Sunteți pe pagina 1din 6

EXPLORAREA ECHILIBRULUI FLUIDO-COAGULANT:

1. NUMARAREA TROMBOCITELOR
2. TIMPUL DE SANGERARE
3. TIMPUL DE COAGULARE
EXPLORAREA ECHILIBRULUI FLUIDO-COAGULANT

1. NUMARAREA TROMBOCITELOR
principiu- se numara trombocitele direct la microscop, dintr-un volum de sange cunoscut, diluat intr-o proportie
cunoscuta cu o solutie care produce liza hematiilor si impiedica aglutinarea spontana a trombocitelor
lichidul de dilutie folosit- solutia 1(Na2EDTA + oxalat de amoniu + apa distilata) sau
- solutia 2 (clorhidrat de cocaina + clorura de Na + apa distilata)
materiale necesare:
- lichidul de dilutie
- vata
- alcool sanitar
- ac de seringa steril
- pipeta POTAIN pentru globule albe (cu biluta alba in interior)
- hartie de filtru
- camera de numarat (Burker-Turk)
- microscopul optic
- lamele de sticla
tehnica de lucru:
- se dezinfecteaza cu alcool pulpa degetului (mediu sau inelar)
- se punctioneaza cu un ac steril, cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie
- prima picatura de sange se sterge cu un tampon de vata curat
- urmatoarea picatura de sange, fara a exercita presiune asupra degetului, se aspira in pipeta Potain
pentru globule albe pana la diviziunea 1
- peste ea se aspira in continuare, in pipeta, lichid de dilutie pana la diviziunea 11, realizandu-se o
dilutie a sangelui de 1/ 10
- se agita pipeta pentru omogenizarea continutului
- continutul pipetei se descarca intr-o eprubeta
- se asteapta in jur de 60 min pana se produce sedimentarea trombocitelor si liza eritrocitelor
- se incarca camera de numarat cu ajutorul unei pipete Pasteur
- se fixeaza camera de numarat pe platina microscopului si se identifica reteaua gravata pe camera
- se asteapta cateva minute pentru sedimentarea si repartizarea trombocitelor pe cadrilajul camerei
- camera se examineaza la microscop cu obiectivul 20 si cu ocularul 10
- se numara in zig-zag trombocitele din 80 de patratele mici cu suprafata de 1/ 400 mm2, numarand
elementele asezate pe doua din laturile sale si in interiorul fiecarui patrat
- trombocitle apar ca niste puncte negre, care prin refringenta (miscarea microvizei) devin
stralucitoare

calculul numarului de trombocite:


-

se gasesc X trombocite in 80 de patratele mici cu suprafata de 1/ 400 mm2


numarul de trombocite totale/ mm3 = [X/ 80] x 400 x 10 x D
unde X/ 80 = numarul mediu de trombocite dintr-un patratel mic
400 = corectia de suprafata (aducere la 1 mm2)

10 = corectia de adancime (aducere la 1 mm3)


D = corectia dilutiei sangelui = 10
valori normale: 150.000 400.000 / mm3
variatii fiziologice:
scaderi- la trecerea brusca din clinostatism in ortostatism
- la femei
- la NN
- inainte de menstruatie
cresteri- in interiorul plamanilor
- in efortul fizic
- in sarcina
- in timpul digestiei
- la altitudine mare
variatii patologice:
- cresteri- postsplenectomie
- posthemoragic
- postchirurgical
- foarte marcate in microhemoragii daorate imperfectiunilor functionale ale trombocitelor

2. TIMPUL DE SANGERARE
principiu: se determina durata de scurgere a sangelui dintr-o plaga taiata in conditii standard.
materiale necesare:
- ac steril de seringa
- bisturiu
- cronometru
- hartie de filtru
- vata
- alcool sanitar
tehnica de lucru:
- se dezinfecteaza lobul urechii cu tampon de vata cu alcool sanitar
- se face o incizie de 3 mm lungime si 2 3 mm adancime
- in momentul incizarii se da drumul la cronometru
- picaturile de sange care apar se tamponeaza cu o hartie de filtru, la intervale de 30 sec, fara a se face
presiune pe plaga
- se opreste cronometrul cand nu se mai pateaza hartia de filtru
- se repeta la urechea cealalta
valori normale:
2 4 minute
interpretare:
- se considera valori patologice cresterea TS peste 5 minute in:
- afectiuni vasculare
- scaderea numarului sau alterarea calitativa a trombocitelor
- modificari temporare legate de administrarea unor medicamente (aspirina)

3. TIMPUL DE COAGULARE
-

este o metoda simpla de apreciere globala a mecanismului intrinsec al coagularii

principiu: se cronometreaza timpul necesar coagularii complete a unei probe de sange

metoda LEE si WHITE


materiale necesare:
- alcool sanitar
- tampon de vata
- ace sterile de seringa
- seringa sterila
- 2 eprubete de coagulare
- cronometru
- baie de apa la 37 0 Celsius
tehnica de lucru:
- se dezinfecteaza plica cotului
- se punctioneaza vena cu acul atasat la seringa
- se recolteaza 2 ml de sange si se toarna cate 1 ml in cate o eprubeta de coagulare
- se porneste cronometrul in momentul in care sangele patrunde in eprubeta
- eprubetele se introduc in baie de apa la 37 0 C si se urmareste o eprubeta, scotandu-se din apa la fiecare
30 de sec si inclinand-o usor la 50 0 pana in momentul cand sangele se va coagula
- se noteaza timpul
- dupa ce sangele a coagulat in prima eprubeta, se urmareste innacelasi mod coagularea lui in cea de-a
doua, care pana atunci a stat in baia de apa
- se noteaza timpul
valori normale:
eprubeta 1: 6 10 min
eprubeta 2: 8 12 min
interpretare:
- timpul de coagulare este o metoda grosolana, putin sensibila, care poate varia in limite largi la acelasi
individ sanatos, in functie de metoda folosita
- TC poate fi normal in cazul existentei unui deficit moderat de coagulare
- TC indica o normo, hipo sau hiper coagulabilitate, fara a preciza locul unde este tulburarea sau
factorul plasmatic implicat
valori crescute- hemofilii
- hiperfibrinogemii
valori scazute- hemolize
- soc anafilactic

FORMULA LEUCOCITARA
definitie- raportul procentual in sangele periferic al elementelor fig apartinand leucocitelor, dupa numararea a
cel putin 200 de elemente pe un frotiu de sange colorat cu coloratia May-Grundwald-Giemsa

materiale necesare:
- ace sterile
- tampon de vata
- alcool sanitar
- lame de sticla
- microscop
- ulei de cedru
- solutie May-Grundwald
- apa distilata
- solutia Giemsa
- alcool metilic
tehnica de lucru:
- efectuarea frotiului
- pe marginea unei lame de sticla degresata, se pune o picatura de sange venos sau capilar (recoltat in
in conditii de asepsie si antisepsie)
- pe aceasta lama de sticla se aplica o alta lama care sa faca cu prima lama un unghi de 30-45 grade
- se imprima lamei asezate oblic, o miscare usoara de translatie care permite intinderea in strat subtire
a sangelui pe prima lama (strat subtire si omogen)
- un frotiu bine efectuat are doua margini paralele si un sfarsit de franjuri unde se gaseste un numar mai
mare de elemente nucleate
- grosimea frotiului este potrivita, astfel incat elementele figurate nu se suprapun, dar sunt suficient
de dese
- dupa efectuarea frotiului se agita lama pentru a se usca repede la aer
- se coloreaza frotiul cat mai rapid pentru ca elementele figurate se pot altera si pierde afinitatea tinctoriala
- coloratia May-Grundwald-Giemsa
- e o coloratie care da informati asupra morfologiei si pH ului componentelor celulare
- coloranti acizi (eozina) sunt fixati in portiunile alcaline ale celulei, care sunt acidofile
- colorantii bazici (albastru de metilen) sunt fixate in partile acide, care sunt bazofile
- se aseaza lamele in baie de culoare
- se acopera cu solutie May-Grundwald si se lasa 3 min
- se adauga aceeasi cantitate de apa disilata neutra si se lasa 90 sec
- se scurge colorantul
- se acopera lamele cu solutie Giemsa diluata, preparata in momentul folosirii (1-4 pic de sol
Giemsa la 1 ml apa) si se lasa 30 sec
- se spala la un jet de apa
- se usuca la aer
- coloratia Giemsa
- se acopera lamele cu alcool metilic, pentru fixare, timp de 5 min
- se scurge alcoolul
- se adauga solutia Giemsa diluata
- se lasa 20 30 min
- se spala cu jet de apa
- se usuca la aer
- frotiul colorat este examinat intai la microscop (cu obiectiv uscat de marime mica -10 sau 20)
- apoi se pune o picatura de ulei de cedru si se examineaza cu obiectul cu imersie
- lama se deplaseaza astfel incat marginea in franjuri sa fie examinata in zig-zag intr-o singura directie

valori normale:

Elementele
Granulocite neutrofile nesegmentate

procentul

Valori absolute/ mm3

14%

50 320

60 65 %

2500 4800

Granulocite eozinofile

14%

100 200

Granulocite bazofile

01%

25 80

Limfocite

25 35 %

1250 2400

Monocite

48%

300 640

Granulocite neutrofile segmentate

variatii patologice:
-

neutrofilie = cresterea nr de polinucleare neutrofile


- apare in infectii acute
neutropenie = scaderea nr de neutrofile
- apare in aplazia medulara
- unele boli infectioase
- malarie
- hipersplenism
eozinofilie = cresterea nr de eozinofile circulante
- este un indicator al conflictului Atg Atc
- apare in bolile alergice AB, urticarie...
- diverse parazitoze
- unele leucemii
eozinopenie = scaderea nr de eozinofile
- apare in stari anergice
- situatii de stress
- dupa injectarea de ACTH
bazofilie = cresterea nr de bazofile circulante
- apare in leucemie
- boala Cushing
bazopenie = scaderea nr de bazofile nu indica o anumita stare patologica
limfocitoza = cresterea nr de limfocite
- apare in infectii cronice (tuberculoza, lues)
- infectii de focar
- boala Basedow
limfopenie = scaderea nr de limfocite
- apare in febra tifoida
- boala Hodgkin
- post corticoterapie
monocitoza = cresterea nr de monocite
- apare in mononucleoza infectioasa
- avitaminoze
- la sfarsitul bolilor infectioase
monocitopenie = scaderea nr de monocite circulante
- apare in anemia Biermer
- la debutul bolilor infectioase