SISTEME DE VNTURI PE GLOB

1. Repartiia general a presiunii atmosferice la suprafaa Globului

2. Circulaia general a atmosferei: vnturile alizee, vnturile de vest, vnturile polare, musonii.

1.Repartiia general a presiunii atmosferice la suprafaa Globului

IANUARIE
1. Latitudini ecuatoriale: Datorit nclzirii intense i micrilor convective, predomin un regim de
presiune sczut (1015 mb). Axa brului de presiune sczut este situat la sud de Ecuator (15 lat S) n
timpul iernii emisferei sudice.
2. Latitudini subtropicale
Presiune ridicat la 30-35 lat S = anticicloni bine delimitai pe oceane (p=1020 mb)
Anticicloni n emisf. N:
A. Azorelor
A. Hawaii
Anticicloni n emisf.S:
A. Sud-Atlantic (I. Sf. Elena)
A. Sud-Indian (I. Mauritius)
A. Sud-Pacific (I. Patelui)
3. Latitudini temperate i subpolare
Pe oceane Depresiuni (presiune sczut)
Depresiuni n emisf. N:
D. Islandei (997 mb)
D. Aleutinelor (1000 mb)
Prezena celor dou depresiuni = activitate ciclonic intens n timpul iernii.
Depresiuni n emisf. S:
Depresiuni pe ocean n jurul Antarcticii (bru depresionar circumantarctic),
presiune < 990 mb
Pe continente - Anticicloni
Emisf. N:
A. Asiatic (Siberian), p=1035 mb, centrat n Pod. Mongoliei
A. Canadian, p=1021 mb, centrat n provincia Manitoba
4. Latitudini Polare
Presiunea este mai mare dect n zona subpolar datorit temperaturilor mai sczute
Emisf. N:
Anticicloni arctici (deasupra Groenlandei), slab evideniai datorit frecvenei mari a
depresiunilor/ ciclonilor mobili
Emisf. S:
Anticicloni antarctici, mai bine evideniai

IULIE
1. Latitudini ecuatoriale
Predomin regim de presiune sczut. Talvegul depresionar se deplaseaz spre Nord.
Emisfera N:
Pe continente: Depresiuni pn la 30 lat. N, datorate nclzirii suprafeei terestre
D. Sud-Asiatic (Podiul Iran Cmpia Indo-Gangetic)
D. Sud-Saharian (se poate extinde peste Peninsula Arabiei i uni cu D.Sud-Asiatic)
D. Mexican
2. Latitudini subtropicale
Pe continente: Depresiunile Sud-asiatic, Sud-saharian i Mexican se pot extinde la latitudini
subtropicale. Ele ntrerup pe continente brul maximelor subtropicale (bine evideniat pe oceane).
Pe oceane - presiune ridicat
Oceane emisfera N
Anticiclonul Azorelor
Anticiclonul Hawaii
Obs: Anticiclonii sunt intensificai i deplasai spre N.
Oceane emisfera S
Anticiclonul I. Sf.Elena
Anticiclonul I. Mauritius
Anticiclonul I. Patelui
Obs. Anticiclonii de pe oceanele emisferei S se intensific i se extind i pe continente.

3. Latitudini temperate i subpolare presiune sczut

Emisfera N:
Depresiunea Islandei
Depresiunea Aleutinelor
Obs. Depresiunile slbesc n intensitate.
Emisfera S:
Depresiunile circumantarctice (se intensific n timpul iernii australe)
4. Latitudini polare presiune ridicat
Emisfera N:
A. Groenlanda
Emisfera S:
A. Antarctica

CONCLUZII privind repartiia presiunii atmosferice la suprafaa Terrei:

1.Repartiia presiunii este mai uniform n emisfera sudic. Se observ i din dispunerea paralel i
rectilinie a izobarelor. Repartiia neuniform n emisfera nordic (continente: maxime=anticicloni iarna i
minime=depresiuni vara).

2. Minimele termice absolute sau relative corespund unor presiuni maxime permanente (de ex.
maximele=anticiclonii polari) sau presiuni maxime sezoniere (ex. anticiclonii Canadian i Siberian).
3.1. Brul depresionar ecuatorial
-se extinde n ianuarie ntre 15 lat. N 25 lat.S
-se extinde n iulie ntre 35 lat.N 5 lat. S
Cnd intensitatea alizeelor slbete, ele se sting ntr-o zon de calm (de fapt o zon de vnturi slabe
i variabile) numit DOLDRUMS (pot-au-noir).
Caracteristici DOLDRUMS:
a).Linia DOLDRUMS e axat pe Ecuator n ianuarie i decalat spre Nord n iulie.
b).Linia DOLDRUMS are 500 km lime (variaz pe aprox. 10 lat.)
c). Presiuni sczute, care variaz puin (situaie de mlatin barometric).
d).Convecia termic este activ, duce la formarea de nori Cumulonimbus bine dezvoltai, precipitaii
intense.
3.2.Convergena alizeelor
Se produce cnd alizeele din cele 2 emisfere au intensiti mari pn la Ecuator.
Intensificarea alizeelor n apropierea Ecuatorului duce la convergena lor i deci la o convecie
dinamic puternic. Aceast convecie dinamic se produce de-a lungul unei zone numit ZCIT (zona de
convergen intertropical)
Datorit translaiei ZCIT (Zona de convergen intertropical) de la un anotimp la altul (odat cu
deplasarea S i N a Ecuatorului termic fa de Ecuatorul geografic), se produce i devierea alizeului, bine
obs. pe Oc. Indian i formarea musonului ecuatorial de var.
3.3. Brul maximelor barometrice subtropicale (anticiclonii subtropicali)
Corespund unor zone de calm pe oceane (horse latitudes) i deerturilor subtropicale pe continente.
Anticiclonii nu formeaz totui o centur continu. Exist zone care separ celulele de maxim
presiune (anticiclonii), localizate n general n zona de contact dintre ocean i continent. n aceste zone se
produc schimburi meridianale ntre zonele intertropicale i temperate.
Anticiclonii se formeaz mai ales pe oceane (care sunt mai reci dect continentele) i mai ales n
estul oceanelor datorit curenilor oceanici reci. Fiecare celul anticiclonic are forma unei elipse mari cu
axa mare de aprox. 2500-4000 km., dispus oblic (ex. emisf.N: dir WSW ENE).
3.4. Minimele subpolare axate la 65-75 lat N si S. Deplasare sezonier nesemnificativ.
4. Gradientul baric meridian este orientat de la presiune mare spre presiune mic:
-din zona subtropical spre Ecuator; -din zona subtropical spre zona subpolar; -din zona polar spre zona
subpolar.

2. Circulaia general a atmosferei: vnturile alizee, vnturile de vest, vnturile polare, musonii.

Vnturile locale
Brizele de uscat i de mare
Principala cauz a producerii vnturilor locale este nclzirea diferit a suprafeei de uscat i a mrii.
n timpul zilei temperatura apei mrii la suprafa crete mai ncet dect temperatura aerului deasupra
uscatului (care se nclzete rapid sub influena razelor solare); Drept urmare presiunea atmosferic deasupra
mrii va fi mai mare dect presiunea de deasupra uscatului. Aceasta duce la formarea unui curent aerian
dinspre presiunea nalt spre cea joas (respective dinspre mare spre uscat), numit briza de mare sau de zi.
n timpul nopii rcirea mai rapid a suprafeei uscatului n raport cu suprafaa mrii face ca
presiunea aerului deasupra uscatului s fie mai mare dect deasupra mrii. Diferenele de presiune genereaz
briza de uscat sau de noapte.
Brizele de mare sunt importante lng rmuri unde efectul lor este, de obicei, limitat la aproximativ
10-20 mile marine. Vntul poate atinge fora 4 B la coast, pe cnd n interiorul uscatului doar fora 2.
Direcia vnturilor costiere poate fi uor diferit fa de direcia celor interne.
La tropice, efectul brizei de uscat este deseori simit multe mile marine dinspre mare, iar briza mrii
poate afecta direcia vntului pe mare 20 de mile marine de la coasta.
Briza marin pe litoralul romnesc (inclusiv n Delta Dunrii) este resimit mai ales n timpul verii,
n situaii de stabilitate atmosferic (regim anticiclonic). Briza de zi se face simit la orele 09, atingnd
intensitate maxim la orele 14-16 (viteza vntului nu este mare, variind ntre 3-6 m/s). Briza de noapte se
instaleaz dup rcirea suprafeei terestre, dup orele 22-23 i are o for mai redus dect briza de zi.
Aerul care, n timpul zilei, se nclzete puternic desupra uscatului, devine uor i se ridic pn la
3000m. n timpul ascensiunii se rcete, devine mai greu i alunec spre mare, formnd cureni descendeni
verticali (care mpiedic formarea norilor). Noaptea, aerul de deasupra mrii formeaz cureni ascendeni
care, dup acelai mecanism, dau natere la cureni descendeni deasupra uscatului. Aceast circulaie a
aerului, de sens contrar celei de la sol poart denumirea de antibriz. Briza de zi i cea de noapte sunt
permanent nsoite de vnturi contrare de altitudine denumite antibrize.

Vanturi locale din M. Mediterana

BORA. Vnt catabatic*, rece, uscat, ce bate din direcii ce variaz ntre Nord i Est, dinspre lanurile
muntoase din nord i dinspre coastele muntoase de est ale Mrii Adriatice. Este deseori periculos, ntruct se
poate declansa brusc, fara multe avertizari si sufl n rafale puternice dispre uscat (dinspre muni) spre
mare. Se formeaz n spatele frontului rece al unei depresiuni, sau acolo unde exista o intensificare a
anticiclonului de iarn deasupra continentului european. Se declanseaza mai ales iarna, cand poate atinge
fora unui viscol. Este foarte sever n zona portului Trieste (n nordul Mrii Adriatice). Vnturi asemntoare
ca violen sunt raportate la Novorossiyk, pe coasta de nord a Mrii Negre.
*Vnturile catabatice (descendente) (grec. Kata =jos, baino = a se mica)
Pe timpul noptii, mai ales atunci cnd este senin, caldura este iradiata de la suprafaa solului, ceea ce duce la rcirea
solului i a aerului de deasupra lui. n cazul terenurilor n pant, datorita gravitii, aerul mai rece si mai dens alunec in josul
pantei, formnd un vant catabatic, sau descendent, care poate sa nu aibe nicio legatura cu repartiia presiunii atmosferice n zona
respectiv.

ETESIAN. Vnturile din timpul verii din Marea Egee i estul Mrii Mediterane sufl cu o frecven
mare din direcie nordic. Aceste vnturi sezoniere, numite etesian (grec.) sau meltemi (turc.) sunt rezultatul
gradientul de presiune format ntre presiunea relativ nalt din vestul Mrii Mediterane i presiunea sczut
de deasupra Iraqului.

GREGALE. Vnt puternic de NE, bate n Mediterana central i de vest. Este cunoscut de ctre
marinarii din insula Malta i din estul Siciliei, unde principalele porturi sunt expuse ctre NE. Aceste vnturi
se declaneaz n special iarna. In Malta, in general se formeaz atunci cnd la nord predomin presiunile
nalte iar la sud de insul presiuni sczute; vnturile se pot declana ns i dup trecerea unei perturbaii.
LEVANTER. Vant de Est in Stramtoarea Gibraltar. Aduce o umezeala excesiva, nori, negura sau
cea, si uneori ploaie. Are, in mod normal, putere usoara sau moderata, si in asemenea conditii, Norul
Levanter care nsoete vntul se intinde de obicei de pe creasta stncilor o mil marin n sens opus
direciei din care sufl vntul.
Obs. The Levante is usuallly accompanied by a characteristic banner cloud which form on top of
the rock and streams away to leeward. The Levanter cloud might stretch for a mile or so to the west.

MISTRAL. Mistralul este un vnt puternic de Nord sau Nord-Vest ce bate in special n valea
Rhonului (Frana). Se produce, de obicei, n situaia n care n nord-vestul Frantei predomin un regim de
presiune ridicat (de exemplu anticiclonul scandinav) iar in sud-est predomin presiuni sczute (depresiuni
deasupra Mrii Mediterane).
Vntul Mistral este ntrit i de fluxul de aer catabatic ce coboara din muni si de efectul de
canalizare a curenilor de aer de-a lungul vii Rhonului (care traverseaza mare parte din teritoriul franei ed
la nord la sud). In ciuda caldurii provocate de comprimarea de-a lungul aceste descinderi, Mistralul este in
general un vnt rece i uscat, asadar vremea este de obicei frumoasa si insorita. Datorit vitezei mari,
Mistralul ajunge deasupra mrii unde este resimit ca vnt de furtun, fiind periculos prin agitarea mrii i
gradul de surprindere.

Vntul Mistral i imagine cu mare agitat (vedere din portul Marsilia spre sud, spre largul mrii; n
centrul imaginii insula Chateau dIf, la 1Mm de portul Marsilia)
SIROCCO (SCIROCCO). Numele este dat oricarui vnt ce bate din directie sudica deasupra Mrii
Mediterane. Deoarece este originar din Africa de Nord, acest vant este fierbinte si uscat in mare parte a
anului. In timp ce se indreapta spre nord, aduce cu el o cantitate mare de umezeal de deasupra mrii si este
considerat de catre populatia din rile din nordul Mrii Mediterane drept un vnt neplacut, care produce o
stare de oboseal. n mod frecvent determin i apariia ceurilor pe rmurile de nord ale mrii.
n nordul Africii pt acest vnt se folosesc alte denumiri locale:
chom (fierbinet) sau arifi ; Simoom in Palestina, Jordan, Syria; Ghibli (Chibli, Gibla, Gibleh) in
Libya; Chili (or Chichili) in Tunisia si S Algeria; Khamsin (Chamsin, Khamasseen) in Egypt si marea
Rosie, Sharav in Israel.

KHAMSIN este un vant sudic, ce bate n Egipt si in Marea Rosie in fata depresiunilor estice. Este un
vnt care sufl cu putere, dinspre interiorul Africii, fiind un vnt cald, uscat si care transport praf i nisip.
Se declanseaza in Februarie si ine pan in Iunie, frecvena maxim fiind n Martie si Aprilie.

Alte vanturi locale pe Glob

SHAMAL. In Golful Persic, Golful Oman si de-a lungul coastei Makran, termenul Shamal
desemneaz orice vnt din NV, indiferent daca este un vnt moderat ca intensitate sau vnt puternic, de fora
furtunii, asociat cu trecerea unei perturbaii. Directia normala a acestui vant este din nord-vest, dar poate
varia sufla i din direcie vestic sau sud-vestic. In timpul unui Shamal, aerul este in general foarte uscat,
iar cerul lipsit de nori, insa vizibilitatea este slab din cauza maselor de nisip si praf, aduse din deert.
Rareori, pe timpul lunilor de vara, Shamalul depeste fora 7 Beaufort; n schimb iarna, ajunge la fora 8,

uneori forta 9 i in acest anotimp, poate fi insotit de rafale de ploaie, tunete i fulgere. Este cunoscut faptul
c barometrul nu indic niciun fel de avertizare in legatura cu apropierea acestui vant.

HARMATTAN. Vnt uscat de Est, ce adie pe coasta de est a Africii, ntre Capul Verde i Golful
Guineea, n sezonul uscat (din Noiembrie pn n Martie). Venind dinspre Sahara, aduce cu el nori de praf
fin i nisip, care pot fi transportai sute de mile marine pe mare. Fiind uscat i relativ rcoros, amelioreaz
starea de disconfort termic dat de cldura tropical umed din aceast regiune, motiv pentru care este
denumit Doctorul (n ciuda prafului pe care l aduce).

PAMPERO. Acesta este numele atribuit n zona Rio de la Plata, unei rafale de vnt ce se produce
deasupra unui rm rece i abrupt. Este, de obicei, nsoit de ploaie, tunete i fulgere, in timp ce vntul sufl
brusc din direcie nordic.
Vnturile Pampero sunt mai frecvente ntre Iunie i Septembrie. Bat dinspre vest sau sud-vest
deasupra pampasului din sudul Braziliei, Argentinei, Uruguay-ului. In general, pot fi prognozate de ctre
meteorologi i navigatori. Semnele prevestitoare sunt urmtoarele: presiunea scade ncet, in timp ce vntul
bate initial dinspre nord, nsoit de temepratura ridicat i umiditate. Odata cu apropierea de rmul rece,
vnturile devin nord-estice, puternice i de fora furtunii. Alte semne ce anun apropierea lui Pampero pot fi
creterea nivelului apei in ruri, inmultirea insectelor din aer i o transparen ridicat a aerului atmosferic.
Vntul se oprete pentru scurt timp fcnd loc unor vijelii din direcie sud-vestic. Vijeliile sunt nsoite de
nori Cumulus sau Cumulonimbus, ploi toreniale i scderea temperaturii. Acest vnt sud-vestic poate fi
foarte puternic, de pana la 70 noduri sau chiar mai mult, in timpul primei vijelii, dar moderat ulterior.

NORTHER. Acest vnt sufl n Chile este o furtuna de nord, cu ploaie, ce se declaneaz de obicei
iarna, dar ocazional, si in alte anotimpuri. In general, sosirea acestui vnt este nsoit de semne prevestitoare
cum ar fi scderea presiunii la barometru, un cer innorat sau intunecat, o hula dinspre nord si cresterea
nivelului apei in porturi, in timp ce suprafata terestra este vizibil pe distane mari n interiorul uscatului.
Termenul Norther se aplica i vnturilor nordice puternice, rcoroase i uscate ce bat deasupra
Golfului Mexic si insulelor Caraibe de Vest, in special iarna. Aceste vnturi se produc atunci cand exista un
anticiclon puternic deasupra partii de vest a Americii de nord si una sau mai multe depresiuni deasupra
coastelor de est ale SUA. In mod frecvent, acest vnt se poate instala deodat, fara niciun avertisment.
Aceste vanturi ating de obicei fora unui viscol in Golful Mexic, dar slbesc n intensitate pe msur de
coboara inspre sud, spre ins. in Caraibe.
SOUTHERLY BUSTER- Furtuna Sudica. Pe coasta de sud-est a Australiei, acest vnt sudic bate
dinspre rmul rece in special vara, dar poate surveni si primavara si toamna. Ca regula, avertizarile despre
aceasta furtuna se dau numai cu aproximativ o ora inainte, prin aparitia norilor Cu si Cb in sud sau sud-vest,
uneori insotiti de fulgere. Apoi, apare pe linia orizontului o rotatie a norului Cumulus. Vantul devine calm si
apoi, in partea de sud, bate frecvent cu forta foarte mare, fapt insotit de o rapida scadere a temperaturii.

SUMATRA. Rafalele de vant din sud-vest, cunoscute drept Sumatra se produc de mai multe ori intro luna, intre lunile mai si octombrie in stramtorile Malacca si coasta de vest a Malayeziei, dar mai putin
frecvent in apropiere de Singapore. Rafalele se dezvolta deasupra stramtorilor, iar apropierea lor se poate
observa din timp pentru c sunt nsoite de furtuna cu trasnete. Vntul se intensific brusc i bate n rafale
puternice, depind puterea unui viscol, imediat urmat de ploi torentiale. Aceste vanturi se declaneaz
noaptea pn la rsritul soarelui si reprezinta o amenintare clara pentru navele mici.

TORNADA. Acest termen se refera la dou fenomene diferite.

In zona de vest a Africii, ne referim la rafala de vant ce insoteste o furtuna cu trasnete. Acest
fenomen se produce de obicei cu ploaie torentiala si dureaza, de cele mai multe ori, o perioada scurta de
timp, dar poate produce multe pagube. Acest tip de tornade se deplaseaza de obicei de la est la vest si se
declanseaza in perioadele de tranzitie dintre anotimpurile umede si cele uscate.
Celalalt tip de tornada este un fuior de aer (whirl) violent care poate avea pana la o suta de metri
diametru, in care vanturi ciclonice de 150 noduri bat aproape de centru. Fuiorul de nor (vrtejul) se formeaz
chiar sub baza norului i dispare prin frecare cu solul. Aparent, este descris precum un nor intunecat in
forma de palnie alungita, culoarea sa intunecata fiind datorata si prafului si rmielor rezultate din
distrugerile facute in drumul sau (distrugeri provocate vegetatiei, constructiilor etc). Aceste tornade se
produc cel mai frecvent in partea centrala si central-vestica a SUA. Sansa ca vreo asezare sa fie lovita este
mica, intrucat drumul unei tornade este de obicei mai mic de 1,5 mile marine, iar media din SUA este de 140
pe an. Cele mai favorabile conditii pentru dezvoltare sunt atunci cand aerul polar marin din directia de nordvest depaseste aerul tropical marin din Golful Mexic, conducand la instabilitate puternica, iar apoi, formarea
tornadelor se face cel mai probabil la o distanta considerabila deasupra tarmului rece. Se pot produce de
asemenea si n zone temperate. Atunci cand o tornada se deplaseaza de pe sol pe apa, ea preia rapid
caracteristicile unei trombe, desi deseori isi mentine intensitatea de pe sol.
In afara de tornadele ce se deplaseaza de pe sol pe apa, exista numeroase trombe marine ce isi au
originea in largul marii. Conditiile favorabile formarii lor pe mare sunt similare celor ce se formeaza pe sol,
anume, schimbari ale temperaturii aerului si a apei pe o distanta scuta si, mai presus de toate, instabilitate
mare la nivelul straturilor inferioare. Trombele de apa sunt mai frecvente la tropice decat in zonele
temperate. Desi sunt mai putin violente decat tornadele pe uscat, trombele de apa sunt totusi, un pericol
general pentru toate navele si constituie un adevarat risc pentru vasele de marime mica.
O tromba de apa se formeaza sub fata inferioara a norului Cb. Norul, ce are forma de palnie, coboara
spre mare. Sub acest nor, apa este agitata si se formeaza un nor de picaturi. Norul in forma de palnie coboara
pana se afunda in acest nor de picaturi; acesta capata apoi forma unei coloane, intinzandu-se dinspre mare
spre nor.
Diametrul unei trombe de apa poate varia de la circa 1 metru pana la 100 de metri. Inaltimea, de la
mare pana la baza norului, poate fi atat 50 de metri, dar cel mai adesea este de 300-600 de metri.
O tromba de apa poate dura de la 10 minute pana la o jumatate de ora; se deplaseaza destul de incet,
iar partea sa superioara se deplaseaza de obicei cu o viteza diferita decat la baza, devenind astfel oblica sau
indoita. Se atenueaza intr-un final, iar coloana se rupe la aproximativ o treime din inaltimea sa de la baza,
dupa care dispare rapid.

Vanturi locale din Romania.

Crivul se dezvolt la periferia anticiclonului Siberian (nord-est European) i sufl din nord-est.
Frecvena maxim este deci iarna i mai mare n sudul i sud-estul Romniei, inclusiv n bazinul de vest i
central al Mrii Negre. Consecinele acestui vnt foarte rece i uscat asupra navigaiei constau n geruri mari
i ngheuri intense, viscole puternice n timpul crora viteza vntului poate depi 120 km/or.
Bltreul este un vnt umed specific blilor Dunrii, datorat ciclonilor mediteraneeni sau celor
dezvoltai sau regenerai deasupra Mrii Negre. Frecvena mai mare se nregistreaz toamna i primvara din
direcie sud-estic sau estic iar vremea asociat se caracterizeaz prin ploi mrunte i calde de scurt
durat.
Suhoveiul este tipic pentru sudul i sud-estul Romniei n sezonul cald. Direcia dominant este din
est i determin creterea temperaturii, secete i uneori i furtuni de praf (denumirile frecvente sunt vntul
negru n Dobrogea i srcil n Cmpia Romn).
Bibliografie:
Chiotoroiu B., Hidrometeorologie fluvial, Editura ExPonto, Constana, 2001.
Chiotoroiu B., Meteorologie si Hidrologie marina (manuscris), 2014.
Pescaru C., Pescaru Al., Meteorologie marin, Editura Nautica, Constana, 2005.
http://www.afloat.com.au
www.wikipedia.org