumii este nu
numai mprejurarea c sunt opera unui organ ce deine autoritatea statal ci i
faptul c la ntocmirea actelor notarul public este obligat s desfaoare o acti vitate
de cercetare si verificare pentru stabilirea situatiei reale de drept si fapt precum si
aplicarea n consecin a legii. Acest aspect provine din principiul rolului activ al
notarului public.
1. FAZA PREMERGATOARE NCHEIERII ACTELOR NOTARIALE
A. Constatarea identitii prilor.
Pentru ntocmirea actelor notariale, Legea (art. 50), dispune c notarul public
va proceda la constatarea identitii prilor sau, dupa caz, a reprezentanilor sau a
celor chemai s incuviineze actele ndeplinite. Obligativitatea expres si de
nenlaturat a acestei dispoziii evideniaz importana identitii prilor, element ce
influeneaz n mod direct garania de sinceritate a nscrisului care reprezint i
certitudinea c persoanele care figureaza n act sunt aceleai cu cele ce au
participat la ntocmire i i-au dat consimmntul.
Pe lng acest aspect prin ndeplinirea acestei cerine se poate proba n cazul unui
proces prezena n acel moment n faa notarului public a persoanei ce a participat
la ncheierea actului.
De la aceasta cerin fac excepie actele ce nu nglobeaza n ele
consimmntul persoanei, pentru aceste acte fiind important obiectul i nu
persoana care l solicit. Asemenea acte sunt: darea de dat cert, legalizrile de
copii dup nscrisuri, precum iI legalizarea semnturii traductorului.
Constatarea identitii persoanei nseamn stabilirea numelui si prenumelui
acesteia, a domiciliului sau, dupa caz, a denumirii i a sediului, precum i, dac mai
este cazul, a tuturor elementelor ce o disting.
Potrivit prevederilor art. 50, prile participante la actul notarial pot fi identificate de
notarul public prin meniunea c le cunoate personal. n situatia necunoaterii
personale, identitatea acestora va fi stabilit, obligatoriu, folosind urmtoarele
mijloace:
- acte de identitate sau legitimaii oficiale prevzute cu tampil, semnatura i
fotografia posesorului;
- atestarea avocatului care asist partea;
18 __________________________________________________________________________

- doi martori de identitate, cunoscui personal de notarul public sau ide ntificai
conform celor menionate mai sus.
Legea, datorit garaniilor pe care trebuie s le prezinte martorii nu recunoate
aceast calitate:
- persoanelor care nu au mplinit 18 ani ;
- celui care figureaz n act ca parte sau beneficiar;
- celui care din cauza unei deficiene fizice sau psihice nu este apt pentru dovedirea
identitii.
Identitatea minorilor pn la 14 ani se stabilete potrivit certificatului de
natere; n cazul militarilor n termen, prin nscrisuri emanate de la autoritatea
militar cu condiia ca acestea s poat, prin coninutul lor, servi la identificare; iar
n cazul deinuilor prin dovada nregistrrii acestora n registrul penitenciar i prin
atestarea comandantului locului de deinere.
B. Verificarea calitii i capacitii prilor.
Notarul public are obligatia de a verifica calitatea i capacitatea prilor cu
ocazia ndeplinirii urmtoarelor categorii de acte:
- acte cu caracter patrimonial ;
- acte privind statutul civil al persoanei.
Aceasta obligaie nu subzist n cazul solicitrii ntocmirii unor acte pentru
valabilitatea crora legea nu determin o relevan a persoanei solicitante
(enumerate anterior).
Procedura verificrii calitii prilor.
Notarul stabilete calitatea prilor pe baza titlurilor legale pe care acestea le
prezint i care justific participarea lor. Titlurile respective trebuie sa provin de la
organele abilitate i s ndeplineasc condiiile de form i de fond prevzute de
lege. Astfel, verificarea calitii va consta n cercetarea dac persoana prezent
este titulara drepturilor prezentate n baza raportului juridic cuprins n actul respectiv
sau n cazul reprezentrii dac persoana prezent este cea mputernicit prin
procur sau este reprezentantul legal al titularului dreptului.
Constatarea lipsei calitii, dac aceasta reprezint o condiie necesar
pentru ncheierea actului , va determina notarul public s refuze ncheierea actului.
Procedura verificrii capacitii prilor.
Dac condiia calitii prii se refer la posibilitatea acesteia de a participa la
ncheierea unui anumit act juridic, capacitatea se refer la ncheierea n general a
actului juridic. Datorit condiiilor generale impuse pentru ncheierea actelor civile ,
condiii ntre care capacitatea este un element dintre cele mai importante , i pentru
c lipsa acesteia se sancioneaz cu nulitatea absolut, notarul public la ncheierea
actului este obligat s verifice capacitatea persoanelor sub cele trei aspecte ale
sale: folosina, exerciiul si discernmntul.
Existena capacitii se verific pe baza actelor doveditoare prezentate de
pri. n
cazul n care prile dovedesc capacitatea de folosin i de exerciiu deplin a
dreptului civil, notarul public va putea proceda n principiu la ntocmirea actelor
solicitate de pri.
Pentru situaia lipsei capacitii de exerciiu pentru ca totui, titularul dreptului
s poat beneficia de pe urma acestora in legislatie, se recunoaste posibilitatea
acestora, de a dispune in urmatoarele conditii:
Reprezentarea legal este urmarea fie a unei incapaciti de exerciiu naturale
(cazul minorului sub 14 ani sau a interzisului judectoresc), fie a unei incapaciti
legale (cazul pedepselor complementare). Pentru minorul sub 14 ani, reprezentarea
se exercit de ctre ambii prini dac sunt n via sau de tutore, dup caz.
Persoana pus sub interdicie judectoreasc din cauza alienrii facultilor mintale
__________________________________________________________________________ 19

este reprezentat printr-un tutore numit de autoritatea tutelar. Aceeai procedur o
urmeaz i situaia celui condamnat printr-o hotrre penal, persoana numit de
autoritatea tutelar purtnd denumirea de curator.
n exercitarea atribuiilor lor, prinii, tutorele sau curatorul pot ndeplini acte
juridice notariale singuri sau cu ncuviintarea autoritii tutelare , afar de unele
categorii de acte ce le sunt total interzise.
Asistarea const n mijlocul legal prin care se ntregete capacitatea
restrans a persoanelor n vederea ncuviinrii anumitor acte ncheiate de acestea.
Singurul caz de capacitate de exerciiu restrns o constituie minoritatea persoanei
n vrst de 14 pn la 18 ani. Aceasta ncheie personal actele juridice dar cu
ncuviinarea prealabila a reprezentantului legal n cazurile prevzute de lege.
Astfel, n actele mai importante, este necesara asistarea pentru evitarea abuzurilor
cauzate de lipsa de experienta a minorului;
autorizarea se d, n cazurile prevzute de lege, pentru aco perirea lipsei de
capacitate de ctre autoritatea tutelar. Aceasta trebuie s aib n vedere la
acordarea autorizaiei, ca actul pentru care aceasta se cere, s prezinte un folos
nendoielnic pentru cel ocrotit;
reprezentarea conventional nu face parte alturi de celelalte cazuri, din aprarea si
protejarea intereselor anumitor persoane prevzute de lege. De aceea, o i tratez
separat. Pentru a putea exista reprezentarea legal se presupune c att cel
reprezentat ct i reprezentantul (mandatarul) trebuie s aib capacitate de
exerciiu deplin. Natura juridic a acesteia nemaifiind legal ci contractual, notarul
public o va putea constata prin nscrisul constatator (procura) prezentat de parte.
Pentru c procura este un act accesoriu, se apreciaz c aceasta trebuie s
ndeplineasc toate cerinele de form ale actului principal. Pe lng aceasta,
pentru a putea fi luat n considerare de ctre notarul public, aceasta trebuie sa fie
i special (pe lng forma autentic cerut). n cazul dublei reprezentri pe lng
aceste cerine, mai este necesar precizarea n mandat a tuturor clauzelor
contractuale, inclusiv preul acestuia (al contractului).
O situaie deosebit de apreciere de ctre notar a capacitii de exerciiu
unei pri contractante este i aceea a femeii, care prin cstorie nainte de a
deveni major, i anume de la vrsta de 16 ani i, n caz excepional, de la 15 ani,
dobndete capacitate de exerciiu deplin.
Decretul nr. 31 / 1954 n definiia dat capacitii de exerciiu nu limiteaz vrsta
pn la care persoana are capacitate de exerciiu. Totui, analiznd problematica
referitoare la protecia persoanelor de vrsta a III-a (inclusiv aspectele specifice
legate de contractele de vnzare-cumprare cu clauz de ntreinere, ncheiate de
persoanele vrstnice ca beneficiare ale obligaiei de ntreinere, obligaie care n
numeroase cazuri nu se respect de ctre cei care i-o asum si pricinuiesc
abuzuri), a fost promulgata Legea de asistenta social a persoanelor vrstnice, nr.
17 / 2000, care stabilete unele forme de protecie judiciara i social a persoanelor
aflate n cauz.
Conform acestei legi, sunt considerate persoane vrstnice, persoanele care au
mplinit varsta de pensionare stabilit de lege.
Beneficiaz de prevederile prezentei legi persoana vrstnic, definit mai
sus, care se gsete n una dintre urmtoarele situaii:
a) nu are familie sau nu se afl n ntreinerea unei sau unor persoane obligate la
aceasta, potrivit dispoziiilor legale n vigoare;
b) nu are locuin i nici posibilitatea de a-i asigura condiiile de locuit pe baza
resurselor proprii;
c) nu realizeaz venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea
ngrijirii necesare;
20 __________________________________________________________________________

d) nu se poate gospodri singur sau necesit ngrijire specializat;
e) se afl n imposibilitatea de a-i asigura nevoile sociomedicale, datorit bolii ori
strii fizice sau psihice.
Persoana vrstnic astfel cum este definit mai sus, trebuie sa fie asistat la
cererea sa sau din oficiu, de un reprezentant al autoritatii tutelare, la ncheierea
oricrui act juridic de nstrinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce -i aparin,
n scopul ntreinerii i ngrijirii sale.
n conformitate cu prevederile aceleasi legi, la autentificarea acestor acte
notarii publici au n vedere ca obligaiile de ntreinere i de ngrijire, precum i
modalitile practice de executare a lor s fie menionate expres n actul juridic
ncheiat i s trimit un exemplar al actului autoritatii tutelare .
n situaia n care dobnditorul bunurilor obinute ca urmare a actului juridic de
nstrinare nu i execut obligaia de ntreinere i de ngrijire a persoanei
vrstnice, poate fi sesizat autoritatea tutelar a consiliului local n a crui raz
teritorial domiciliaz persoana vrstnic de ctre orice persoan fizic sau juridic
interesat ; autoritatea tutelar va efectua o anchet social complet a cazului n
termen de 10 zile de la sesizare i, n situaia n care va constata c cele sesizate
sunt reale, va propune msurile necesare de executare legal a dispoziiilor nscrise
n actul juridic ncheiat.
n practic, persoana vrstnic nu solicit s fie asistat, iar din oficiu ar urma
ca autoritatea tutelar s cunoasc mprejurarea care determin aceast persoan
s ncheie un contract de ntreinere.
n acelai timp, nu toate persoanele care au mplinit vrsta de pensionare pot fi
prezumate ca fiind n imposibilitate de a-i exprima liber voina, avnd n vedere i
faptul c sunt persoane care depesc vrsta de pensionare i dein funcii publice,
economice i politice i, ca atare, nu le putem considera c ar avea nevoie de
asisten social la semnarea actelor de dispoziie - de ntreinere, de vnzarecumprare cu clauz de ntreinere.
Pentru acetia nu ar trebui s fie obligatorie asistarea de reprezentanii
autoritii tutelare. Intenia legiuitorului nu a fost s ncadreze toate persoanele care
au vrsta de pensionare n categoria celor care ar necesita asisten social.
Din dispoziiile legii rezult c persoana care face actul de dispoziie are latitudin ea
de a solicita un reprezentant al autoritii tutelare i nu constituie obligaie pentru ca
persoana respectiv sa fie asistat .
Sunt autori, care consider c persoanele vrstnice la care se refer Legea nr.
17 / 2000 i care trebuie asistate de reprezentantul autoritii tutelare la ncheierea
contractului, sunt cele aflate fie n situaia prevzut de art. 142 din Codul familiei
(cel care nu are discernmnt pentru a se ngriji de interesele sale din cauza
alienaiei mintale ori a debilitii mintale i urmeaz a fi pus sub interdicie) fie a art.
152 din Codul familiei (privind instituirea curatelei pentru cel care are discernmnt
dar nu-i poate apra momentan interesele, din motive de boala, btrnee, lipsa de
la domiciliu sau din alte motive temeinice).
Punerea sub interdicie este o situaie care intervine ori de cte ori o persoan nu
are discernmnt, din cauza alienaiei sau debilitii mintale.
Tocmai pentru a se evita abuzurile n aprecierea acestor stri, punerea sub
interdicie se face doar de ctre instana judectoreasc.
C. Verificarea raporturilor reale dintre pri, a scopului urmrit i lmurirea
acestora asupra consecinelor juridice ce decurg din actul ntocmit (art. 45 alin.1)
Expresie a rolului activ al notarului public aceste aspecte prealabile ndeplinirii
procedurii notariale sunt prezentate mpreun datorit strnselor legturi dintre ele.
Astfel, pentru a putea verifica scopul urmrit de pri, notarul trebuie s ntrevad i
s cunoasc adevratul raport dintre ele, iar pentru a le putea da lmuririle
__________________________________________________________________________ 21

necesare asupra efectelor actelor, trebuie s cunoasc att raportul dintre ele ct i
scopul urmrit.
Toate aceste aspecte se refer la ndeplinirea unei condiii de valabilitate a
ncheieriiactului notarial i a actului n general i anume acestea trebuie s conin
voina real si liber exprimat a prilor.
Verificarea raporturilor reale dintre pri.
Pentru a deslui raporturile reale dintre pri, raporturi ce pot avea efecte directe
asupra ncheierii actelor notariale notarul public trebuie s cear prilor toate
lmuririle de care socotete c are nevoie n acest scop, s solicite prezentarea
oricror dovezi n sprijinul drepturilor invocate sau la situaiile de fapt ce se doresc
atestate, s pun n discuia prilor orice mprejurri de drept sau de fapt pe care le
consider a fi relevante precum i s intervin, la cererea prilor sau din oficiu,
pentru procurarea tuturor informaiilor necesare clarificrii respectivului raport. n
acest sens, Legea notarilor publici (art. 46) dispune obligativitatea organelor
administraiei publice locale de a sprijini prin concursul lor ndeplinirea atributiilor
notariale.
Din cauza dificultilor ce le includ aceste operaiuni de cele mai multe ori este
recomandat ca notarul public s procedeze mai nti la stabilirea scopului urmrit
de pri i apoi s constate raporturile dintre acestea.
Verificarea scopului urmrit de pri.
Pentru c notarul public este garantul legalitii i a moralitii actului ncheiat i
pentru c prezumia legal ce nsoete actul notarial se bazeaz tocmai pe
constatarea de ctre notarul public a autenticitii celor cuprinse n el, este necesar
cunoaterea de ctre notar a scopului urmrit de pri prin ntocmirea respectivului
act.
Scopul urmrit este studiat sub dou aspecte:
- scopul imediat rezid din efectele produse de categoria de acte ncheiate de pri
i este ntotdeauna acelai pentru o anumit categorie de acte. Aceste efecte sunt
n strns legatur cu raporturile dintre pri, astfel nct dac acestea sunt cele
declarate, n msura cunoaterii efectelor actului de ctre pri, i scopul imediat
este cel declarat.
O situaie frecvent i ntr-o oarecare msur tolerat de practic i jurispruden,
este cea a ascunderii scopului imediat al unui act juridic printr-o simulaie. Aa dup
cum am mai artat , eu consider c dac regulile de form i fond privitoare la
ncheierea actelor juridice nu sunt ndeplinite n ambele contracte (att n cel
aparent ct i n cel secret) notarul public, sesiznd simulaia va trebui s resping
cererea prilor.
- scopul mediat este raiunea, motivul personal al fiecrui participant la ncheierea
actului. Acesta difer de la persoan la persoan i intereseaz n cazul de fa
doar n msura n care nu este n conformitate cu caracterul moral sau legal cerut
pentru valabila ncheiere a actelor juridice.
Notarul public nu poate refuza ntocmirea actului public dect n baza unor dovezi
clare i pertinente care s ateste nclcarea prin scopul urmrit a dispoziiilor
imperative ale legii, simpla bnuial sau necunoaterea exact a notarului public a
adevratului scop urmrit de pri nu poate constitui o cauz real de refuz de
ntocmire a actului solicitat.
Lmurirea prilor asupra consecinelor care decurg din actul juridic pe care
doresc s-l ntocmeasc.
Notarul public este dator s dea prilor ndrumrile i explicaiile necesare asupra
nelegerii depline a efectelor i consecinelor actului pe care acestea urmeaz a -l
semna.
Aducerea la ndeplinire a acestei obligaii n baza caracterului de consilier legal al
22 __________________________________________________________________________

notarului public are n vedere pe lng cunoaterea elementelor expuse anterior i
o temeinic pregatire profesional.
Pe lng expunerea consecinelor actelor notarul public este chemat ca n baza
experienei i a pregtirii sale s ndrume prile pentru alegerea mijlocului legal cel
mai potrivit pentru satisfacerea nevoilor lor.
Rolul notarului este acela de a percepe voina juridic a prilor de a realiza acte
juridice care produc efecte juridice, de a verifica discernmntul acestora i dorina
clar a prilor contractante , care se traduce prin discernmnt , c doresc sa
ncheie acel act notarial conform voinei lor.
Totodat, notarul prin simul su juridic de care d dovad trebuie s sesiseze c
prile contractante sunt de bun credin, astfel nct la ncheierea actului notarial
s se abin de la manevre dolosive sau de la orice fel de violen care ar putea
duce la nulitateaactului pentru viciu de consimmnt sau la meninerea ca valabil al
unui act ncheiat n mod neregulat.
D. Verificarea formelor prealabile cerute de norme speciale pentru validitatea
actelor.
Dac pentru validitatea procedurii notariale legea cere respectarea unor condiii de
form prealabil exercitrii acesteia , notarul public este obligat ca nainte de
ntocmirea propriu-zis a actului s verifice dac certificatele doveditoare ale
ndeplinirii acestuia sunt anexate la dosar. Dac aceste nscrisuri doveditoare sunt
eliberate de anumite instituii, notarul public va verifica autenticitatea i actualitatea
acestora, precum i existena semnturii i sigiliului organului competent.
Deoarece o expunere exhaustiva a acestor cerine ar depi natura prezentei
lucrri, m limitez a prezenta numai cele mai des ntlnite condiii prealabile:
- n cazul actelor ce provin de la autoritile altui stat i n lipsa unor convenii
internaionale la care Romnia este parte, cu privire la recunoaterea actelor,
acestea pentru a putea fi luate n considerare de notarul public, acestea trebuie s
conina fie APOSTILA (Conventia de Haga 1961) fie o supralegalizare a
semnaturilor si sigiliilor organelor emitente, operaiune ce se poate desfura de
ctre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din acel stat, sau de
ctre Ministerul de Externe (art. 57 alin. 2 si 3 din lege);
- forma autentic a actului de proprietate privitor la un imob il (teren) atunci cnd se
are n vedere transmisiunea dreptului de proprietate sau constituirea unei ipoteci.
ntruct condiia de autenticitate a actului este cerut ad validitatem , notarul public
nu va putea lua n considerare un act de proprietate asupra unui imobil dect dac
acesta este ntocmit in form autentic;
- nstrinarea bunului s nu fie interzis, aceasta avnd un caracter de
inalienabilitate temporar. Am n vedere dispozitiile privitoare la interdictia de a
nstrina terenurile dobndite, potrivit Legii nr. 18 / 1991, republicat precum si
cele referitoare la imobilele cu destinatie de locuinte cuprinse in Legea nr. 112 /
1995 (art. 9);
- obinerea certificatului de atestare fiscal care atest situaia plaii impozitului
pentru acel bun , are ca rol protejarea intereselor dobnditorilor de bun credin,
tiut fiind c la impunerea plaii impozitului, se are n vedere deinatorul actual al
bunului;
- obinerea extrasului de carte funciar potrivit cruia imobilul nu este grevat de
sarcini, precum i orice alte acte prevzute de lege.
Verificarea achitrii taxelor notariale
Taxele de timbru sunt sumele datorate statului de catre solicitantul actului notarial,
sume ce trebuiesc pltite n baza investirii cu autoritate public a acestuia, caracter
din care decurge specificul autentic al actului ntocmit de notarul public. Deci, cu
alte cuvinte, ca i n alte cazuri, persoana ce beneficiaz de serviciul public este
__________________________________________________________________________ 23

datoare a plti acest serviciu prin achitarea unei taxe corespunzatoare. Un al doilea
aspect l reprezint caracterul de impozitare a circulaiei bunurilor n cazul actelor ce
au un asemenea obiect, taxa fiind datorat n funcie de valoarea lor.
Fiind o condiie premergtoare ncheierii actului notarial, taxele determinate se
pltesc anticipat, excepie fcnd procedura succesoral pentru efectuarea creia
taxa se datoreaz din momentul ntocmirii ncheierii finale.
Obligaia plii taxei este solidar, deci n caz de pluralitate fiecare dintre pri este
rspunztoare pentru plata integral. De la aceast regul prile pot deroga
stabilind n sarcina (sau n ce cote) creia dintre ele revine plata sumei.
Actele pentru care nu s-a achitat (n tot sau n parte) taxa de timbru, nu pot fi
socotite ca fiind ntocmite cu respectarea legilor i ca atare nu pot fi valabil folosite
n circuitul civil.
Potrivit Legii nr.36/l995 (art.32) notarul public are dreptul pentru activitatea prestat
la plata unui onorariu.
4.1.3 ucrare de verificare

Detaliai procedura verificarii raporturilor reale dintre pri, a scopului urmrit i
lmurirea acestora asupra consecinelor juridice ce decurg din actul ntocmit
4.1.4IBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.

24 __________________________________________________________________________
REGULI COMUNE TUTUROR ACTELOR NOTARIALE

ndeplinirea actelor notariale
4.2.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea modului n
care notarii publici ndeplinesc actele notariale
4.2.2 NDEPLINIREA ACTELOR NOTARIALE
A. Cererea pentru ndeplinirea actelor notariale
Ca ilustrare a principiului disponibilitii Legea ( art.43 alin. l) dispune c toate
actele notariale se ndeplinesc la cerere.
Deci , n vederea ndeplinirii unui act notarial , persoanele interesate trebuie s
sesizeze notarul printr-o cerere formulat n condiiile ce vor fi prezentate mai jos.
Prima condiie se subnelege din dispoziiile comune prezente n cadrul
procedurii civile i anume, persoana trebuie s justifice un interes. Pentru
justificarea acestuia precum i pentru ndeplinirea condiiilor artate anterior prile
trebuie s anexeze la cerere actele doveditoare privitoare la identitatea i calit atea
lor , precum i orice alte acte solicitate de notar.
Cererea trebuie adresat n scris putnd fi fcut att personal ct i prin
mandatar. n aceste cazuri mandatul trebuie s fie special i autentic.
B. Locul i momentul desfurrii activitii notariale.
Art. 48 din lege stabilete c activitile notariale se ndeplinesc la sediul biroului
notarial. Totui dac ncheierea actului prezint interes pentru mai multe persoane
sau dac din motive temeinice partea este mpiedicat s se prezinte la sediul
biroului, notarul poate ndeplini respectivul act i n afara biroului notarial. Singura
precizare pe care legea o aduce acestei excepii este s nu se depeasc, prin
deplasarea notarului, limitele circumscripiei sale teritoriale.
Privitor la momentul ncheierii actului, acesta este de regul ncadrat n
programul de serviciu. ntruct de acesta am vorbit, voi preciza aici c n cazul n
care ntocmirea actului nu sufer amnare din motive obiective, la cererea prii
interesate, notarul public l va putea ndeplini i n afara orelor de lucru. Aprecierea
motivelor precum i acceptarea acestuia in n acest caz de bunvoina notarului , el
fiind inut de caracterul de interes public al serviciului su , dect n timpul prevz ut
de lege pentru desfurarea activitilor sale.
C. Redactarea nscrisurilor
Dei este prevzut de Capitolul II din lege alturi de procedurile specific notariale,
redactarea nscrisului cu coninut juridic nu prezint caracterele unei veritab ile
proceduri, aceasta fiind o atribuie ce se impune n activitatea notarial din cauza
necunoaterii prevederilor legale de majoritatea cetenilor, lips ce trebuie
completat pentru corecta exprimare a voinei acestora de ctre notarul public.
Aceast atribuie se impune prin pregtirea temeinic n materie juridic precum i
prin experiena cerut de lege notarului public.
Legea prevede c aceast activitate se ndeplinete la solicitarea prilor.
Dei , n principiu , prile pot redacta singure coninutul nscrisului ce doresc a-l
autentifica, notarul public , fiind garantul legalitii actelor ntocmite , trebuie s se
__________________________________________________________________________ 25

asigure de respectarea de ctre acesta a conditiilor legale de forma i fond prin
aceasta putnd aduce orice modificri necesare. Dac partea nu este de acord cu
aceste modificri i struie pentru pstrarea coninutului iniial, notarul public va
refuza ntocmirea actului , dnd n acest sens o ncheiere de respingere motivat .
Pentru respectarea principiului legalitii, se prevede n art. 44 din lege, c
nscrisurile pentru care este necesar forma autentic pot fi redactate numai de
notarul public, de avocatul prii interesate sau de consilierul persoanei juridice,
precum i de absolvenii facultilor de drept, n ceea ce privete nscrisurile ce se
refer la acetia, la soul, ascendenii sau descendenii lor.
Prin redactarea nscrisului ce urmeaz a face obiectul actului notarial se
urmrete exprimarea clar si neechivoc a voinei prilo r, precum i evitarea
oricror lipsuri sau inadvertente ce ar fi de natur s produc prejudicii prilor sau
s nasc eventuale litigii.
nscrisurile trebuie redactate ntr-un numr de exemplare cel puin egal cu
cel al prilor plus doua exemplare dintre care unul rmne n arhiva biroului notarial
iar altul servete la ndeplinirea operaiunilor de publicitate imobiliar. Prin
extinderea prevederilor legale, n cadrul redactrii trebuie s se fac meniunea pe
fiecare exemplar n parte despre numrul acestora precum i despre cte
exemplare s-au eliberat.
Actele solicitate de pri precum i cele redactate de acestea sau de notarul public
se ntocmesc n limba romn, aceast regul fiind aplicabil tuturor actelor de
procedur ndeplinite de notar. n art. 47 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, se prevede
c Actele solicitate de pri i orice acte de procedur notarial se ntocmesc n
limba romn.
D. ncheierea de ndeplinire a actului notarial.
Toate operaiunile notariale, mai puin redactarea nscrisurilor i
consultaiile, se constat printr-o ncheiere (art. 49 din Lege).
ncheierea fiind principala manifestare a prezenei notarului la ntocmirea actului ,
garanteaz prin existena sa ndeplinirea solemnitilor prevzute de lege i n
general respectarea tuturor aspectelor de fond sau form cerute de specificul
fiecrui act.
Prin existena ncheierii se atest i competena notarului de a soluiona
cererea prii dndu-se astfel posibilitate instanelor judectoreti s cerceteze, n
cazul unei aciuni n anulare, dac aceast cerin a fost respectat.
Lipsa ncheierii sau a elementelor sale eseniale duce la ineficacitatea
actului n raport cu scopul urmrit prin apelarea la serviciil e notariale.
ncheierea trebuie s cuprind urmtoarele meniuni:
a) sediul biroului notarial, prin aceasta putnd fi determinat i controlat
competena notarului public n special pentru procedura eliberrii copiilor din arhiv
sau a duplicatelor dup actele ntocmite;
b) denumirea ncheierii i numrul acesteia. ncheierea, n funcie de actul ntocmit,
poate fi de autentificare, de legalizare, de dare de dat certa etc. Pentru procedura
autentificrii se trece numrul de autentificare, iar pentru celelalte cazuri numrul de
nregistrare al cererii;
c) data ndeplinirii actului notarial are importan pentru c fixeaz momentul
ntocmirii actului prin aceasta putndu-se stabili unele elemente legate de
prescripia drepturilor sau capacitatea prilor. Da ta va cuprinde ziua, luna i anul iar
n unele cazuri i ora efecturii ncheierii. Prin precizarea acestor elemente se d
dat certa nscrisului ( n sensul art.1182 c.civ). n cazul certificatului de motenitor
prin aceast meniune se subnelege i data ncheierii procedurii succesorale. n
cazul lipsei unei meniuni exprese se prezum ncheierea actului n timpul
programului de lucru afiat.
26 __________________________________________________________________________

d) numele si prenumele notarului public acesta fiind un element de individualizare
necesar datorit posibilitii asocierii i funcionarii mai multor notari publici n sediul
aceluiai birou notarial. Pe lng nume notarul va face i meniunea calitii sale.
e) locul ndeplinirii actului iar dac acesta a f ost realizat n afara sediului biroului
notarial se vor preciza motivele i mprejurrile care au determinat ntocmirea
actului n alt loc.
f) numele sau denumirea prilor, domiciliul sau sediul acestora i meniunea
prezenei lor n persoan, reprezentate sau asistate precum i modul n care li s-a
constatat identitatea. Aceast regul nu se aplic n cazul ncheierilor prin care se
legalizeaz copiile dup nscrisuri sau se d dat cert.
g) artarea ndeplinirii condiiilor de fond i de form ale actu lui, n funcie de natura
acelui act. Aceste condiii sunt specifice fiecrui tip de act notarial n parte i vor fi
prezentate n cadrul procedurii respective.
h) constatarea ndeplinirii actului i a citirii acestuia de ctre pri. Prin indicarea
actului nu se are n vedere actul material intervenit ntre pri ( de exemplu,
contractul de vnzare-cumprare, testamentul, procura, donaia etc.), ci operaia
notarial solicitat de parte (autentificarea, legalizarea de semntur, certificarea
unor fapte etc).
i) artarea perceperii impozitului, taxelor de carte funciara , onorariului precum i
cuantumul acestora. n privina impozitului se va arta modul de percepere precum
i numrul chitanei, fcndu-se meniune despre acest fapt pe restul exemplarelor.
Se va arta modul de percepere al onorariului precum i normele prin care a fost
stabilit.
j) semntura notarului public, iar n cazul ndeplinirii actului n alt loc dect la sediul
biroului notarial , dac notarul public este nsoit de un secretar delega t acesta va
semna i el ncheierea.
k) sigiliul notarului public.
Meniunile eseniale ale actului notarial difer n funcie de fiecare procedur
n parte i vor fi analizate odat cu acestea, aici preciznd c lipsa lor poate fi
acoperit dac rezult din ndeplinirea lucrrilor procedurale. Totui, Legea (art.52)
sancioneaz cu nulitatea absolut actele din care lipsesc prevederile cerute la
literele c,f, j si k.
n cazul strecurrii n actul notarial a unor erori materiale sau d ac exist
lipsuri acestea pot fi ndreptate prin rectificarea ncheierii. Pentru realizarea acesteia
este necesar ca lucrrile rectificate s cuprind date sau omisiuni ce pot fi
ndreptate sau completate. Prin omisiuni se nelege lipsa din redactarea n cheierii a
uneia din meniunile prevzute de lege.
Rectificarea se va face la cererea prilor interesate sau din oficiu , cu acordul
prilor. Acordul este prezumat dac prile, legal citate, nu se prezint. Meniunea
rectificrii se va face pe toate exemplarele actului printr-o ncheiere de rectificare
separat de cea original, n acest sens fiind necesar prezentarea tuturor
exemplarelor actului.
3. REFUZUL DE NDEPLINIRE A ACTULUI NOTARIAL
Potrivit reglementarii Legii (art.6 al 2) notarul public este garantul ndeplinirii
legale a actelor prin obligaia ca n situaia constatrii existenei unor elemente
contrare legii sau bunelor moravuri s refuze ntocmirea acestora. Aceste elemente
au un caracter nelimitat numeric constatarea lor fiind lsat la aprecierea notarului.
Totui pe lng motive de drept material Legea ( art. 3l alin 2) prevede n mod
enuniativ urmtoarele motive de origine procedural pentru respingerea cererii de
ndeplinire a actului notarial:
a) solicitarea lucrului n afara orelor de program, cu excepiile artate la art. 48 alin.
3.
__________________________________________________________________________ 27

b) neprezentarea documentaiei necesare sau prezentarea ei incomplet;
c) neplata taxelor i a onorariului;
d) imposibilitatea identificarii prilor sau lipsa lor de discernmnt. Aici a mai
aduga, dup cum am mai artat, decelarea de ctre notar a unui scop urmrit de
pri care nu este n concordan cu prevederile legale.
Notarul public va ncunotiina prile despre carenele actului pe care l -au solicitat
i le va ndruma pentru remedierea acestora.
n cazul n care prile struie ca actul s fie ndeplinit n forma cerut iniial, notarul
i va materializa refuzul prin ntocmirea unei ncheieri de respingere a cererii.
Aceasta pe lng elementele cererii va conine motivele de drept i de fapt ce au
dus la respingerea acesteia, precum i meniunea potrivit creia partea poate
depune plngere, n termen de 10 zile de la data la care au luat cunotin de
respingere, la judecatoria din circumscripia creia face parte biroul notarial.
ncheierea de respingere se ntocmete n doua exemplare unul fiind anexat
dosarului actului iar cellalt depus n arhiva biroului notarial.
Dupa ntocmire, notarul va solicita prii s semneze c a luat la cunotin de
ncheierea de respingere, iar dac aceasta refuz, notarul va consemna acest lucru,
iar dac partea lipsete, i se va comunica o copie de pe ncheiere conform
procedurii comune.
4. ELIBERAREA ACTELOR NOTARIALE
Dup ndeplinirea n condiiile legii a actelor notarul public va elibera fiecrei pri
cel puin cte un exemplar. Actele se elibereaz prilor personal sau
reprezentanilor acestora, precum i altor persoane indicate de ele.
Fr a fi obligate s justifice un interes prile pot solicita notarului public copii dup
actele ntocmite sau adeverine care s ateste existena lor.
Pentru eliberarea duplicatelor notarul public va cita prile reprezentate sau
succesorii acestora. Duplicatul are aceeai for probant ca i originalul,
reproducnd cuvnt cu cuvnt cuprinsul nscrisului original precum i cel al
ncheierii. n locul semnturilor se va trece numele i prenumele fiecrui semnatar.
i alte persoane dect prile pot obine copii de pe actele notariale sau adeverine
dar notarul public n baza obligaiei de confidenialitate de care este legat va trebui
s verifice dac aceste persoane justific un interes. n acest sens persoanele
interesate trebuie s arate n cererea de eliberare motivele pentru care solicit
respectivele acte. Notarul public va aprecia oportunitatea i va da curs cererii sau o
va refuza, n acest caz ntocmind i o ncheiere de respingere
Comentati procedura ncheierii de ndeplinire a actului notarial
4.2.4IBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.


28 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________Autentificarea actelor
AUTENTIFICAREA ACTELOR
AUTENTIFICAREA ACTELOR
- Noiuni prealabile
- Procedura autentificarii
5.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea procedurii
autentificrii actelor notariale.
5.2 Noiuni prealabile

Pentru a se putea nelege importana i caracteristicile specifice precum i
motivaia procedurii autentificrii este necesar a se arata avantajele care provin din
folosirea nscrisurilor autentice.
Definiia actului autentic este data de art.1171 c.civ. care precizeaz c este
actul ce s-a fcut cu solemnitile cerute de lege, de un funcionar public, care are
dreptul de a funciona n locul unde actul s-a fcut. Deci elementul esenial al
actului autentic l reprezint prezena unui funcionar investit cu autoritate public n
momentul constituirii actului, precum i implicarea acestuia n elaborarea sa.
Aceast condiie este cerut pentru garantarea ndeplinirii formalitilor prevzute
de lege, formaliti ce ar putea fi, din rea voin sau din necunoatere, nclcat.
Caracterul solemn se evideniaz i n materializarea procedurii specifice
autentificrii, legea cernd ca aceasta s se fac doar de ctre funcionarul investit
cu o asemenea autoritate i care este competent att din punct de vedere material
ct i teritorial.
Competen de investire a actelor cu for autentic au mai multe categorii
de funcionari, aici ns, dat fiind specificul lucrrii, ne vom referi doar la actel e
autentice ce intr n sfera activitii notarului, acestea fiind totodat i cele mai
numeroase.
Formalitile pe care le constat notarul sunt de natur a garanta c actul
respectiv este opera unei anumite personae, iar cuprinsul su conine o identitate
ntre cele expusei realitate. Aceste garanii sunt cerute de lege pentru a putea
investi nscrisul autentic cu urmtoarele avantaje:
- fora probant a actului autentic folosit ca prob mpotriva unui act sub semnatur
privat, asigur celui care l folosete o prezumie mai puternic n ceea ce privete
coninutul actului i meniunile fcute de notarul public;
- actul autentic poate fi folosit pentru constatarea raporturilor juridice la care sunt
pri persoane ce din cauze de infirmitate sau educaie nu-i pot exprima
consimmntul n cadrul actelor sub semnatur privat;
- actul autentic care constat o crean cert i lichid are putere de titlu executoriu
de la data exigibilitatii acesteia ( art.66 din lege).
Acestea dar i altele, sunt avantajele pentru care persoanele opteaz de cele
mai multe ori pentru forma autentic a nscrisului.
Dar forma autentic nu este ntotdeauna o opiune a prilor n unele cazuri
aceasta fiind cerut de lege pentru recunoasterea ncheierii valabile a unui act.
Aceast cerin este dat pentru nlturarea posibilitii nclcrii de ctre pri a
unor prevederi imperative ale legii sau pentru ca partile s poata fi ncunoiintate
de notarul public asupra efectelor pe care le poate avea ncheierea unui act sau
datorit importanei obiectului lor.
__________________________________________________________________________ 29
Din respectarea cerinelor legale rezid principalul caracter al actelor
autentice i anume fora lor probant. Astfel datorit garaniilor de sinceritate pe
care le include, garanii aduse pe lng participarea notarului public i de obligaia
acestuia de a respecta formaliti stricte de ndeplinire, nscrisurile autentice
beneficiaz de o prezumie de validitate care l scutete pe cel ce le folosete ca
mijloc de prob, de alt dovad, nu doar cu privire la coninutul lor ci i referitor la
persoanele care l-au semnat. Pentru a putea fi rsturnate aceste prezumii este
necesar, n ceea ce privete autenticitatea nscrisului, s se apeleze la procedura
nscrierii n fals.
6.3 Procedura autentificarii
Pe lng regulile comune ndeplinirii actelor, datorit importanei sale, pe
lng respectarea acestora legea impune o serie de condiii suplimentare.
Privitor la cererea de autentificare aceasta trebuie semnat de pri n faa
notarului public, punndu-se astfel n evidena necesitatea ca prile s fie prezente
chiar de la nceputul procedurii.
Concomitent cu stabilirea identitii prilor conform procedurii comune
notarul public va face meniune ca acestea s-au prezentat personal n faa sa. n
caz de reprezentare notarul va face meniune despre acest lucru iar procura va
rmne n original atasata la dosar. Dac notarul are ndoieli cu privire la
deplintatea facultilor mintale ale unei persoane nu va proceda la autentificare
dect n baza certificatului eliberat de un medic specialist referitor la exprimarea
valabil a consimmntului de ctre persoana respectiv n momentul ncheierii
actului .
Pentru valabila exprimare a consimmntului notarul public va ntreba prile
dac au citit actul, dac au neles coninutul, precum i dac exprim ntrutotul
voina lor. Pentru motive temeinice legate de ntocmirea actului, notarul public va
putea lua consimmntul prilor i separat (deci regula este n sensul exprimrii
consimmntului n mod unitar de ctre toate prile) dar n aceeasi zi, n acest caz
trebuind s fac meniune despre locul i ora lurii consimmntului fiecreia
dintre pri, precum i de motivele ce au ntemeiat o astfel de excepie.
Pentru unele cazuri speciale n care prile respective sunt n imposibilitatea
de a-i exprima n mod normal consimmntul legea prevede urmtoarele
modaliti:
- pentru cazul surdomutului tiutor de carte declaraia de voin se va exprima n
scris naintea notarului prin nserarea nainte de semnare a meniunii consimt la
prezentul act, pe care l-am citit;
- n cazul surdomutului analfabet declaraia se va lua prin interpret , notarul fcnd
meniune despre acest lucru;
- n situaia unui nevztor notarul va ntreba partea dac a auzit bine atunci cand i
s-a citit nscrisul, dac cele auzite reprezint voina sa fcnd meniune despre
acest fapt n ncheiere;
- dac partea se afla n imposibilitatea de a semna , indiferent de motive, notarul
public va suplini lipsa prin artarea acestei mprejurari n ncheiere, respectiva
meniune innd loc de semnatur.
Toate exemplarele originale ale nscrisului ce urmeaz a fi autentificat se
semneaz de ctre pri n faa notarului, iar atunci cnd este cazul i de ctre
reprezentanii i martorii de identitate. Aceast obligaie poate reveni i celui care a
redactat nscrisul acesta semnnd pentru certificarea redactrii n bune condiii a
actului.
ncheierea de autentificare pe lng meniunile prevzute n art. 49 i expuse
n capitolul anterior, trebuie s mai conin:
30 __________________________________________________________________________
- constatarea c s-a luat consimmntul prilor;
- constatarea c nscrisul a fost semnat n faa notarului de toate prile sau
meniunea c semnarea nu a putut fi facut , precum i numele prii ce a fost
mpiedicat s semneze;
- numarul anexelor cuprinse n actul autentic;
- dispoziia de investire n form autentic, care se exprim prin formula : Se
declar autentic prezentul nscris .
Aceste elemente sunt prevzute sub sanciunea nulitii.
n fine, cu privire la efectul actelor autentice, aa cum am mai artat, n cazul
autentificrii unei creane certe i lichide puterea de titlu executoriu intervin e n
momentul exigibilitii acesteia. Un caz de retroactivare a efectelor se ntlnete n
situaia respingerii cererii de autentificare, iar prin admiterea plngerii instana
oblig notarul public la ncheierea actului, prin respectiva hotrre se va sta bili c
actul autentificat produce efecte de la data nregistrarii cererii , aceast meniune
fiind fcut n ncheiere i de ctre notarul public.
5.4 Lucrare de verificare

Descrieti procedura autentificarii
5.5 BIBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.


Oficial nr. 92/16.05. 1995

36/1995
__________________________________________________________________________ 31
__________________________________________________________Procedura succesoral
PROCEDURA SUCCESORAL
PROCEDURA SUCCESORAL
- Noiuni prealabile
- Competenta notarului in materie succesoral
- Deschiderea procedurii succesorale
- Msurile de inventariere, conservare i administrare a bunurilor succe sorale
- Desfurarea procedurii succesorale
- Suspendarea procedurii succesorale
- ncheierea procedurii succesorale. Certificatul de motenitor sau legatar.
- Succesiunea vacanta
6.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea procedurii
succesorale.
6.2 Noiuni prealabile
Procedura succesoral cuprinde formalitile ce se ndeplinesc la moartea unei
persoane cu privire la patrimoniul su, i la devoluiunea acestuia ctre succesorii
si n drepturi.
Datorit dificultilor legate de transmiterea patrimoniului persoanei defuncte
legiuitorul a instituit ca aceast procedur s fie realizat de sub ndrumarea unui
notar public care, prin pregatirea i experiena sa, poate face fa problemelor
legate de dreptul de motenire.
Pentru ca transmiterea drepturilor succesorale s se poat face n mod simplu
i operativ, legiuitorul a dat aceast procedur n competena notarului public, dar,
dat fiind caracterul necontencios al aciunii sale, procedura poate fi dus la capt
doar n cazul acordului motenitorilor cu privire la numrul i calitatea lor, precum i
la compunerea masei succesorale i drepturilor ce li se cuvin. Prin urmare n cazul
apariiei nenelegerilor ntre motenitori, notarul public i va ndruma pe acetia, n
faa instanei, pentru soluionarea cauzei printr-un proces contradictoriu.
Pe lng caracterul necontencios al procedurii succesorale notariale, se mai
poate ntrevedea i un caracter facultativ al acesteia, prile , n situaia apariiei
nenelegerilor ntre ele sau chiar fr existenta acestor nenelegeri, se pot adresa
instantei n mod direct, fr a mai sesiza un birou notarial. Acest caracter se poate
deduce, pe lng lipsa unei reglementri contrare, i din dispoziiile privitoare la
suspendarea procedurii notariale (art. 78 alin. 1 lit. c).
6.3 Competenta notarului in materie succesoral
6.3 Competena notarului n materie succesoral.
Pe lng competena de drept comun a biroului notarial, n cadrul procedurii
succesorale apar unele aspecte particulare privitoare la competena de soluionare
a cauzelor succesorale. Astfel:
- competena de soluionare a cauzelor succesorale aparine biroului notarial
din raza teritorial a judectoriei n cadrul creia defunctul i-a avut domiciliul.
Raiunea acestei reglementri rezid din faptul c problemele succesorale au un
caracter complex, iar soluionarea lor poate fi fcut n mod optim de un birou
notarial ce i are sediul n acelai perimetru cu domiciliul defunctului.
Pentru cazul n care defunctul nu a avut ultimul domiciliu n ar, legea
instituie o derogare , n sensul c va fi competent biroul notarial din circumscripia
32 __________________________________________________________________________
teritorial a judectoriei n care defunctul i-a avut bunurile cele mai importante ca
valoare. Datorit dificultilor n stabilirea exact a valorii bunurilor rmase dup
defunct, se apreciaz, innd cont c nu neaprat bunurile imobile au valoare
determinant n acest caz, c ar fi de dorit o soluie legislativ care s vizeze
atribuiile competenei n funcie de locul unde defunctul a avut majoritatea bunurilor
sale imobile.
Notarul public este dator ca , dup sesizare , s -i verifice din oficiu
competena, iar n cazul constatrii c cererea intra n atribuiile altui birou notarial
s-i decline competena n favoarea acestuia (art. 68 alin. 3 din Lege). Pentru
realizarea acestei proceduri, notarul public nu va mai cita prile.
Dac n circumscripia teritorial corespunztoare ultimului domiciliu al
defunctului, funcioneaz mai multe birouri notariale, competena va reveni primului
birou sesizat. n acest sens, notarul public va verifica prin consultarea opisului
succesoral de eviden, inut pentru ntreaga circumscripie teritorial de biroul
notarial desemnat de Colegiul Director al Camerei, dac cauza pentru care a fost
sesizat nu este pe rolul altui birou notarial din aceeai circumscripie.
Competena n cazul motenirilor succesive revine biroului notarial care este
competent n ultima succesiune, dar motenitorii pot conveni s-i stabileasc
drepturile la oricare dintre birourile notariale competente n oricare dintre succesiuni.
6.4 Deschiderea procedurii succesorale
Expresie a principiului disponibilitii procedura succesoral se deschide la cererea
oricrei persoane interesate, a procurorului sau a secretarului consiliului local al
localitii n raza cruia defunctul i-a avut ultimul domiciliu. Remarc c, prin
artarea exhaustiv a titularilor aciunii succesorale , nu se are n vedere i notarul
public; deci aciunea nu se poate pune n micare i din oficiu.
ntr-o alt opinie, pe lng aceste persoane, i notarul public poate deschide din
oficiu, procedura succesoral n cazul existenei urgenei privitoare la conservarea
activului succesoral. Potrivit acestei opinii, lucrrile privitoare la msurile asiguratorii
se dispun din oficiu n urmtoarele situaii:
- cnd nu sunt motenitori cunoscui;
- cnd exist motenitori dar nu li se cunosc domiciliile;
- cnd toi motenitorii au renunat la succesiune;
- cnd este interesat la succesiune, ca legatar, o instituie sau o organizaie
obteasc;
cnd exist pericol ca motenirea s fie nstrinat, risipit sau ascuns.
Totui, apreciez ca n aceste cazuri, pe lng dificultile legate de aflarea de ctre
notar a situaiei deschiderii succesiunii, notarul public nu va putea cunoate
elementele necesare fr a desfura, n prealabil, unele operaiuni pentru
stabilirea identitii i numrului motenitorilor, precum i stabilirea compunerii
activului succesoral. Or, pentru desfurarea unor asemenea acte, notarul public
este obligat, mai nti, s deschid procedura succesoral.
Critica acestei opinii este subliniat i de lipsa n practic a unui asemenea caz de
deschidere a succesiunii.
Potrivit reglementrilor legale n cazul cunotinei despre existena unor bunuri
imobiliare aparinnd defunctului secretarii consiliului local sunt obligai s trimit
sesizrile pentru deschiderea procesului succesoral biroului notarial care ine opisul
de eviden a procedurii succesorale.
Prin formularea orice persoan interesat legiuitorul a inclus, pe lng
motenitorii legali sau deintorii unui testament i terele persoane care pot just ifica
un interes legitim, cum ar fi cazul creditorilor defunctului sau al executorului
testamentar. n cazul procurorului se apreciaz c acesta ar putea solicita
__________________________________________________________________________ 33
deschiderea procesului succesoral doar n considerarea unui interes legitim (de
exemplu aprarea drepturilor legitime ale minorilor sau al persoanelor puse sub
interdicie).
Cererea pentru deschiderea succesoral va cuprinde:
- datele privitoare la starea civil a defunctului (inclusiv data decesului);
- numele,prenumele i domiciliul motenitorilor prezumtivi;
- bunurile supuse succesiunii, cu menionarea valorii lor;
- pasivul succesoral.
Dovada decesului (potrivit art. 72 al 2 din Regulament) se va face cu
certificatul de deces. Acelai act va fi folosit i pentru dovada ultimului domiciliu.
nregistrarea cererii se va face doar dup ce se stabilete c nu exist un alt
dosar cu acest obiectiv la biroul notarial respectiv sau la un alt birou notarial din
aceasta circumscripie.
6.5 Msurile de inventariere, conservare i administrare a bunurilor succesorale
Pentru c obiectul principal al procedurii succesorale este, pe lng cel al atribuirii
calitii de motenitor, atribuirea calitii de proprietar al bunurilor din dezbatere,
legiuitorul a instituit dispoziii detaliate privitoare la procedura inventarierii bunurilor
succesorale. ntruct n lipsa acestor bunuri procedura succesoral ar fi lipsit de
raiunea ei principal, alturi de inventariere se reglementeaz i mijloacele de
conservare a bunurilor.
Inventarierea se face la cererea persoanei interesate i n cazurile prevzute de
lege. Aceasta se poate face de ctre notarul public personal sau de ctre un
delegat al acestuia. Inventarierea const n enumerarea, descrierea i preuirea
provizorie a bunurilor. Pentru preuirea bunurilor se poate cere i prerea unui
expert. Descrierea acestora va face meniunea sumar despre cantitatea i
calitatea bunurilor mobile precum i despre identificarea bunurilor imobile (artarea
localizrii i suprafeei lor). Bunurile a cror proprietate este contestat vor fi trecute
separat, iar cele aflate n posesia unei alte persoane vor fi inventariate cu artarea
locului i motivului pentru care se gsesc n respectiva situaie. n cazul gsirii unui
testament acesta va fi preluat de notarul public (art. 71 din Lege).
Pe lng activitatea n cadrul inventarului se vor face meniuni i despre pasivul
succesoral, n acesta trecndu-se datoriile defunctului, cu excepia acelora a cror
existen este strns legat de persoana sa.
Procedura inventarierii se poate face numai cu acordul persoanei n posesia creia
se afl bunurile respective, iar n cazul refuzului acesteia se va face meniune
despre acest fapt n procesul verbal ntocmit cu ocazia inventarierii.
n cazul n care defunctul era cstorit , n cadrul inventarului se vor trece doar
bunurile proprii i partea din cele comune ce i revine. Totui, pentru c stabilirea
cotei din bunurile comune stabilite de art. 30 C.fam. poate ridica unele dificultai ,
inventarul se va realiza dup cum urmeaz:
- dac toi succesorii sunt prezeni la inventariere i sunt de acord n ceea ce
privete determinarea bunurilor proprii i a cotei ce i revine defunctului din bunurile
devlmae se vor trece toate bunurile considerate proprietatea defunctului;
- dac prile nu cad de acord sau nu sunt prezente vor fi trecute toate bunurile (att
cele proprii ct i cele comune), soul supravieuitor avnd posibilitatea delimitrii
proprietii sale pe calea partajului averii succesorale.
Inventarierea bunurilor se va consemna ntr-un proces-verbal semnat de cel care l-a
ntocmit, de succesibilii prezeni, iar n lipsa sau n cazul refuzului acestora, se va
semna i de martorii prezeni la efectuarea inventarierii.
B. Dac exist temerea c bunurile supuse succesiunii ar putea suferi pn la
ncheierea procedurii, notarul public va putea lua o serie de msuri ce vizeaz
34 __________________________________________________________________________
conservarea acestora. Dup msurile luate de notarul public acestea se clasific
n :
- punerea de sigilii - se dispune n cazurile n care exista pericolul sustragerii,
distrugerii sau nlocuirii bunurilor (art.72 alin. 1 din Lege). Sigiliul se aplic pe
dulapurile sau sertarele care contin bunurile ori pe usa de la intrare in incaperea in
care se afla acestea. Pentru cazuri urgente, fara a fi afectate interesele membrilor
familiei defunctului care au locuit cu el, punerea de sigilii poate opera si inainte de
intocmirea inventarului;
darea bunurilor in custodie. Pentru situatii similare cu cele de mai sus notarul public
va putea numi un custode al bunurilor cu sau fara aplicarea sigiliilor pe acestea.
Custodele va putea efectua acte ce privesc conservarea bunurilor, in vederea
realizarii acestui scop putandu-se incuviinta de catre notarul public unele cheltuieli.
In lipsa unui custode conservarea bunurilor va fi asigurata de un curator special
numit de notarul public pentru administrarea bunurilor succesorale. Custode poate fi
numit si unul dintre eventualii martori;
depunerea sumelor de bani, hartii de valoare, cecuri sau alte valori in depoz it
notarial sau la o alta institutie specializata. In cazul gasirii de obiecte confectionate
din metale sau pietre pretioase, sume de bani sau a altor valori se va proceda la
depozitul biroului notarial ori la o alta institutie specializata a acestora, fa candu-se
mentiune despre aceasta in procesul verbal de inventariere. Din numerarul lichid
lasat de defunct se vor lasa mostenitorilor sau celor ce locuiau impreuna cu
defunctul si gospodareau impreuna cu el sumele ce se considerau necesare pentru:
-intretinerea pe o perioada de maximum 6 luni, a persoanelor ce erau in sarcina
celui decedat;
-plata sumelor datorate in baza contractului de munca sau plata asigurarilor sociale;
-acoperirea dreptului pentru pastrarea si administrarea averii succesorale.
Masurile privitoare la conservarea bunurilor sunt in competenta notarului public
chiar si in cazul procedurii litigioase a dezbaterii succesiunii, atunci cand
mostenitorii se adreseaza instantei judecatoresti.
C. In eventualitatea prelungirii in timp a procedurii succesorale notarul public va
putea, pentru buna existenta a activului succesoral, dispune luarea unor masuri
privitoare la administrarea acestuia.
Pentru administrarea bunurilor notarul public va numi un curator special cu acordul
partilor. In ipoteza in care luarea consimtamantului mostenitorilor nu este cu putinta,
curatorul poate fi numit si fara acest consimtamant, legea prezumand faptul ca
mostenitorii, in considerarea intereselor lor, si-ar fi dat acordul daca ar fi fost in
cunostinta de cauza. In calitate de curator va putea fi numit unul dintre succesibili
sau o persoana straina de mostenire, atributiile sale fiind limitate la operatii si/sau
cheltuieli devenite necesare dupa intocmirea inventarului pentru buna conservare si
administrare a patrimoniului succesoral.
Masurile privitoare la conservarea si administrarea bunurilor succesorale vor fi
aduse la cunostinta mostenitorilor legali sau testamentari si a executoriului
testamentar, dovada comunicarii fiind anexata la dosar (art. 74 alin. l din L ege).
Orice persoana care se considera vatamata prin inventarul intocmit sau prin luarea
masurilor administrative sau de conservare au deschisa calea plangerii la
judecatorie (art. 74 al 3 din Lege).
6.6 Desfurarea procedurii succesorale
A. Operatiunile desfasurate de notarul public pentru stabilirea numarului si calitatii
mostenitorilor, intinderea drepturilor acestora si a masei succesorale.
Dupa constatarea legalitatii cererii, notarul public inreg istreaza cauza si dispune
citarea celor care au vocatie la mostenire, iar daca se constata existenta unui
__________________________________________________________________________ 35
testament se citeaza si legatarii, precum si executorul testamentar instituit. Pentru
aflarea numelui si calitatii succesibililor notarul public va u tiliza actele de stare civila
ale acestora, alte acte necesare, precum si depozitii ale martorilor, dupa caz.
In cazul existentei unui legatar universal instituit printr-un testament auntentic si in
lipsa mostenitorilor rezervatari, va fi citat numai legatarul. Daca testamentul este
olograf sau mistic vor fi citati toti mostenitorii legali.
In situatia mostenirii ce se presupune a fi vacante notarul va cita autoritatea publica
competenta a prelua bunurile.
In situatia existentei intre succesibili a unor persoane incapabile sau cu capacitate
restransa de exercitiu, notarul va cita alaturi de acestea reprezentantii legali si
autoritatea tutelara, iar in cazul existentei unor interese contrare intre tutore si
incapabil va institui un curator special.
Pentru stabilirea numarului si a calitatii mostenitorilor, dupa verificarea indeplinirii
procedurii de citare , notarul public va urmari daca:
cei citati au vocatie succesorala (sotul supravietuitor si rudele pana la gradul al IV
lea in cazul mostenirii legale sau persoanele aratate de defunct intr-un testament
valabil incheiat);
daca nu au fost declarati nedemni de a mosteni printr-o hotarare judecatoreasca
anterioara (art. 655 C.civ.);
daca erau nascuti sau conceputi (si ulterior nascuti vii) la data deschiderii
succesiunii (art. 654 C.civ. si art. 19 din Decretul nr. 31 / 1954).
Reglementarea actuala permite coexistenta mostenirii testamentare cu cea legala
astfel incat in situatia existentei atat a unui legatar cat si a mostenitorilor legali
(rezervatari sau nu), notarul public va proceda la citarea tuturor partilor in vederea
stabilirii drepturilor fiecareia.
B. Stabilirea drepturilor succesorale. Acceptarea mostenirii.
In legatura cu solutionarea cauzei notarul va stabili compunerea masei succesorale,
a calitatii partilor, si intinderea drepturilor acestora.
Privitor la masa succesorala este de mentionat ca aceasta reprezinta insasi
motivatia dezbaterii succesiunii. Aceasta va cuprind e toate drepturile patrimoniale
ale defunctului (drepturile de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile, alte
drepturi reale, dreptul de creanta, dreptul de autor, etc. Sunt exceptate drepturile
care, fiind strans legate de persoana defuctului, s-au stins odata cu moartea
acestuia: dreptul de renta viagera, dreptul de intretinere, dreptul de abitatie, etc.).
Tot in cadrul masei succesorale sunt cuprinse si bunurilor pe care defunctul le -a
stapanit in fapt, dovada posesiei putandu-se face cu orice mijloace de proba.
Pentru evaluarea masei succesorale si pentru a se constata in mod legal
componenta sa sipentru ca nimenu nu poate transmite mai multe drepturi decat are
el insusi, notarul public va cere succesibililor demonstrarea alcatuirii masei
succesorale prin prezentarea titlurilor de proprietate ale defunctului sau alte titluri de
creanta.
Calitatea partilor va fi stabilita, pe langa aspectele prezentate anterior, prin
exercitarea dreptului de optiune succesorala de catre acestea. Dreptul de optiune
trebuie exercitat in termen de sase luni de la data deschiderii succesiunii (art. 700
C. civ.). Acceptarea poate fi, dupa efectele sale, pura si simpla sau sub beneficiu de
inventar. Acceptarea pura si simpla poate fi facuta in mod expres, tacit sau fortat, pe
cand cea sub beneficiu de inventar nu poate fi decat expresa. Pentru stabilirea
calitatii partii, notarul va costata daca acestia au acceptat succesiunea (si modul de
acceptare) sau au renuntat la aceasta.
Pentru intinderea drepturilor succesorale, dupa stabilirea calitatii mostenitorilor
legali si dupa caz, a celor testamentari, notarul va proceda conform regulilor din
dreptul material.
36 __________________________________________________________________________
In cazul in care procedura se desfasoara in mai multe sedinte ,notarul public va
intocmi cate o incheiere motivata pentru fiecare termen acordat, incheiere in care
se va face mentiune despre partile si martorii prezenti la termen, inscrisurile depuse
si declaratiile acestora, precum si masurile luate in vederea solutionarii procedurii.
6.7 Suspendarea procedurii succesorale
Potrivit art. 78 alin. 1 din Lege, procedura succesorala se poate suspenda in
urmatoarele cazuri:
daca au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii si, desi au fost legal citati,
succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorala, fara a fi
cerut eliberarea certificatului de mostenitor si exista dovada ca cel putin unul dintre
acestia a acceptat mostenirea.
succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la
compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor ce li se cuvin;
mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au adresat instantei
de judecata pentru stabilirea drepturilor lor.
Intr-un astfel de caz, notarul va dispune suspendarea cauzei. Pentru situatia de la
litera b) el va stabili printr-o incheiere masa succesorala, cu precizarea bunurilor sau
a drepturilor in litigiu, intinderea drepturilor mostenitorilor si motivele neintelegerii
dintre acestia, indrumand partile in fata instantei.
Pentru cazurile de la literele a) si b), daca partile nu au facut dovada adresarii
cauzei instantei si daca dupa aceea nu repun cauza pe rol, notarul public va intocmi
taxele si onorariile provizorii proportionale cu actele indeplinite pana in acel
moment, si va comunica administratiilor financiare.
Constatarea suspendarii se face printr-o incheiere care va contine, pe langa
aspectele de drept comun, si:
identificare celor prezenti;
compunerea masei succesorale;
elementele rezultate din dezbateri, pana in momentul suspendarii;
optiunea succesorala a partilor.
Prin incetarea cauzelor ce au determinat suspendarea, dosarul succesoral va putea
fi repus pe rol oricand, la cererea celor interesati.
6.8 ncheierea procedurii succesorale
In situatia in care prin administrarea de probe, notarul public poate determina
elementele prezentate anterior, va intocmi o incheiere finala a procedurii
succesorale. Aceasta, pe langa mentiunile obisnuite, va cuprinde:
numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, precum si data decesului;
numele, prenumele, domiciliul si intinderea drepturilor tuturor mostenitorilor legali
sau testamentari;
activul si pasivul mostenirii;
alte date necesare la solutionarea cauzei.
In alte cazuri notarul poate constata ca in masa succesorala nu exista bunuri
dispunand prin incheiere inchiderea procedurii succesorale din lipsa obiectului. In
alte situatii in carepentru determinarea bunurilor mostenirii se cere efectuarea unor
operatiuni de durata, succesorii pot solicita sa li se stabileasca doar calitatea, pentru
aceasta eliberandu-se un certificat de calitate de mostenitor.
Totusi, cele mai numeroase sunt cazurile normale in care, pe baza incheierii finale,
in termen de 20 de zile se va elibera certificatul de mostenitor. Acesta este insusi
motivul pentru care succesorii au introdus cererea si au participat la procedura
succesorala.
In competenta notarului public intra eliberarea certificatului de mostenitor atat in
__________________________________________________________________________ 37
cazul indeplinirii procedurii succesorale in forma notariala, cat si in cazul in care
drepturile partilor au fost stabilite ca urmare a unei hotarari judecatoresti.
Prin eliberarea certificatului de mostenitor, competenta biroului notarial inceteaza,
acesta nemaiputand reveni si elibera un nou certificat. Ca exceptie, se poate reveni
si completa lista bunurilor din activul mostenirii, insa numai cu acordul tuturor
succesorilor.
Privitor la natura juridica a certificatului de mostenitor, s-a constat de catre doctrina
si practica judiciara ca acesta nu indeplineste decat functia de instrument probator
al unei situatii juridice deja existente, intrucat calitatea de proprietar este data de
deschiderea succesiunii si nu de certificatul de mostenitor.
Pentru critica acestei solutii as aduce ca argument, ca si in cazul conventiilor
consensuale dreptul de proprietate deriva din intelegerea partilor (nefiind necesara
intocmirea unui inscris decat ca mijloc de proba) dar in mod obisnuit inscrisul
probator este considerat titlu de proprietate. Un alt caz este cel al prescriptiei
achizitive. In aceasta situatie, proprietatea provine din indeplinirea conditiilor
necesare uzucapiunii, dar titlul de proprietate este constatarea acestui fapt printr -o
hotarare judecatoreasca. Deci, prin similitudine, consider ca si certificatul de
mostenitor, desi acesta doar atesta o situatie juridica preexistenta, poate fi socotit
titlu de proprietate.
Cu privire la faptul ca certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor pentru
dovedirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri care, desi trecute in certificat,
nu apartineau in realitate defunctului, apreciez ca proprietatea unor astfel de bunuri
nu poate fi dovedita cu nici un titlu de proprietate, din moment ce nu prezinta o
situatie reala de drept.
O alta referire se face in art. 28 alin. 1 din Legea 7 / 1996 care stipuleaza ca
inscrierea drepturilor provenite din succesiune se va face in momentul in care
partea doreste sa dispuna de drepturile sale. Deci, pe langa faptul ca inscrierea in
cartea funciara se face pe baza certificatului de mostenitor, acesta din urma va
capata, prin intabulare, putere de dovada erga omnes. Nu inteleg de ce in practica
unor birouri de carte funciara se cere, ca pe langa certificatul de mostenitor, titularul
dreptului sa-si dovedeasca proprietatea si prin titlurile apartinand defunctului, dat
fiind ca respectiva verificare a fost facuta de notarul public cu prilejul dezbaterii
succesiunii. In final, apreciez ca prin nerecunoasterea calitatii de titlu de proprietate
a certificatului de mostenitor se denatureaza insasi ratiunea sa de existenta, pa rtile
dorind astfel sa le fie atestate drepturile de proprietate obtinute in baza unei
proceduri stabilite de lege alaturi de celelalte moduri de dobandire a proprietatii.
6.9 Succesiunea vacata
Potrivit art. 85 din Legea nr. 36 / 1995, in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari,
la cererea reprezentantilor statului, notarul public va constata ca succesiunea este
vacanta si va elibera certificatul de vacanta succesorala dupa expirarea termenului
de acceptare a succesiunii.
Pentru situatia existentei renuntatorilor la mostenire, partea ce le revenea acestora
din masa succesorala va profita celorlalti mostenitori legali sau succesorului
testamentar universal.
Daca insa nu exista mostenitori sau legatul lasat de defunct face referire doar la o
parte din masa succesorala, restul acesteia va profita statului in baza certificatului
de vacanta succesorala.
Pentru solutionarea vacantei succesorale, din partea statului nu este necesara o
acceptare, acesta culegand succesiunea in virtutea legii. Pe de alta parte, statul nu
poate renunta la succesiune pentru ca bunurile acesteia, ramanand fara stapan ar
reveni tot statului.
38 __________________________________________________________________________
Trecerea in proprietatea statului a bunurilor succesorale se face retroactiv, de la
datadeschiderii succesiunii.
Daca dupa eliberarea certificatului de vacanta succesorala de catre notarul public,
care astfel s-a dezinvestit, apar pretendenti la mostenire sau persoane a caror
interese au fost lezate, prin eliberarea certificatului de vacanta succesorala, acestea
pot intenta actiune in anularea certificatului, potrivit reglementarii comune.
6.10 BIBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.


Oficial nr. 92/16.05. 1995

36/1995
__________________________________________________________________________ 39
_________________________________________________________Alte proceduri notariale
ALTE PROCEDURI NOTARIALE

ALTE PROCEDURI NOTARIALE
- Legalizarea semnaturilor si a sigiliilor
- Procedura legalizrii copiilor
- Efectuarea si legalizarea traducerilor
- Darea de dat cert nscrisurilor
- Certificarea unor fapte constatate de ctre notar
- Primirea in depozit a unor inscrisuri, documente si valori
- Eliberarea de duplicate ale inscrisurilor notariale si reconstituirea actelor originale
- Actele de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titlur i la ordin
- Efectuarea lucrarilor privind publicitatea imobiliara
7.1 Obiective
Obiectivul principal al acestei uniti de nvare este prezentarea celorlalte
proceduri notariale ndeplinite d e notarul public
7.2 LEGALIZAREA SEMNATURILOR SI A SIGILIILOR
In considerarea avantajelor pe care le prezinta autentificarea, partile sunt interesate
sa intocmeasca actele juridice de o importanta deosebita in forma autentica chiar si
atunci cand legea nu impune aceasta conditie ad validitatem.
O situatie asemanatoare si cu efecte relativ aceleasi, apare in situatia legalizarii
semnaturilor de pe inscrisuri. In unele cazuri, din motive ce tin de atestarea
imprejurarilor potrivit carora semnatarii unor acte sunt aceleasi persoane cu cele
indicate in acestea, partile au interesul de a obtine de la notarul public aceasta
certificare.
In acest caz, notarul nu mai are obligatia de a constata valabila exprimare a vointei
partilor marginandu-se a stabili ca partile sunt aceleasi cu cele au subscris actul.
Avantajul folosirii acestei proceduri consta in simplificarea cerintelor legale atat
privitor la actele prealabile incheierii cat si a procedurii propriu -zise, forta probanta a
actului rezultat fiind similara cu cea a inscrisului autentic. Astfel, const atarile
personale ale notarului, legate de indeplinirea conditiilor esentiale sunt prezumate a
fi valabile pana la inscrierea in fals, iar continutul declaratiilor partilor, la fel ca in
cazul actelor autentice, fac dovada pana la proba contrarie. Desigur, un act intocmit
sub legalizare de semnatura va putea fi atacat mult mai usor pentru vicii de
consimtamant decat unul autentic.
In privinta formalitatilor notarul se va margini la constatarea identitatii partilor si sa
le intrebe daca au citit actul ce urmeaza a fi semnat, deci, nu va mai fi necesara
verificarea scopului urmarit de parti, a raporturilor reale dintre acestea, sau a
prevederilor speciale privitoare la valabilitatea respectivelor acte.
Totusi, se apreciaza 60 ca in baza rolului sau activ si a celui de garant al legalitatii si
moralitatii notarul public va verifica suma, va pipai actul, pentru ca in ipoteza
redactarii acestuia de catre parti, sa nu fie dispuse clauze contrare legii sau bunelor
moravuri. Tot in acest sens, datorita principiului eficientei actelor juridice notarul va
refuza legalizarea semnaturilor de pe actele al caror continut include dovada nulitatii
sau ineficacitatii sale
7.3 PROCEDURA LEGALIZARII COPIILOR
Regulile acestei proceduri stabilesc ca inscrisul rezultat nu va putea constitui titlu
executoriu, iar din cauza motivelor ce tin chiar de denumirea acestei operatii,
40 __________________________________________________________________________

persoanele care, din orice motive, nu pot semna vor trebui sa apeleze la procedura
autentificarii.
Pentru legalizare, partile vor prezenta alaturi de cererea de indeplinire a actului,
exemplarele inscrisului, nesemnate, semnarea lor urmand a se face in fata
notarului dupa ce acesta le-a intrebat daca au citit actul. Aceasta intrebare nu
trebuie confundata cu o atestare a continutului de catre notar.
La cererea partii, notarul poate legaliza specimenul de semnatura al persoanei care
se va prezenta la sediul biroului notarial si va semna in fata notarului public.
Asemanator se va proceda si la legalizarea sigiliului.
Incheierea de legalizare va cuprinde pe langa conditiile comune si aratarea
indeplinirii cerintelor art. 49 lit. g: data : anul , luna si ziua intocmirii; numele si
prenumele partilor si faptul prezentarii lor in persoana.
Pentru ca notarul public este tinut sa verifice calitatea partilor reprezentarea nu
poate opera in acest caz, daca mandatarul ar semna actul supus legalizarii aceasta
ar avea efect asupra semnaturii sale nu a titularului dreptului.
constatarea subscrierii in fata notarului a tuturor exemplarelor actul
LEGALIZAREA COPIILOR DUP INSCRISURI
1. NOTIUNI PREALABILE
Prin copie, in acceptiunea doctrinei, se intelege transpunerea literala a unui inscris,
facuta dupa originalul acestuia si fiind folosita in general, ca instrument probator.
In cazul inscrisurilor autentice, potrivit art. 1188 C.civ., forta probanta se apreciaza
dupacum actul original mai exista sau nu. Astfel:
In cazul existentei actului original, copiile legalizate ale acestora au aceasta forta
probanta ca si originalul, in vederea consolidarii garantiei de sincerit ate a acestora,
putand fi oricand ceruta prezentarea inscrisului autentic.
Daca actul original nu mai exista:
duplicatele intocmite in baza art. 97 din Lege, dupa inscrisurile autentice au aceeasi
forta probanta ca si originalul, prin urmare putandu-se efectua copii legalizate dupa
acestea;
prin copiile legalizate se poate proba existenta unui act original numai dupa 30 de
ani de la eliberare. Daca termenul prevazut nu s-a scurs, acestea nu folosesc
decat ca un inceput de dovada scrisa;
copiile legalizate de un organ necompetent constituie doar inceput de dovada
scrisa, chiar si dupa implinirea termenului de 30 ani;
copiile efectuate dupa copiile legalizate nu au nici un fel de forta probanta.
Daca actul supus copierii este sub semnatura privata, in cazul existentei acestuia
situatia este similara, printr-o extensie de interpretare a art. 1188, cu cea a
inscrisului autentic, iar daca actul nu exista, copiile dupa acesta nu mai prezinta nici
o forta probanta, intrucat ceea ce da forta probanta inscrisului este semnatura partii,
in acest caz inexistenta.
Cu privire la actele pentru care se poate cere legalizarea copiilor, reglementarea
actuala nu prevede alte restrictii decat in privinta actelor ce contin corecturi sau
stersaturi sau alte particularitati suspecte daca acestea nu sunt confirmate de
semnatura partilor sau sigiliul autoritatii emitente.
2. PROCEDURA LEGALIZRII COPIILOR
Cererea de legalizare va cuprinde atat aratarea actului cat si numarul de exemplare
cerute de parte; un exemplar va ramane in arhiva biroului notarial.
In caz ca pentru confruntarea sigiliilor originale cu copia legalizata este ceruta o
pregatire de specialitate eliberarea acesteia se va face doar cu avizul unui expert
care va semna incheierea alaturi de notar.
Dupa colationarea copiei cu originalul, notarul public va proceda la eliberarea copiei
legalizate aratand in incheiere, potrivit art. 49 lit. g, indeplinirea conditiilor de fond si
__________________________________________________________________________ 41

forma dupa cum urmeaza:
atestarea conformitatii copiei cu originalul;
starea in care se afla inscrisul;
semnatura secretarului care a facut colationarea.
Pe langa aceste aspecte vor fi incluse si cele prevazute pentru indeplinirea in
general a incheierii.
Daca se cere legalizarea copiei de pe un inscris intocmit in alta limba, incheierea va
fi semnata de notarul instrumentator in cazul ca acesta cunoaste acea limba, iar
daca nu o cunoaste, de catre traducatorul autorizat. Traducatorul va semna
incheierea in fata notarului in afara de situatia in care specimenul sau de semnatura
este depus la biroul notarial.
Incheierea se va scrie pe versoul copiei inscrisului ce se legalizeaza, daca acesta
are o singura fila, sau la finele textului daca aceasta se intinde pe mai multe pagini.
Copiile legalizate de pe actele autentificate aflate in arhiva biroului notarial se
elibereaza doar partilor, succesorilor sau reprezentantilor acestora precum si celor
ce justifica un drept legitim. In acest caz, se va face o mentiune despre provenienta
actului.
O competenta speciala in rezolvarea acestei proceduri este stabilita de Lege (art.
21 lit. b) pentru notarul stagiar delegat de notarul public, acesta putand legaliza
copiile dupa inscrisuri, legalizarea cuprinzand pe langa semnatura sa si sigiliul
notarului public indrumator.
7.4 EFECTUAREA SI LEGALIZAREA TRADUCERILOR
1.NOTIUNI GENERALE
Pentru ca, de multe ori, actele incheiate intr-o limba straina sunt necesare in cadrul
raportului de drept roman sau pentru ca actele intocmite in limba romana sunt
necesare in strainatate, persoanele detinatoare ale acestora au interesul ca
traducerea acestora sa aiba aceasta forta probanta ca si originalul.
Traducerile pot fi efectuate de notarul instrumentator daca cunoaste limba straina
din care sau in care se face traducerea sau de catre traducatorul autorizat salarizat
in cadrul biroului notarial sau in regim de colaborare.
Pentru traducerea doar a unei parti din inscris traducatorul trebuie sa aiba in vedere
ca prin extragere intelesul textului integral sa nu sufere modificari, in acest caz, fiind
obligat sa faca mentiune intr-o nota.
2. PROCEDURA DE LEGALIZARE A TRADUCERII
In functie de persoana care efectueaza traducerea (notarul public sau traducatorul),
incheierea prin care aceasta este constatata este de legalizare a traducerii sau
numai de legalizare a semnaturii traducatorului.
Considerandu-se ca traducatorul are obligatia de a reda fidel textul si pentru ca
raspunderea autenticitatii acestuia ii revine, notarul public nu va face altceva decat
sa legalizeze semnatura acestuia in conditiile expuse la procedura respectiva. Prin
derogare, daca specimenul de semnatura este depus la biroul notarial, traducatorul
nu mai este obligat sa semneze in fata notarului public.
Pentru incheierea de legalizare a traducerii efectuate de notarul public, pe langa
respectarea dispozitiilor comune, se va preciza limba in care s-a efectuat aceasta.
Daca insa se traduce din limba romana intr-o limba straina sau dintr-o alta limba
intr-o limba straina, atat certificarea traducatorului cat si legalizarea semnaturii
traducatorului se va face si in limba in care s-a efectuat aceasta.
Potrivit art. 21 lit. c din Lege si notarul stagiar este competent a legaliza semnatura
traducatorului.
42 __________________________________________________________________________

7.5 DAREA DE DATA CERTA INSCRISURILOR
Data, fiind un element deosebit de important al actelor juridice, da posibilitatea la
fixarea momentului de la care decurg efectele, de a se verifica legea aplicabila si
capacitatea partilor precum si alte elemente referitoare la raporturile juridice dintre
acestea.
Data, ca element al contractului, face dovada intre partile contracte pana la proba
contrara; insa, potrivit art. 1883 C.Civ., in cazul datei inscrisurilor sub semnatura
privata, acestea nu sunt opozabile tertilor decat din ziua in care actul a obtinut data
certa.
Fiind una dintre atributiile ce intra in competenta notarului public, darea de data
certa a inscrisului sub semnatura privata prezentate de parti se constata printr-o
incheiere care va contine, potrivit art. 90 din Lege, urmatoarele mentiuni:
data (anul , luna, ziua), iar in unele cazuri si ora;
starea in care se afla inscrisul.
Nu este necesar a se stabili identitatea, domiciliul sau capacitatea partilor si nici a
se pastra un exemplar in arhiva.
Prin aplicarea art. 21 lit. d si notarul stagiar poate da data certa inscrisurilor alaturi
de semnatura sa fiind aplicat si sigiliul notarului public.
7.6 CERTIFICAREA UNOR FAPTE CONSTATATE DE CATRE NOTAR
Pentru diverse motive personale au nevoie sa dovedeasca unele situatii sau fapte
ce ii intereseaza direct, iar dovezile astfel obtinute sa nu poata fi puse la indoiala.
Pentru a facilita indeplinirea unei asemenea cerinte, legiuitorul a iclus printre
atributiile notarului public si certificarea urmatoarelor fapte pe care le constata in
mod personal:
faptul ca o persoana se afla in viata;
faptul ca o persoana se afla intr-un anumit loc;
faptul ca persoana din fotografie este aceeasi cu persoana care a cerut
autentificarea;
faptul ca o persoana, ca urmare a unei situatii sau notificari, s-a prezentat sau nu
intr-o anumita zi si la o anumita ora la sediul biroului notarial precum si declaratia
acesteia.
Pentru indeplinirea primelor doua atributii, notarul public va proceda la identificarea
persoanei in conditiile art. 50 din Lege.
Pentru certificarea faptului ca persoana din fotografie este aceeasi cu cea care cere
autentificarea partea va depune la notariat atatea exemplare ale fotografiei cate
doreste a fi certificate, plus unul pentru arhiva. Fotografiile trebuie sa fie de data
recenta.
In cazul certificarii faptului ca o persoana chemata sa se prezinte la sediul biroului
notarial s-a prezentat sau nu, acelei persoane trebuie sa-i fi fost adusa la
cunostinta somatiaprintr-o comunicare facuta de executorul judecatoresc. Notarul
public va verifica legalitatea comunicarii facute de executorul jude catoresc si, dupa
caz, va dispune repetarea ei daca constata neregularitati, afara de cazul in care
persoana respectiva se prezinta la notariat, acoperind astfel viciile de procedura. In
somatie, va fi aratat actul pe care partile au convenit sa-l incheie la notariat, sediul
acestuia si ora la care partea trebuie sa se prezinte. La cererea de indeplinire a
actului, partea trebuie sa anexeze o copie a somatiei precum si procesul verbal ce
atesta inmanarea ei.
La ora aratata in somatie, notarul public dispune sa se strige de 3 ori, la intervale de
cate cinci minute, numele si prenumele persoanei somate. Daca partea se prezinta,
declaratia acesteia va fi consemnata in incheiere, iar daca nu se prezinta sau refuza
sa semneze incheierea, notarul public va face mentiune despre aceasta, aratand in
__________________________________________________________________________ 43

incheiere si motivele ce au determinat refuzul.
In cadrul incheierii, intocmita in numarul de exemplare solicitat de parti, plus unul
pentru arhiva, se vor trece, pe langa aspectele comune si urmatoarele mentiuni:
motivul incheierii actului la sediul biroului notarial;
situatia de fapt certificata;
persoanele prezente in fata notarului public.
O alta atributie a notarului public, in privinta certificarii de fapte, se regaseste in
situatia solicitarii de supervizare a pro ceselor verbale si a hotararii AGA ale
societatilor comerciale sau ale asociatiilor societatilor comerciale. In acest caz, in
incheiere se va mentiona:
data si locul adunarii;
faptul semnarii procesului verbal sau a hotararii de catre presedintele adunari i
generale si/sau de catre toti participantii;
identitatea participantilor.
7.7 PRIMIREA IN DEPOZIT A UNOR INSCRISURI, DOCUMENTE SI VALORI
Aceasta atributie vizeaza in principal, inlesnirea conservarii unor inscrisuri sau valori
ce reprezinta importanta pentru parti, iar in subsidiar, prin consemnarea acestora se
are in vedere buna desfasurare a raporturilor dintre subiectii de drept, prevenindu se astfel aparitia litigiilor.
Pentru ca legea nu prevede, prin inscrisuri si documente, se apreciaza in m od
obisnuit, orice lucrari cu sau fara caracter juridic care prezinta interes pentru parti.
Conditia de baza pentru primirea acestor lucrari, asa cum este prevazut si in art. 6
alin 1 si 2, este sa nu fie contrare legii si bunelor moravuri.
Cererea de constituire a depozitului poate fi facuta de orice persoana fara a fi
obligata sa-si declare calitatea sau dreptul de proprietate asupra respectivului
document sau valori.
Art. 95 din lege arata ca incheierea de primire in depozit trebuie sa contina, pe
langa mentiunile comune, urmatoarele elemente:
data depunerii, iar la cererea partii si ora;
identificarea inscrisurilor predate, aratandu-se toate datele necesare in acest scop;
numele deponentului si al persoanei careia trebuie sa i se elibereze inscrisuril e,
documentele sau valorile;
termenul de pastrare.
Incheierea care constituie si dovada depozitului, va fi intocmita in numarul de
exemplare cerut de parte plus unul pentru arhiva.
Restituirea inscrisului, documentului sau a valorii din depozit se va fac e pe baza
semnaturii persoanei desemnate in acest scop, a succesorului sau a
reprezentantilor sai, in registrul de depozite.
7.8 ELIBERAREA DE DUPLICATE; RECONSTITUIREA ACTELOR ORIGINALE
In unele cazuri datorate pierderii, necesitatii depunerii actului original la anumite
institutii sau altor situatii asemanatoare, partile au interesul recuperarii acestor acte.
In cazul existentei in arhiva biroului notarial a originalului actului, cererea de
eliberare a duplicatului va fi solutionat potrivit descrierii dintr-un capitol anterior.
Competenta de solutionare revine doar notarului public in biroul caruia s -a intocmit
acel act.
Daca respectivul act nu mai exista, notarul public care a instrumentat cazul va putea
dupa citarea partilor si cu ajutorul acestora sa reconstituie actul.
In cadrul incheierii notarul public va mentiona:
identitatea partilor ;
mentiunea luarii cosimtamantului acestora;
44 __________________________________________________________________________

determinarea inscrisului ce face obiectul reconstituirii sau eliberarii de duplicat;
numarul de exemplare eliberate.
In cazul eliberarii de duplicate incheierea se va realiza intr -un singur exemplar si va
fi depusa in arhiva biroului notarial.
Daca partile nu cad de acord sau din alte motive, reconstituirea sau emiterea
duplicatului nu se poate face de catre notarul public, competenta de solutionare a
cererii revine judecatorului ce are in circumscriptia sa biroul notarial.
7.9 ACTELE DE PROTEST
Reglementarea actuala nu este foarte explicita in privinta actelor de protest, pentru
efectuarea acestora fiind facute trimiteri la reglementarile speciale si la procedurile
descrise de acestea.
Protestul fiind un aspect specific al acestor titluri comerciale de credit este tratat in
cadrul respectivelor materii. Aici ma voi referi doar la definitia acestora asa cum este
data in doctrina. Astfel, in dreptul comercial prin titlu de credit se intelege acel
document care constata existenta unei operatiuni de credit si care confera celui ce il
poseda posibilitatea exercitarii drepturilor ce rezulta dintr -o asemenea operatiune,
precum si posibilitatea de a transmite prin acte juridice acele drepturi in beneficiul
altor persoane.
Prin notiunea de protest se intelege o constatare, prin act autentic, a rezultatului
negativ al prezentarii unui titlu de credit spre acceptare (protest de neacceptare)
sau spre plata (protest de neplata).
In cadrul actiunilor impotriva celor obligati la plata cambiei, aceasta procedura face
parte din actiunea in regres, prin care este chemat in garantie un alt obligat cambial
decat titularul obligatiei de plata.
Pentru a fi valabil protestul trebuie sa cuprinda:
data intocmirii (anul, luna, ziua, ora). Mentionarea zilei este esentiala si, ca urmare,
lipsa acesteia atrage nulitatea protestului;
numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul;
numele si prenumele persoanei care a cerut intocmirea protestului;
aratarea locului unde a fost intocmit, cu mentionarea cererilor facute, in conditiile
legii;
transcrierea exacta a titlurilor de credit, daca protestul nu s -a facut chiar pe inscrisul
cambial;
somatia de plata;
raspunsul primit sau motivele pentru care acesta nu a fost primit;
semnatura persoanei care l-a intocmit.
In cazul cecurilor refuzul de plata se poate constata pe langa protest printr-o
declaratie a trasului scrisa si datata pe cec.
In incheierea data de notarul public se va identifica persoana care a facut protestul
si va reda elementele acestuia si celelalte mentiuni cerute de lege in mod obisnuit.
Stersaturile, indreptarile si scrisul printer randuri trebuiesc certificate de not ar.
Originalul protestului se inmaneaza celui care a cerut redactarea acestuia, in caz de
pierdere putand fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registrul in care sunt inscrise
protestele.
Notarul public va inscrie in registru protestele in intregime, zi de zi, dupa ordinea
datei lor.
In prima zi a fiecarei saptamani notarul public va trimite Camerei de Comert si
Industrie din judetul respective sau, dupa caz, a Municipiului Bucuresti, un tablou cu
protestele intocmite in cursul saptamanii precedente
__________________________________________________________________________ 45

7.10 EFECTUAREA LUCRARILOR PRIVIND PUBLICITATEA IMOBILIARA
Datorita sistemului de publicitate imobiliara opozabilitatea fata de terti a situatiei
unui imobil intra in vigoare doar dupa inscrierea acestuia in cartea funciara. Deci,
partile pentru a-si asigura folosinta in bune conditii a dreptului lor au tot interesul de
a efectua operatiunile invederea intabularii dreptului de proprietar.
In vederea apararii intereselor partilor si in subsidiar a celor generale art. 56 din
Legea nr. 7 / 1996 stipuleaza ca notarul public, in baza rolului sau activ, care a
intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un
drept real imobiliar este obligat sa ceara, din oficiu, inscrierea in cartea funciara.
O derogare speciala este prevazuta in Legea nr. 7 / 1996 pentru actele translative
de proprietate care sunt materializate in certificatul de mostenitor sau legatar,
acestea fiind opozabile fata de terti din momentul obtinerii lor, totusi daca
dobanditorul va dori sa dispuna de respectivul bun este obligat sa faca inscrierea in
cartea funciara.
Cererea de inscriere se va trimite de catre notarul public cel mai tarziu a doua zi de
la intocmirea actului la biroul de carte funciara al judetului in circumscriptia careia se
afla imobilul. Alaturi de cerere se va anexa si inscrisul original sau copia legalizata a
acestuia, prin care se constata actul juridic de proprietate (Legea nr. 7 / 1996).
Cererile de inscriere sunt inregistrate in ordinea depunerii lor. Notarul public este
absolvit de aceasta obligatie daca partea interesata isi rezerva dreptul de a face
diligentele necesare pentru inscriere. Despre acest ultimo aspect se va face referire
in cuprinsul actului.
7.11 BIBLIOGRAFIE
Bucureti , 1997.


Oficial nr. 92/16.05. 1995

36/1995
46 __________________________________________________________________________

Practici Notariale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practici Notariale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

Facultatea de Drept i Sociologie

Unitatea de nvare nr.1

Unitatea de nvare nr.7

Unitatea de nvare nr.1

TEMATICA UNITILOR DE NVARE

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activit ii notariale nr.

__________________________________________________Statutul funciei de notar public

Unitatea de nvare nr.2

STATUTUL FUNCIEI DE NOTAR PUBLIC

__________________________________________________Statutul funciei de notar public

__________________________________________________Statutul funciei de notar public

2.3 NOTARUL CONSILIER LEGAL AL PRILOR

2.4 CARACTERUL LIBERAL AL FUNCIEI DE NOTAR PUBLIC

__________________________________________________Statutul funciei de notar public

2.5 Lucrare de verificare

__________________________________________________Statutul funciei de notar public

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activitii notariale nr.

Unitatea de nvare nr.3

3.1.4 Lucrare de verificare

EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

Unitatea de nvare nr.3

3.2.3 NSCRISUL NOTARIAL N PROCESUL CIVIL

3.2.4 Lucrare de verificare

EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

Unitatea de nvare nr.4

REGULI COMUNE TUTUROR ACTELOR NOTARIALE

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

4.1.3 ucrare de verificare

EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

Unitatea de nvare nr.4

REGULI COMUNE TUTUROR ACTELOR NOTARIALE

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

__________________________________________________Reguli comune actelor notariale

EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

Unitatea de nvare nr.5

5.2 Noiuni prealabile

5.4 Lucrare de verificare

EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activitii notariale nr.

Unitatea de nvare nr.6

EMIL POENARU, CRISTINEL MURZEA Procedura succesoral notarial, Ed. CH

NICOLAE BLAN Procedura succesoral notarial- Editura Buna Vestire 2002

Regulamentul de punere n aplicare a Legii notarilor publici i a activitii notariale nr.

_________________________________________________________Alte proceduri notariale

Unitatea de nvare nr.7

ALTE PROCEDURI NOTARIALE

_________________________________________________________Alte proceduri notariale