CURS 12-14

MAINI DE CURENT ALTERNATIV. MASINA ASINCRONA

Maina asincron este cea mai rspndit main electric. Ea se ntlnete pe scara
larg n acionrile electrice din toate sectoarele industriale si sociale, ndeosebi n regimul
de motor trifazat, pentru acionarea mainilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a
morilor cu bile, a macaralelor electrice, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a
aparaturii electrocasnice etc.
Motoarele asincrone se construiesc pentru o gam foarte larg de puteri (de la ordinul
unitilor de W pn la ordinul zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) si
tensiuni medii (3 kV, 6 kV sau 10 kV) si avnd turaia sincron la frecventa f=50Hz egal
cu 500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, n funcie de numrul de perechi de poli.
Principalele avantaje ale motoarelor asincrone fat de alte tipuri de motoare electrice
sunt: simplitate constructiv, pre de cost redus, siguran mare n exploatare, cuplu mare
de pornire, randament ridicat, stabilitate n funcionare, exploatare, manevrare si ntreinere
simpl, alimentare direct de la reeaua trifazata de c.a.
Dintre principalele dezavantaje putem enumera socul mare de curent la pornire,
factor de putere relativ sczut, caracteristic mecanic dur.
a. Elemente constructive ale mainii asincrone.
Maina asincron const dintr-o armatur statoric, numit stator si o armatur
rotoric numit rotor.
Statorul, format din unul sau mai multe pachete de tole, are n crestturi o nfurare
monofazat sau trifazat care se conecteaz la reea si formeaz inductorul mainii (fig.
4.a).

Fig. 3. Maina asincron cu rotorul bobinat

1 - inele colectoare; 2 suport port-perii; 3 inel de ridicare; 4 tole statorice; 5 carcas; 6
nfurare statoric; 7 nfurare rotoric; 8 ventilator; 9 scut; 10 tole rotorice.

Fig. 4. Stator main asincron si nfurarea n colivie a rotorului

Rotorul este format tot din pachete de tole, dar n crestturi poate avea o nfurare
trifazat conectat n stea, cu capetele scoase la trei inele sau o nfurare n scurtcircuit de
tipul unei colivii (fig. 4.b). De aceea, dup forma nfurrii rotorului, mainile asincrone
se mai numesc maini asincrone cu inele si maini asincrone cu rotorul n scurtcircuit.
nafara acestor pri, maina mai are, n funcie de destinaie, de tipul de protecie la
ptrunderea apei si a corpurilor strine n main, de forma constructiv, de sistemul de
rcire, de putere si tensiune, o serie de elemente constructive, dintre care o parte sunt date
sau pot fi observate n fig. 3.
ntrefierul este spaiul liber rmas ntre miezul feromagnetic al rotorului si miezul
statoric. Limea ntrefierului la maina asincron se consider constant si are o valoare
foarte mic (0,12mm) pentru un consum de curent de magnetizare ct mai redus,
respectiv a unui factor de putere ridicat.
Simbolurile convenionale si nfurrile mainilor electrice asincrone sunt date in
fig. 5.

c
d
Stea
Fig. 5. Simbolizarea mainilor electrice

Triunghi

b. Principiul de funcionare al motorului asincron

Motorul asincron trifazat primete energie electric de la reeaua de c.a. prin
conectarea statorului la aceasta, energie pe care o convertete n energie mecanic furnizat
la axul rotorului. Dac nfurarea statoric se conecteaz la o reea de c.a. trifazat, de
tensiune si frecvent corespunztoare, ea va fi parcurs de un sistem de cureni care vor
produce n ntrefier un cmp magnetic nvrtitor cu viteza unghiular 1. Dac armtura
rotoric are n acel moment viteza unghiular , ntr-o nfurare de faz a ei, devenit
nfurare secundar, se induce o t.e.m. (relaia 15):
e 2 (1 ) wk w 2 cos(1 ) t 2 wk w 2 cos 2 t
(16)
n care 2 este pulsaia t.e.m. induse iar 2 este viteza relativ dintre cmpul inductor si
rotor.
Dac nfurarea rotoric este nchis (pe o rezistent sau chiar n scurtcircuit), ea va
fi parcurs de cureni, care, la rndul lor, produc un cmp nvrtitor de reacie cu o vitez
unghiular fat de nfurarea care l-a produs:
2

2 1

1
p
p

(17)

Fat de stator, cmpul de reacie are viteza unghiular:

2 (1 ) 1
(18)
adic, indiferent de turaia rotorului, cmpul inductor si cel de reacie au aceiai viteza
relativ fat de stator. Deci cele dou cmpuri sunt fixe intre ele si se pot nsuma, dnd un
cmp rezultant n ntrefier. Prin interaciunea dintre acest cmp si curenii din nfurri se
exercit ntre cele dou armturi un cuplu electromagnetic. Relaia (16) arat c n
nfurarea sunt cureni, deci se poate exercita un cuplu, numai dac e2 0 adic 1 .
n acest caz se spune c se poate exercita un cuplu numai dac rotorul alunec fat de
cmpul nvrtitor inductor. Acesta alunecare, n valori relative, este definit de relaia:
n1 n 1 2 f 2
s 1

(19)
1
n1
1
1 f1

unde 2n / 60 si 2f , f fiind frecventa.

Motoarele asincrone de construcie normala au n mod uzual alunecri nominale
cuprinse ntre (1 5)% . Acest lucru arat c la frecventa statoric industrial, f 50Hz ,
frecventa curenilor rotorici va fi, conform relaiei (19), (0,5-2,5)Hz, deci, o frecvent
foarte joas, ceea ce ne permite sa consideram pierderile n fier din rotor practic nule.
De asemenea valoarea efectiva a t.e.m. indusa n rotor depinde de alunecare.
Astfel la pornire (s=1) ea are expresia:
E 2 4,44 w 2 k w 2f 2 m
(20)
iar n regim staionar corespunztor alunecrii s:
E 2s 4,44 w 2 k w 2sf1m sE 2
(21)
De exemplu dac o main asincron are la pornire (s=1), o t.e.m. indus rotoric
E 2 100V , atunci la o valoare uzual a alunecrii nominale (ex. s=2%), ea va avea
valoarea E 2 0,02 100 2V .
Pornind de la alunecare se pot defini regimurile de funcionarea ale mainii
asincrone. tim c turaia relativ n2 a rotorului fat de cmpul magnetic nvrtitor inductor
produs de stator este n 2 n1 n .
Atunci cnd turaia rotorului n 0, n1 , deci s 0,1 , t.e.m. indus n conductoarele
rotorului produce curentul I2, iar fora produs de acest curent care acioneaz asupra
conductoarelor are tendina s accelereze rotorul ctre turaia n1 a cmpului magnetic
nvrtitor. n acest caz, maina primete energie electric de la reea si dezvolt la arbore un
cuplu mecanic, funcionnd n regim de motor.
Dac turaia motorului este n n1 , deci n 2 0 si s 0 , t.e.m. indus i schimb
polaritatea, deci si I2, iar fora se opune creterii turaiei n a rotorului. Deci pentru
meninerea acestei turaii trebuie ca maina s primeasc energie mecanic pe la arbore. n
acest caz maina primete energie mecanic si d energie electric, funcionnd n regim
de generator.
Cnd rotorul este rotit n sens invers cmpului magnetic nvrtitor inductor, deci are fat
de acesta turaia n 2 n1 n si alunecarea s 1 , t.e.m. indus produce curentul I2, iar fora
produs de acest curent are sens opus fat de turaia rotorului n. n acest caz maina
primete energie mecanic pe la arbore s menin turaia n n sensul forei si energie
electric de la reea s aduc rotorul ctre turaia de sincronism, maina funcionnd n
regim de frn.
n funcionarea mainilor asincrone sunt ntlnite toate regimurile de funcionare
artate, dar regimul de baz este cel de motor, cnd alunecarea s 0,1 .
c. Bilanul puterilor, randamentul si factorul de putere
Fcnd bilanul puterilor active, se obine, la fel ca la transformator, pentru motorul
trifazat:
P1 P2 PCu1 PCu 2 PFe Pm
(25)
iar diagrama de bilan este prezentat n fig. 7.
unde:
- P1 3U f If cos 3UI cos - puterea activ absorbit de motor de la reea;
- PCu1 m1R1I12 - pierderile n cuprul statorului (prin efect Joule), m1 fiind numrul de
faze al nfurrii statorice;
- PFe PT PH - pierderi active n fierul statorului: PT fiind pierderile datorate curenilor
turbionari iar PH - pierderile datorate histerezisului magnetic;

Fig. 7. Diagrama de bilan a mainii asincrone

- P P1 PCu1 PFe - puterea electromagnetica a mainii care se transmite din stator n

rotor la nivelul ntrefierului prin cmpul magnetic nvrtitor rezultant;
- PCu 2 m 2 R 2 I 22 - pierderile active din cuprul rotorului, m2 fiind numrul de faze al
nfurrii rotorice;
- Pm - pierderile mecanice (prin frecri n lagre si prin frecarea rotorului si a
ventilatorului de pe ax cu aerul);
- PM P PCu 2 - puterea mecanica total dezvoltat de motor;
- P2 - puterea mecanic util la axul motorului.
Din punct de vedere al bilanului de puteri reactive motorul asincron este un receptor
ohmic inductiv. Motorul preia putere reactiv relativ important de la reea necesar
magnetizrii miezului feromagnetic, deci crerii cmpului magnetic din main.
Randamentul motorului asincron va avea expresia:
P
P2
P2
2

(26)
P1 P2 P P2 Pm PCu1 PCu 2 PFe1
Factorul de putere al motorului asincron cos , este totdeauna inductiv. Motorul asincron
este excitat de la aceeai reea care i furnizeaz si puterea activ.
d. Caracteristicile de funcionare ale motorului asincron
Aprecierea posibilitilor de utilizare a motorului asincron n acionari electrice se
poate face utiliznd caracteristica mecanic n=f(M) care reprezint dependenta dintre
turaia motorului si cuplul electromagnetic dezvoltat de acesta.
Caracteristica cuplu-alunecare M=f(s) se obine pe cale experimental. Deducerea
pe cale experimentala la bancul de ncercri nu se poate face dect ntr-un domeniu
restrns. Forma caracteristicii M=f(s) n tot domeniul de variaie a lui alunecrii s se poate
deduce pe cale analitic exprimnd relaia cuplului ntr-o forma aproximativ, simplificat,
adic:
2M m
M
s s mk
(27)

s mk
s
cunoscut sub numele de formula lui Kloss. Cu ajutorul acestei formule se poate explica
uor forma caracteristicii M=f(s) reprezentat n fig. 8. Astfel, pentru alunecri mici
s
s mk
s s mk , se poate neglija termenul
n
comparaie
cu
si expresia (27) devine:
s mk
s
2M mk
M
s
(28)
s mk
adic dependenta dintre cuplu si alunecare se face dup o hiperbol echilater (fig. 8).

Fig. 8. Caracteristica M=f(s) a motorului asincron

n domeniul s (0,1) maina funcioneaz n regim de motor (M>0, n>0); n

domeniul s (1, ) maina funcioneaz n regim de frna electrica (M>0, n<0); n
domeniul s ( ,0) maina funcioneaz n regim de generator electric (M<0, n>n1).
Poriunea AB a caracteristicii este o poriune instabil de funcionare a motorului
asincron deoarece orice cretere a cuplului rezistent la axul mainii va duce la creterea
alunecrii si la scderea cuplului electromagnetic dezvoltat.
Rezumnd cele artate mai sus putem afirma c motorul asincron funcioneaz stabil
si cu randament superior n domeniul 0 s s mk .
Caracteristica mecanic rezult din caracteristica cuplu-alunecare innd seama de
relaia liniar dintre turaia n si alunecarea s, adic:
n n1 (1 s)
(29)

Fig. 9. Caracteristica mecanic a motorului asincron

Ordonata la origine ( M 0 , s 0 ) corespunde sincronismului ( M 0 , n n1 ).

Tietura absciselor ( M M p , n 0 ) corespunde cuplului de pornire ( M M p , s 1 ).
Examinnd expresia cuplului electromagnetic funcie de alunecare se observ c se
poate schimba forma caracteristicii prin modificarea valorii efective a tensiunii de
alimentare, a frecventei tensiunii de alimentare si a rezistentei rotorice a motorului,
caracteristicile astfel obinute fiind prezentate n fig. 10.

b
c
Fig. 10. Caracteristici motorului asincron la
a tensiune variabil b frecvent variabil; c rezistent rotoric variabil

Si pentru caracteristica mecanic n=f(M) se pot trasa cele trei familii de caracteristici
obinute prin variaia mrimilor U1, f1 si R2, redate n fig. 11.
e. Pornirea motorului asincron
Alegerea motorului si a modului de pornire depind de cuplul static rezistent al
mecanismului de antrenat si de curentul de pornire maxim admis pentru motor si pentru
reeaua de alimentare. Totodat pornirea trebuie s se fac fr ocuri periculoase pentru
elementele transmisiei.

b
c
Fig. 11. Caracteristici mecanic la
a tensiune variabil b frecvent variabil; c rezistent rotoric variabil

e1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat

Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente suplimentare n
circuitul rotorului.

Fig. 12. Caracteristici mecanic la pornirea motorului cu rotorul bobinat

Se limiteaz astfel curentul de pornire mrind rezistenta circuitului rotorului prin

conectarea n serie a unor rezistente exterioare. De obicei aceste rezistente sunt reglabile
n trepte care se scurtcircuiteaz succesiv pe parcursul procesului de pornire (fig. 12).

Valoarea rezistentei se alege astfel nct la pornire motorul sa dezvolte un cuplu ct mai
aproape de cuplul maxim.
e1. Pornirea motoarelor cu rotorul n scurtcircuit
Pornirea direct se face prin conectarea motorului direct la reea acolo unde
reelele de alimentare si mecanismele antrenate permit acest lucru. Aceast metod se
aplic motoarelor de puteri relativ mici, unde curentul de pornire este n limitele
I p ( 4 7)I N si M p (1,2 2,2) M N acestea fiind proprii pentru motor n parte, de
putere si turaie.
Reducerea tensiunii de alimentare
Metoda se folosete n special la motoarele mari, prin introducerea n serie cu
statorul a unei bobine (fig. 13.a) sau a unui autotransformator (fig. 13.b).
Caracteristicile sunt redate n fig. 10.a si fig. 11.a.
Dup terminarea procesului de pornire, bobinele se scot din circuit.

c
Fig. 13. Pornirea motoarelor asincrone

Pornirea stea-triunghi se poate aplica motoarelor care au scoase cele sase capete
ale nfurrii statorice si care pot funciona n triunghi la tensiunea reelei trifazate la care
se va cupla. Deci un motor cu tensiunea de lucru 220/380V se poate porni stea-triunghi
numai la reeaua trifazat cu tensiunea de linie de 220V. La pornire (fig. 13.c) se
conecteaz ntreruptorul I1 si I2 pe poziia Y, nfurarea statoric se conecteaz n stea,
astfel c intensitatea curentului fat de conexiunea triunghi va fi de trei ori mai mic,
I pY I p / 3 . Dup ce se ajunge n regim staionar se conecteaz nfurarea statoric n
triunghi. n acest fel tensiunea de faz aplicat statorului va creste de 3 ori, U 3U Y
deci cuplul electromagnetic va creste de trei ori (cuplul fiind proporional cu ptratul
tensiunii de alimentare).
La comutarea n triunghi au loc salturi de curent si de cuplu, motorul trecnd pe o
alt caracteristic de funcionare (fig. 13.d).
Pornirea stea-triunghi se poate face numai n gol sau cu un cuplu static rezistent
redus, excluzndu-se pornirile n plin sarcin.
f. Reglarea turaiei motorului asincron
Pornind de la relaia ce definete turaia motorului asincron:
n n1 (1 s)

60f1
(1 s)
p

(30)

reiese c acesta poate fi reglat prin schimbarea numrului de perechi de poli p, a

frecventei tensiunii de alimentare f1 si prin modificarea alunecrii s (deci a rezistenei
rotorice).
f1. Reglarea turaiei prin schimbarea numrului de perechi de poli
Modificnd numrul de perechi de poli p, se modific n trepte viteza de sincronism
si deci viteza de rotaie a motorului asincron.
Modificarea numrului de perechi de poli se poate face pe doua cai:
- prin introducerea n crestturile statorului a doua nfurri distincte cu numr diferit de
poli, obinndu-se n acest fel dou turaii de sincronism diferite. Evident n acest caz,
seciunea crestturilor va fi mai mare ducnd la creterea curentului de mers n gol si a
reactanei magnetice de dispersie statorice. Ca urmare se obin un factor de putere si un
randament sczute.
- prin realizarea nfurrii statorice pe fiecare faz din doua seciuni identice care printr-un
comutator special pot fi conectate n serie sau n paralel, determinnd astfel configuraii cu
p=2, respectiv p=1 (fig. 14.).

Fig. 14. Motor cu p=1 si p=2

f2. Reglarea turaiei prin variaia frecventei

Modificarea frecventei tensiunii de alimentare se face cu convertizoare statice de
frecvent cu condiia respectrii constante a raportului U1/f1 , aceasta pentru a menine un
factor de suprancrcare constant si pentru a evita saturarea mainii la frecvente joase.
Familia de caracteristici mecanice obinut pentru diverse frecvente are un aspect
favorabil meninnd capacitatea de suprasarcin indiferent de vitez (fig. 15). Aceasta
metod asigur o gam larg de turaii, o reglare fin, fr pierderi de energie.

Fig. 15. Familia de caracteristici mecanice la modificarea frecventei

f3. Reglarea turaiei prin modificarea rezistentei rotorice

Aceasta metod de reglare se poate aplica numai motoarelor cu rotorul bobinat.
Introducerea de rezistente n serie cu nfurrile de faz rotorice modific cresctor
alunecrile critice aa cum am vzut la pornirea motoarelor cu rotorul bobinat (paragraf d).
Reostatele de reglare cu rezistente n trepte sunt asemntoare cu cele de pornire, dar
destinate pentru o funcionare de lung durat.
Prin introducerea n rotor a rezistentelor suplimentare se poate regla viteza n jos fat
de cea sincron n limite largi, cu scderea rigiditii caracteristicii. Fineea reglajului
depinde de numrul treptelor reostatului de reglare.
Dezavantajele metodei constau n:
- eficient economic slab datorit pierderilor mari prin efect termic pe rezistentele
exterioare;
- necesitatea dimensionrii speciale a reostatului de reglare pentru stabilirea regimului
termic, fapt ce i mrete costul;
Cu toate aceste dezavantaje reglarea turaiei motoarelor asincrone cu ajutorul
reostatelor rotorice este larg utilizat n practic datorit n special simplitii ei si mai ales
la acionarea mecanismelor de ridicat (macarale, poduri rulante) care nu necesit un reglaj
continuu de turaie si care funcioneaz n regim intermitent.
g. Frnarea motorului asincron
Regimul de frn este regimul n care maina primete putere electric din reeaua de
alimentare trifazat i putere mecanic pe la arbore transformnd-o n cldur prin efect
Joule. Maina asincron intr n regim de frnare atunci cnd cuplul electromagnetic
dezvoltat este de sens opus sensului su de rotaie. n acest caz alunecarea devine:
n n
s 1
1
n1
g1. Frnarea propriu-zis
Const n nserierea de rezistente n circuitul rotoric cu sau fr inversarea sensului
succesiunii fazelor.
n cazul introducerii doar a rezistentelor suplimentare maina i pstreaz sensul de
rotaie al cmpului nvrtitor dar i schimb sensul de rotaie a rotorului. Din acest punct
de vedere se mai numete si frnare contracurent.
Schimbarea sensului de rotaie a rotorului poate fi fcut forat de ctre maina de
lucru cu care este cuplat motorul (la macarale cnd sarcina este prea mare si ncepe s
coboare), sau lucrnd pe o caracteristic mecanic artificial corespunztoare rezistentei
suplimentare nseriate n rotor (fig. 16).

Fig. 16

Fig. 17

n punctul N maina funcioneaz ca motor. Pentru frnare se introduce o rezistenta

suplimentar n rotor Rs4 astfel nct motorul trece in punctul de funcionare N samd.
Frnarea propriu-zis prin inversarea sensului de succesiune a fazelor se folosete n
acionrile electrice pentru frnarea rapida a mecanismului antrenat. n acest scop se
inverseaz dou faze de la reeaua de alimentare si, simultan, se introduc n rotor rezistente
suplimentare pentru limitarea curentului rotoric.
Iniial maina funciona n regim de motor, corespunztor punctului N (fig. 17).
Inversnd dou faze si nseriind rezistenta Rs n rotor, punctul de funcionare va sari brusc
din N n N' corespunztor noii caracteristici mecanice. n acest punct de funcionare maina
lucreaz n regim de frna propriu-zis, cuplul electromagnetic dezvoltat fiind de sens
invers si acionnd n sens invers cuplului de inerie al maselor n muscare ale instalaiei.
n scurt timp punctul de funcionare va ajunge n N'' corespunztor turaiei n=0 si
cuplului M's=-Mr.
Dac n acest punct se scurtcircuiteaz rezistenta suplimentara, Rs punctul de
funcionare se va deplasa rapid n N''' corespunztor turaiei n'2=- n2 si cuplului M's= - Mr ,
adic corespunztor regimului de motor sens stnga (considernd regimul iniial motor
sens dreapta).
Aceasta metoda se mai numete si frnare prin contraconectare si are o larg aplicaie
att pentru inversarea sensului de rotaie al motorului ct si pentru oprirea sa complet.
g2. Frnarea cu recuperare de energie
n acest mod de frnare maina trece din regim de motor n regim de generator.
Astfel cuplul electromagnetic devine negativ (de frnare), iar turaia la ax devine
n1 n
0 devenind negativ pentru n n1 ). Pentru a trece
suprasincron (alunecarea s
n1
n acest regim se impune ca maina s primeasc energie mecanic la ax, energie care se
transform n energie electric si care prin stator este recuperat n reea.
Acest mod de frnare este reprezentat n fig. 18 pe caracteristica mecanic natural.
Punctul de funcionare N, sub aciunea unui cuplu de sarcin de acelai sens cu cuplul
electromagnetic dezvoltat, va trece n domeniul turaiilor suprasincrone, cuplul
electromagnetic dezvoltat schimbndu-si sensul (N') devenind astfel un cuplu de frnare.

Fig. 18.

Asemenea mod de frnare l ntlnim frecvent n traciunea electric cnd vehiculul

coboar o pant, componenta tangenial a greutii sale antrennd rotorul motorului la
viteze suprasincrone, sau la macarale cnd se coboar sarcina.
g3. Frnarea fr recuperare e energie (frnarea dinamic)

Acest tip de frnare numit si frnare dinamic se obine prin trecerea motorului n
regim de generator asincron pe reea proprie.
Acest lucru se realizeaz prin deconectarea statorului de la reeaua de curent
alternativ si prin alimentarea sa de la o reea de curent continuu (prin deschiderea
ntreruptorului K1 si nchiderea ntreruptorului K2 din fig. 18). Curentul continuu
parcurgnd fazele statorului, produce la periferia interioara a statorului un cmp magnetic
fix, alternativ n spaiu si constant n timp. Pentru rotorul mainii care continua sa se
roteasc, acest cmp reprezint un cmp nvrtitor, avnd viteza relativ fat de acesta.

Fig. 19

n fazele rotorului se vor induce t.e.m. care vor produce la rndul su cureni
alternativi. n rezistentele fazelor rotorice se va consuma n scurt timp prin efect Joule
ntreaga energie cinetic acumulat n masele n micare ale instalaiei care se va frna
pn se va opri.