Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Deduceri
Din unele adevruri, altele pot fi deduse. Deducerea logic matematic este adecvat
pentru anumite scopuri, dar noi metode de deducere non-monoton au fost adugate
la logic nc din 1970. Cel mai simplu fel de raionament non-monoton este
raionamentul implicit, n care o concluzie se deduce n mod implicit, dar concluzia
poate fi retras dac exist dovezi contrare. De exemplu, atunci cnd auzim de o pasre,
noi ca oameni deducem c poate zbura, dar aceast concluzie poate fi inversat cnd
auzim c este un pinguin. Cea care constituie caracterul non-monoton al
raionamentului este posibilitatea ca o concluzie ar putea fi retras. Raionamentul
logic ordinar este monoton n sensul c setul de concluzii care pot extrase dintr-o serie
de premise este o funcie monoton cresctoare a premiselor. Circumscrierea este o
alt form de raionament non-monoton.
Planificare
Programele de planificare ncep cu fapte generale despre lume (n special informaii
despre efectele aciunilor), adevruri despre situaii specifice i o declaraie a unui scop.
Cu ajutorul acestora ele genereaz o strategie pentru atingerea obiectivului. n cele mai
frecvente cazuri, strategia este doar o secven de aciuni.
Euristici
O euristic este o modalitate de a ncerca s descoperi ceva sau o idee ncorporat
ntr-un program. Termenul este folosit n mod diferit n inteligena artificial.
Funciile euristice sunt folosite n unele abordri pentru a cuta, a msura ct de
departe ntr-un arbore de cutare pare a fi un nod. Predicatele euristice care compar
dou noduri ntr-un arbore de cutare pentru a vedea dac unul este mai bun dect
cellalt, adic constituie un avans spre scop, pot fi mai utile.
Sisteme expert
Un inginer intervieveaz experi ntr-un anumit domeniu i ncearc s ntruchipeze
cunotinele lor ntr-un program de calculator pentru efectuarea unor sarcini. Ct de
bine funcioneaz depinde de stadiul n care se afl mecanismele intelectuale necesare
pentru sarcina respectiv, raportat la stadiul n care se gsete inteligena artificial.
Unul dintre primele sisteme expert a fost MYCIN n 1974, care diagnosticate infecii
bacteriene ale sngelui i propunea tratamente. A avut rezultate mai bune dect
studeni la medicin sau medici practicani, n condiiile n care s-au observat limitele
sale. Anume, ontologie sa includea bacterii, simptome, si tratamente i nu a inclus
pacieni, medici, spitale, moartea, recuperarea i evenimente care au loc n timp.
Interaciunile sale depindeau de un singur pacient. Avnd n vedere c experii
consultai de inginerii constructori tiau despre pacieni, medici, moarte, recuperare,
etc., este clar c inginerii acetia au forat ceea ce li s-a spus ntr-un cadru
predeterminat de ctre experi. n stadiul actual al inteligenei artificiale, acest lucru
trebuie s fie adevrat. Utilitatea sistemelor expert de astzi depinde de utilizatori care
au sim comun.
Clasificare euristic
Una dintre cele mai fezabile tipuri de sistem expert avnd n vedere cunotinelor
prezente n domeniul inteligenei artificiale este de a pune nite informaii ntr-una
dintre categoriile unui set fix de categorii, utiliznd mai multe surse de informare. Un
exemplu este consilierea n a accepta sau nu o achiziie propus prin cardul de credit.
Setul de informaii disponibile e reprezentat de informaiior despre proprietarul
cardului de credit, istoricul su de plat i, de asemenea, informaiile despre lucrul
cumparat si despre unitatea de la care el cumpr (de exemplu, dac au existat fraude
anterioare la aceast unitate).
Bibliografie:
http://www-formal.stanford.edu/jmc/whatisai/node4.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_intelligence
http://www.webopedia.com/
http://www.techopedia.com/