Sunteți pe pagina 1din 40

1

Subiectul 1: Justiia i principiile ei democratice


1.

Definii i clasificai principiile nfptuirii justiiei.


Reprezinta acele reguli cu caracter general pe baza carora sunt structurate si isi exercita atributiile
prevazute de lege sistemul de institutii care alcatuiesc puterea judecatoreasca, raporturile acesteia
cu alte autoritati,organizatii si cetateni.
Dupa criteriu normelor ce le prescriu: principii din const; princ din legea org jud si alte acte.
Dupa domeniu aplicarii: princ generale, ramurale, interramurale si specifice unei ramuri
Dupa tipul lor: prin organizationale si functionale

2.

Determinai aspectele de manifestare a principiului egalitii n faa legii i a autoritii


judectoreti.
Justitia se realizeaza de aceleasi organe( militari,deputati nu e incalcare a princ); justitia se
realizeaza dupa aceleasi reguli, norme procesuale, si raspundere potrivit legii
Participantii au drepturi egale in fata aut. Judecat.( nu exista pt o categ de pers mai multe drepturi.

3.

Argumentai interaciunea factorilor ce contribuie la independena i imparialitatea judectorilor.


Procedurile toate sunt prevazute de legisl( numire,suspend, demisie, eliberare); inviolabilitatea
locuint,masina...; este retinut si cercetat dupa proced speciala; secretul deliberarii; rasp pt lipsa de
stima fata de judecator; asigurarea materiala si sociala; unele depind de altele! n cadrul activitii
lor, judectorii asigura dreptul oricrei persoane la un proces echitabil. Acetia promoveaza
dreptul oricrei persoane la un proces echitabil i public, ntr-o perioad de timp rezonabil, n faa
unei instane independente i impariale, constituit conform legii, n vederea stabilirii drepturilor
i obligaiilor ale acesteia sau n cazul oricrei acuzaii penale mpotriva sa. Independena nu poate
fi privit ca un privilegiu al judectorului, ci ca datoria, obligaia fundamental a fiecrei persoane
care ocup aceast funcie de a-i dezvolta calitile intelectuale i morale care stau la baza
conduitei independente i impariale n judecarea fiecrui caz. De aceea, principiul independentei
judectorului poate fi neles doar n legtura cu principiul responsabilitii/rspunderii
judectorului pentru calitatea activitii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste dou principii
creeaz condiiile procesului echitabil. Independenta judecatorilor este strins legata de
impartialitate.Pentru ca judecatorii,care solutioneaza cauza sa fie independenti,ei nu trebuie sa fie
interesati de solutia adoptata.

Subiectul 2: Procuratura

1.

Determinai principalele direcii de activitate ale procuraturii.

art. 5 din lege se spune: n numele societii i n interes public, asigur aplicarea legii, apr ordinea
de drept, drepturile i libertile ceteanului atunci cnd nclcarea acestora atrage sanciune penal;
conduce i exercit urmrirea penal; reprezint nvinuirea n instan de judecat;particip, n condiiile
legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, i contravenionale n care procedura
a fost intentat de ea;asigur asistena juridic i colaborarea internaional n domeniul su de
activitate;implementeaz politica penal a statului;asigur protecie eficient martorilor, victimelor
infraciunii i altor participani la proces; intenteaz aciune civil n cazurile prevzute de lege; exercit
controlul respectrii legilor n locurile de detenie preventiv i n penitenciare; exercit controlul legalitii
n Forele Armate; exercit controlul asupra executrii hotrrilor judectoreti n cauzele penale. Prin
intreaga sa activitate procuratura contribuie la aplicarea justa si unitara a legii,la prevenirea si combaterea
infractiunilor si a altor fapte de incalcare a ordinii de drept,la educarea cetatenilor in spiritul respectarii
legilor si regulilor de convietuire sociala.

2.

Comparai activitatea procuraturilor specializate cu ale celor de competen general.

Specializate in anumit domeniu: anticorupie este specializat n combaterea infraciunilor de corupie


i i exercit atribuiile pe ntreg teritoriul rii;
Procuraturile militare, prin procurorii militari: a) exercit urmrirea penal n cauzele penale privind
infraciunile prevzute n Partea special a Codului penal, svrite de persoane din efectivul de soldai, din
corpul de sergeni i din corpul de ofieri al Armatei Naionale, din efectivul trupelor de carabinieri (trupele
de interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, din efectivul Serviciului Proteciei Civile i Situaiilor
Excepionale, al Serviciului de Informaii i Securitate, al Serviciului de Protecie i Paz de Stat, de
persoane atestate din efectivul instituiilor penitenciare, de supui ai serviciului militar n timpul
concentrrilor i de alte persoane referitor la care exist indicaii speciale n legislaie;
b) reprezint nvinuirea n instana de judecat n cauze
c) exercit atribuiile Procuraturii n Forele Armate.
Procuratura de transport exercit atribuiile Procuraturii n transportul feroviar, aerian i naval pe ntreg
teritoriul rii. Procuraturile de nivelul curii de apel exercit atribuiile stabilite la art.26. Pot fi create prin
lege i alte procuraturi specializate, ale cror competene vor fi stabilite de Procurorul General n condiiile
legii.
3 Apreciai activitatea organelor procuraturii prin prisma principiului proporionalitii al activitii
procuraturii.
Princ reprez stabilirea mijlocului intre respect drepturilor pers si infaptuirea justitiei. Totul tre sa fie
proportional,si drepturi respectate si restrictii aplicate in conditiile legii. La noi se aplica acest princ
deoarece sint reglem care permit sau sa porneasca urm. Penala sau sa nu porneasca; astfel procurorul vede
daca e in interesul public de a porni sau nu urmarirea; deoarece neaplicarea pedepsei poate fi mai favorabila
societatii, decit cind se aplica.

Subiectul 1: Sistemul Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept i activitile nfptuite


1.

Clasificai Organele de Ocrotire a Normelor de Drept

OOND pot fi clasificate dupa diferite criterii.Reiesind din locul si rolul in mecanismul
statului,organele de ocrotire a normelor de dr se clasifica in organe de stat (instante
judecatoresti,procuratura, organele politienesti, curtea constitutionala, ministerul justitiei,etc) si
organe obstesti (avocatura,arbitraj, notariat, organizatii de detectivi si paza).
La rindul lor,organele de stat pot fi clasificate in organe ale autoritatilor judecatoresti (inst.de
judecata, procuratura) si organe executive(organele politienesti si ministerul justitiei).Dupa
caracterul activitatii desfasurate organelle se clasifica in:
Organe jurisdictionale-instantele judecatoresti si curtea constitutionala; Organe de administrare
judecatoreasca-ministerul justitiei si csm; Organe de urmarire penala-procuratura,mai,organele
securitatii statului; Organe de conciliere-avocatul parlamentar,arbitrajul; Argane de asistenta
juridica-avocatura,notariatul.
2.

Demonstrai interaciunea instanelor judectoreti i a Curii Constituionale


Autoritatea judecatoreasca este una dintre cele 3 puteri publice ,iar curtea constitutionala este unica
autoritate de jurisdictie constitutionala.Curtea Constitutionala nu face parte din autoritatea
judecatoreasca,desi activitatea ei,ca si cea a instantelor judecatoresti,este activitate
jurisdictionala,dar este un organ situat in afara aparatului jurisdictional ordinar, independent de
acesta si de cele autoritati publice.
Curtea Constitutionala ramine in afara puterilor statale traditionale cunoscute;ea formeaza o putere
independenta al carei rol consta in asigurarea respectului constitutiei in toate domeniile.
Instantele de judecata in procesul de exercitare a justitiei aplica legea,in conformitate cu hotaririle
curtii constitutionale,care sunt obligatorii pentru acestea.Daca in procesul judecarii
cauzelor,instanta de judecata stabileste ca norma juridica ce urmeaza a fi aplicata contravine
constitutiei,suspenda examinarea cauzei si inainteaza curtii supreme de justitie propuneri privind
sesizarea curtii constitutionale sau,dupa caz,aplica direct constitutia.

3. Selectai activitile de ocrotire a normelor de drept nfptuite de ctre organe de stat i de ctre
organele nestatale. Apreciai diferenele.
Activitatile de ocrotire a normelor de drept infaptuite de catre organele de stat sunt: -activitatea
procurorului; -executarea hotaririlor definitive ale instantelor judecatoresti,care este infaptuita de catre
ministerul justitiei; -jurisdictia constitutional-care este infaptuita de curtea constitutional; -urmarirea penalaeste infaptuita de organe special ale statului sub conducerea procurorului in scopul constatarii si descoperirii
infractiunilor,identificarii faptuitorilor si punerii acestora sub invinuire pentru trimiterea lor in judecata.
-mentinerea ordinii publice; -activitatea de asigurare a securitatii statului
Activitatea de ocrotire a normelor de drept infaptuite de catre organele obstesti sunt: -activitatea
avocationala-consta in asistenta juridical acordata de catre avocet pers fizice si juridice prin consultatii si
cereri cu character juridic,asistenta si reprezentare juridical in fata organelor de jurisdictie si a celor de
urmarire penala,etc; -activitatea notariala-consta in efectuarea unor acte prevazute de lege si consultatii
juridice de catre notar; -activitatea arbotrara-este realizata de catre arbitri alesi de parti si consta in
solutionarea litigiilor izvorite din relatii obligationale contractuale si neontractuale; -activitatea particulara
de detective si paza-consta in acordarea de ajutor pers fizice si juridice,inclusive celor straine.pentru
apararea drepturilor patrimoniale si nepatrimoniale,intereselor lor legitime.
Se deosebesc prin character si mijloace de reactionare in cazul ilegalitatilor,prin efectele jur ale
acestora,procedurile lor,

Subiectul 2: Curtea Constituional


1.

Definii Controlul constituionalitii legilor n RM.

Reprez sanct jur si garantarea suprematiei const prin declararea fara efect jur a legilor,altor acte
normative, care prin dispozitiile sale a incalcat prevederile const.
ansamblul dispoziiilor normative care reglementeaz activitatea deverificare a conformitii legilor i altor
acte normative cu dispoziiile Legii fundamentale .Sediul acestor norme juridice se gsete, firete, n
constituie. Lor li se adaug normele cuprinse n actul normativ special, care reglementeaz organizarea i
funcionarea instituiei nvestite cu prerogativele de jurisdicie constituional.

2.

Determinai organizarea i structura Curii Constituionale.

Curtea Constitutionala se compune din 6 judecatori numiti pentru un mandate de 6 ani.Doi judecatori sunt
numiti de parlament,2 de presedintele rm,si 2 de consiliul superior al magistraturii.Numirea membrilor
curtii const de catre organe publice legal constituite asigura legitimitatea si totodata reprezentativitatea
judecatorilor.
Durata mandatului curtii constitu nu este limitata,dar judecatorul curtii constit poate detine aceasta functie
pe durata a 2 mandate consecutive.Functia de judecator al cutii const este incompatibila ci oricare alta
functie publica sau private retribuita cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.
Pe linga curtea const este instituit secretariatul care acorda curtii asistenta informationala,organizatorica,
stiintifica.Presedintele si judecatorii curtii const sunt asistati in activitatea lor de catre 6 judecatori asistenti.
Pe linga curte const activeaza consiliul stiintific consultative,constituit din savant si practicieni in drept in
vederea schimbului de opinii legale de problemele de drept abordate in activitatea curtii constitutionale.
Comparai efectele juridice ale hotrrilor Curii Constituionale cu efectele juridice ale hotrrilor instanelor
judectoreti de drept comun.
Primele sunt obligatorii, nu se supun nici unei cai de atac, sunt definitive,sunt executorii pe tot terit
tarii, pt toate aut publice, pt orce pers fiz sau jur,
Subiectul 1: Procuratura
1.
Descriei principiul unitii i centralismului n activitatea procuraturii.
Caracter comun al formelor si met de exercitare a controlului asupra exec legilor strict si uniform,
reactionarea prin aceleasi mijloace, procurorii de orce nivel se conduc de const si alte legi, nu exista
subordonare dubla, insa pot conlucra cu alte organe, procurorii se supun la procurorii ierarhic superiori,insa
asta nu inseamna ca pot fi influentati, anume ca cei mai mari ajuta ca astia mai mici sa fie independenti.
Centralismul in activitatea organelor procuraturii nu trebuie inteles drept o subordonare oarba procurorului
ierarhic superior,dimpotriva presupune o independent procesuala a procurorilor la solutionarea anumitor
problem,initiative si o activitate creative. Unitatea si centralismul organelor procuraturii sint asigurate si prin
modul de numire si de destituire din functie.
2.

Determinai atribuiile de conducere i exercitare a urmririi penale de ctre procuror.


Exercitare: Procurorul exercit urmrirea penal n numele statului n privina infraciunilor atribuite
n competen, iar n caz de necesitate poate exercita sau poate prelua urmrirea penal privind orice
categorie de infraciuni, n condiiile Codului de procedur penal.
Conducere: Pentru asigurarea aplicrii legii penale de ctre organele de urmrire penal, de organele
de constatare i de organele care exercit activitate operativ de investigaii, procurorul conduce urmrirea
penal, controleaz corespunderea aciunilor procesuale ale acestor organe prevederilor Codului de
procedur penal, ale altor acte normative, precum i ale actelor internaionale.

Pt primele 2 el poate: s exercite atribuiile prevzute de Codul de procedur penal; s iniieze


sancionarea nclcrilor de lege, nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare a obligaiilor de serviciu,
comise de ofierii de urmrire penal, de lucrtorii organelor de constatare i ai organelor care exercit
activitate operativ de investigaii.
Procurorul General i procurorii ierarhic inferiori coordoneaz activitatea de combatere a criminalitii
desfurat de organele de urmrire penal, de organele de constatare i de organele care exercit activitate
operativ de investigaii. Pentru a asigura coordonarea activitii organelor menionate la alin.(3), procurorii:
planific activiti comune n vederea exercitrii atribuiilor acestor organe; convoac edine de coordonare;
formeaz grupuri de lucru; stabilesc criterii de evaluare a activitii organelor de urmrire penal i modul de
eviden i de micare a cauzelor penale, solicit informaii statistice i de alt gen de care au nevoie; emit
instruciuni metodologice i de reglementare, executorii pentru organele de urmrire penal, pentru organele
de constatare i pentru organele care exercit activitate operativ de investigaii, n probleme ce in de
aspectele de aplicare a legislaiei i de eficiena activitii de combatere i de prevenire a criminalitii.
2.

Apreciai, din punct de vedere al eficienei, funciile procurorului n cadrul exercitrii controlului
efectuat cu privire la respectarea legilor n locurile de detenie.
Legalitatea aflarii in locuri de detentie si n instituiile de executare a msurilor de constrngere, inclusiv n
spital n cazul acordrii de asisten psihiatric fr liberul consimmnt al persoanei,astfel el poate sa
viziteze in orce moment aceste locuri, sa audieze pers retinute, sa ia cunostinta cu doc, sa verifice legalitatea
ordinelor, disp, hot, administer institutiilor de detentie. n cazul n care procurorul depisteaz deinerea fr
temeiurile prevzute de lege care ar dovedi deinerea legal a persoanei n locurile menionate, aceasta este
eliberat imediat prin ordonan a procurorului, care urmeaz a fi executat necondiionat i imediat.
Subiectul 2: Instanele Judectoreti

1.

Identificai componena i structura Curii Supreme de Justiie.


Curtea Suprem de Justiie este compus din preedinte, din 2 vicepreedini, care snt concomitent
preedini ai Colegiului Civil, Comercial i de Contencios Administrativ i, respectiv, ai Colegiului
Penal, i din judectori (dintre care doi judectori exercit concomitent i funcia de vicepreedinte
al colegiului) care i desfoar activitatea n colegii i n cadrul Plenului Curii. Fiecare judector
al Curii Supreme de Justiie este asistat de 3 asisteni judiciari. Pe lng Curtea Suprem de
Justiie activeaz Consiliul tiinific Consultativ, format din savani i practicieni n domeniul
jurisprudenei. n cadrul Curii Supreme de Justiie funcioneaz Colegiul Civil, Comercial i de
Contencios Administrativ, Colegiul Penal i alte colegii constituite de ctre Plenul Curii dup
categoriile cauzelor. Plenul Curii Supreme de Justiie i desfoar activitatea n componena
tuturor judectorilor Curii, este prezidat de preedintele Curii, iar n lipsa acestuia - de ctre unul
din preedinii colegiilor. Asistena organizatoric i administrativ a activitii Preedintelui,
vicepreedinilor, judectorilor Curii Supreme de Justiie, Plenului Curii Supreme de Justiie,
colegiilor i Consiliului tiinific Consultativ este asigurat de secretariatul Curii Supreme de
Justiie, condus de eful secretariatului. Secretariatul Curii Supreme de Justiie este constituit din
gref i din serviciul administrativ. Curtea Suprem de Justiie dispune de poliie, pus n serviciul
ei de Ministerul Afacerilor Interne, care ndeplinete funciile prevzute de Legea privind
organizarea judectoreasc.

2.

Explicai sarcinile i atribuiile Curi Supreme de Justiie.

Sarcini: asigura aplicarea corecta si uniforma a legisl de toate inst, garanteaza respons statului fata
de cetatean si cetatean fata de stat,asigura respect princ prezumt nevinov, princ suprematiei legii,
contribuie la const unui stat de drept
Atributii: judec, ca instan de recurs, cauzele n materie civil, de contencios administrativ,
penal sau n alte materii n condiiile legii procesuale;sesizeaz, din oficiu sau la propunerea
instanelor judectoreti, Curtea Constituional pentru a se pronuna asupra constituionalitii
actelor juridice; generalizeaz practica judiciar i analizeaz statistica judiciar proprie; d
explicaii din oficiu n chestiunile de practic judiciar ce nu in de interpretarea legilor i nu au
character obligatoriu pentru judectori; exercit, n limitele competenei sale, atribuii ce deriv
din tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte; exercit alte atribuii conform
legii.

3. Difereniai statutul Juridic al Instanelor judectoreti de drept comun de cel al Judectoriilor


militare.
Parte component a sistemului judectoresc, instanele judectoreti militare snt instane
judectoreti specializate care nfptuiesc justiia, n modul stabilit de lege, asupra militarilor i
colaboratorilor care ndeplinesc serviciul special. Judectoria Militar judec cauzele date n competena lor
prin lege i i desfoar activitatea conform normelor generale de organizare judectoreasc, cu excepiile
prevzute de lege. Structura i statul de funcii ale secretariatului Judectoriei Militare se stabilesc de ctre
Ministerul Justiiei de comun acord cu Ministerul Aprrii.Crearea de condiii pentru activitatea conform a
Judectoriei Militare, asigurarea tehnico-material i financiar a acesteia se efectueaz de ctre Ministerul
Aprrii de comun acord cu Ministerul Justiiei. Judectoria Militar dispune de un serviciu de paz militar,
pus la dispoziia sa de ctre Ministerul Aprrii n mod gratuit. Personalul de paz militar se stabilete de
ctre Ministerul Justiiei i Ministerul Aprrii de comun acord. Instanele judectoreti militare
nfptuiesc justiia pentru a proteja de orice atentat securitatea statului, capacitatea de lupt i de aprare a
forelor lui armate, drepturile i libertile militarilor. Instanele judectoreti militare judec n prim
instan cauzele privind infraciunile svrite de categoriile de persoane nominalizate la art.37 din Codul de
procedur penal. Instanele judectoreti militare, pe lng cauze penale, judec i cauzele civile ale
unitilor militare, ale persoanelor fizice i juridice privind repararea prejudiciului material cauzat prin
infraciuni militare.Exista doar una in toata tara.
Judectorii militari au, ca i judectorii care funcioneaz la o instan civil, statut constituional de
magistrat. Statutul juridic constituional al judectorilor militari este identic cu cel al judectorilor care
funcioneaz la o instan civil n ceea ce privete incompatibilitile stabilite de Constituie.Judectorul
care i desfoar activitatea la o instan militar nu este, pe de-o parte, judector, iar, pe de alt parte,
ofier activ, ntruct ar fi nclcate dispoziiile constituionale care reglementeaz incompatibilitile, ci este
judector militar, nglobnd n aceast unic funcie att calitatea de judector, ct i calitatea de ofier activ,
toate activitile desfurate decurgnd strict din calitatea sa de judector.

Subiectul 1: Organizarea Judectoreasc i Organizarea Justiiei.


1.

Definii i distingei particularitile caracteristice ale sistemului judectoresc.


Sist jud reprez totalitatea inst de judecat, organizate conform princ unice prevazute de lege, care
interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de justitie si care
constituie baza aut judecat care realizeaza sarcinile acesteia.

Particularitati: alcatuiesc un sistem unic( aceleasi reg de organizare), asigurarea tehnico-materiala


se face din bugetul de stat, interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei,toate hot judecat
definitive sunt oblig,
2.

Determinai Gradele de jurisdicie i caracteristicile lor.


Exista 2 sisteme de grade de jurisd: judecarea in fond, judecarea in apel,judecarea in recurs;
judecarea in fond, judecarea in recurs. Caracteristica lor.

3.

Atribuii corect gradele de jurisdicie verigilor sistemului judectoresc.


Fond: judecatoriile de sectoare, apel: curtea de apel, recurs: csj; fond: judecatoriile de sectoare,
recurs: curtea de apel.

Subiectul 2: Organele de urmrire Penal.

1.

Definii Organele de urmrire penal i activitatea de urmrire penal.


Activit de urm penala se intelege activit desfasurata de org speciale in scopul stringerii si verificarii
probelor cu privire la pregatirea, tentativa sau savirsirea infr, precum si in scopul depistarii si
prinderii infractorului. Organele de urm penala sunt acele org care efectueaza urm penala.

2.

Determinai Organele de Urmrire Penal i Competena lor.


Ofiterul de urm penala din MAI, din serviciul vamal, din CNA, din SIS(in cazul activitatii speciale
de investigatii). Competenta: efectueaza masuri operative de investigatii, inclusiv de a utiliza
inregistrari audio si video, filmari, fotografieri, si de a efectua alte actiuni de urmarire penala,
prevazute de CPP , in scopul descoperirii indicilor infr si pers care au savirsit-o,constatarii datelor
faptice, fixarii procesuale a acestor actiuni,care pot fi folosite in calitate de probe in cauza penala
dupa verificarea lor in conform cu legisl procesuala penala, org de urm penala efectueaza act de
urm penala in conditiile CPP, org de urm penala au oblig de a lua masuri necesare pentru
prevenirea si curmarea infr. Daca exista indici ai infr, org de urm penala porneste procesul de urm
penala, efectueaza act de urm penala in vederea descoperirii ei si fixarii probelor care confirma sau
infirma savirs infr, org de urm penala anunta imediat procurorul despre infr savirsita si despre
inceperea urm penale.

3.

Apreciai interaciunea ofierului de Urmrire penal cu Procurorul n cadrul urmririi penale.


Procurorul asigura aplicarea legii penale de catre org de urm penala,conduce si exercita urm
penala,verificarea corespund act procesuale efectuate de aceste org. Interactiunea este una mare.

Organele de urmarire penala stabilesc forma vinovatiei,circumstantele agravante sau atenuante,imprejurarile


care au determinat si inlesnit infractiunea,precum si consecintele acesteia.Toata activitatea organelor de

urmarire penala se desfasoara sub supravegherea si indrumarea procurorului.Astfel,urmarirea penala este


condusa si exercitata nemijlocit de catre procurer,care in colaborare cu ofiterii de urmarire penala efectuiaza
urmarirea penala.In exercitarea functiilor sale,ofiterul de urmarire penala este independent,se supune
prevederilor codului,indicatiilor scrise ale procurorului si conducatorului organului de urmarire penala.
Subiectul 1: Organele Poliieneti.
1.

Numii Structura organizatoric a Ministerului Afacerilor Interne.

Aparat central: Cabinetul ministrului (cu statut de direcie), Direcia general analiz, monitorizare i
evaluare a politicilor, Direcia general resurse umane,Direcia general economie i finane,Direcia audit
intern ,Direcia general juridic,Direcia relaii publice,Direcia general relaii internaionale i integrare
european,Direcia documentare, Direcia administrare i politici de dezvoltare,Secia protecie a datelor cu
caracter personal. autoritilor administrative i instituiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne:
Inspectoratul General al Poliiei,Departamentul Poliiei de Frontier,Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor
Excepionale, Departamentul trupelor de carabinieri,Biroul migraie i azil, Serviciul tehnologii
informaionale, Serviciul securitate intern i combatere a corupiei, Academia tefan cel Mare, Serviciul
medical al Ministerului Afacerilor Interne, Clubul sportiv central Dinamo
2.

Delimitai sarcinile i funciile poliiei.


Sarcini: Poliia apr viaa, integritatea corporal, sntatea i libertatea persoanei, proprietatea
privat i public, alte drepturi legitime ale persoanei i comunitii, prevenirea si curmarea
crimelor si a altor act ilegale, constatarea si descoperirea infr, mentinerea ordinii publice si asig
securitatii publice

Functii: culege inf, face act de prevenire, consulta si informeaza opinia publica, cerceteaza si sanct pers ce
au savirs infr, elaborarea i realizarea politicii de stat n domeniile asigurrii ordinii de drept, securitii
publice i combaterii criminalitii, participarea la elaborarea i realizarea politicii de stat privind aprarea
drepturilor i libertilor cetenilor, asigurarea securitii statului pe segmentul realizrii i meninerii
regimului frontierei de stat i al zonei de frontier
3.

Comparai activitatea organelor de politie cu cele ale organelor speciale de investigaie.

Activitatile sunt cam aceleasi doar ca org speciale de investigatie au o procedur cu caracter secret
i/sau public, efectuat de autoritile competente, cu sau fr utilizarea echipamentelor tehnice speciale, n
scopul culegerii de informaii necesare pentru prevenirea i combaterea criminalitii, asigurarea securitii
statului, ordinii publice, aprarea drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor, descoperirea i
cercetarea infraciunilor. Organele special de investitie se ocupa in activitatea sa doar de un domeniul
special.
Subiectul 2: Justiia i principiile ei democratice.
1.

Descriei prezumia nevinoviei.


Prezumtia prevede ca orce pers acuzata de savirsirea unei infr este prezumata nevinovata atita timp
cit vinovatia sa nui va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cadrul
caruia ii vor fi asigurate toate garantiile necesare apararii sale si nu va fi constatata printro hot
judec de condamnare definitiva. Este o garantie care ii ofera dr la aparare impotriva acuzatiilor ce i
se aduc.Astfel invinuitul sau inculpatul nu treb sasi dovedeasca nevinovatia. In afara de aceasta
orce indoiala aparuta in cadrul investigatiei va fi tratata in favoarea infractorului. Insa normele

oricum se vor interpreta ca sa nu convina la nici o parte. E o prezumtie relativa dar poate fi
rasturnata prin probe si respectiv se va stabili vinovatia.
2.

Argumentai utilitatea folosirii cilor de atac n procesul de nfptuire a justiiei.


CAILE DE ATAC-sunt mijloace procesuale prin intermediul carora partea interesata poate solicita
examinarea legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti si remedierea eventualelor erori
savarsite.Existenta cailor de atac constituie pentru parti o garantie a respectarii drepturilor
fundamentale si o garantie pentru calitatea actiunii de justitie.Dreptul la folosirea cailor de atac este
un drept constitutional.Nu este un drept absolut si nu creaza posibilitati pentru exercitarea tuturor
cailor de atac, unele pot fi suprimate.Prin ele inca odata se afirma principiul accesului liber la justitie si
astfel se ofera mai multe sanse pt a fi infaptuita justitia. Daca nu exista cai de atac nu vom putea ferm spune
ca sa infaptuit justitia. Daca nu exista cai de atac, e posibil judecatorul sa faca greseala si daca nu vor fi cai
de atac nu vom putea sa inlaturam greseala pe care posibil sa o faca judecatorul...

3.

Comparai statutul prilor prin prisma principiului contradictorialitii.


Daca ne referim la princ contradict... partile sunt stabilite in pozitii procesuale cu drepturi egale si
interese contrare in asa mod ca sa se realizeze egalitatea acestora si ambele sa aiba posibilitati de a
folosi toate mijl pt a se opune pozitiei adversarului. In afara de aceasta toate functiile procesuale
principale sunt separate in asa fel incit apararea,acuzarea,contestarea,solutionarea cauzei sa fie
atribuite la pers diferite. Astfel partile participa in mod activ, pot sasi apere dr lor,sa aduca probe, si
astfel doar in asa caz instanta va putea lua o decizie corecta,caci va auzi ambele pareri...

Pentru a garanta in egala masura drepturile si interesele partilor aflate in confict este aplicat principiul
contradictorialitatii.Acest principiu fundamental da posibilitatea partilor aflate in litigiu sa participle in mod
active la apararea drepturilor si pretentiilor lor,la argumentarea si probarea acestora,prin combaterea
sustinerilor facute de fiecare din parti,precum si cu privire la initiativele instantei luate in exercitarea
functiilor sale.
Partile pot propune si solicita sa fie administrate probe,pot pune concluzii cu privire la problemele de fapt si
de drept de care depinde justa solutionare a cauzei.
Subiectul 1: Avocatura
1.

Definii instituia Avocatului.

Avocatul este o profesie exercitat de persoane calificate i abilitate, conform legii, s pledeze i s
acioneze n numele clienilor lor, s practice dreptul, s apar n faa unei instane judectoreti sau s
consulte i s reprezinte n materie juridic clienii lor.
2.

Determinai genurile de asisten juridic acordat de ctre avocat.

Asistenta jur garantata de stat,asist jur calificata: ofer consultaii i explicaii, expun concluzii cu
privire la problemele juridice, prezint informaii verbale i n scris referitoare la legislaie; ntocmesc
documente cu caracter juridic; reprezint interesele lor n instanele de judecat; reprezint interesele lor n
materie juridic n relaiile cu autoritile publice, notarii publici, executorii judectoreti i cu alte persoane
fizice i juridice; particip la urmrirea penal i la dezbateri judiciare n cauzele penale n calitate de
aprtor sau reprezentant al victimei, al prii civile, al prii civilmente responsabile i al martorilor.
Avocaii acord persoanelor fizice i juridice i alte genuri de asisten juridic, neinterzise de lege, att n
cazul unor delegaii unice, ct i n cazul delegaiilor pe termen lung. Asistena juridic acordat de avocat
trebuie s corespund bunelor practici profesionale n materie juridic, normelor materiale i procedurale i
s rezulte dintr-o conduit profesional i corect.

10

2.

Comparai condiiile de numire n funcia de Avocat i Avocat parlamentar.

Avocaii parlamentari snt numii n funcie cu votul majoritii deputailor alei. Propunerile privind
candidaturile avocailor parlamentari snt naintate n Parlament de ctre Preedintele Republicii Moldova,
de cel puin 20 de deputai ai Parlamentului, n decursul ultimei luni a mandatului avocailor parlamentari
desemnai anterior.Comisia parlamentar pentru drepturile omului prezint Parlamentului un aviz
argumentat asupra fiecrei candidaturi. parlamentari snt numii n funcie pentru un mandat de 5 ani.
Avocaii parlamentari dein funcii de demnitate public obinute prin numire.Ei depun juramint in fata
parlamentului. n decurs de 10 zile de la data depunerii jurmntului, avocatul parlamentar este obligat s
nceteze orice activitate incompatibil cu statutul su i s suspende apartenena sa la oricare partid sau alt
organizaie social-politic.
Avocat parlamentar poate fi orice cetean al Republicii Moldova liceniat n drept, care are o nalt
competen profesional, o vechime de cel puin 5 ani n activitatea juridic sau n nvmntul juridic
superior i o reputaie ireproabil.
Avocatii au nevoie de licenta. Pentru desfurarea activitii de avocat, solicitantul care a susinut examenul
de calificare adreseaz o cerere scris ministrului justiiei privind eliberarea licenei pentru exercitarea
profesiei de avocat. Dupa primirea licentei el trebuie sa depuna juramint, sa inregistreze o forma de
organizare a activitii de avocat.
Profesia de avocat poate fi exercitat de persoana care are cetenia Republicii Moldova, are capacitate
deplin de exerciiu, are diplom de liceniat n drept sau echivalentul acesteia, se bucur de o reputaie
ireproabil i a fost admis n profesia de avocat dup susinerea examenului de calificare.
Subiectul 2. Arbitrajul
1.

Definii natura juridic a Arbitrajului.


Arbitrajul este un organ de jurisdictie prin faptul ca arbitrii au abilitatea necesara de a judeca cu
privire la litigiul cu care au fost investiti sa-l rezolve, chiar daca acestuia i se confera o componenta
contractuala, determinata de vointa partilor litigante exprimata in clauza compromisorie,astfel
arbitrajul prin caracterele sale este de natura juridica mixta( contractuala si jurisdictionala).
Contractuala pt ca e stabilita de parti, si jurisdictionala pt ca arbitrajul este permis de catre stat.

2.

Determinai principiile de activitate ale arbitrajului.

respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului; legalitatea;libertatea conveniilor n


arbitraj; constituirea arbitrajului n conformitate cu convenia prilor; contradictorialitatea; respectarea
dreptului la aprare; confidenialitatea.
3.

Stabilii distincia dintre judecata arbitral i competena n cauze economice ale judectoriilor de
drept comun.
Judecata arbitral (arbitrajul) este o instan care are funcia de a soluiona litigii ce apar ntre
persoane fizice i juridice.Judecata arbitral poate avea competen general sau poate fi
specializat, pentru anumite categorii de litigii sau pentru un anumit cerc de subieci.
Judecata arbitral poate fi instituionalizat ca organ permanent pe lng camere de comer, burse,
uniuni, asociaii i alte organizaii, faptul comunicndu-se Curii Supreme de Justiie.Pentru
soluionarea unui anumit litigiu judecata arbitral este creat ca organ ocazional (ad-hoc), de prile
n litigiu.

11

Transmiterea litigiului spre soluionare.Prile au dreptul s transmit judicii arbitrale spre


soluionare orice litigiu, izvort din relaiile economice, conform clauzei despre arbitraj din
contract sau din alt acord.n clauza despre arbitraj (acord) este indicat judecata arbitral n care
prile transmit spre soluionare toate litigiile posibile sau anumite litigii.n cazul n care aciunea,
constituind obiect al clauzei despre arbitraj (acordului), este depus n curtea de apel, instana,
respinge aciunea, dac una din pri face obiecii n decursul a 5 zile de la data primirii copiei de
pe aciune i dac se va constata valabilitatea clauzei despre arbitraj (acordului) sau faptul c ea nu
i-a pierdut valoarea, sau faptul c este aplicabil.
Dac n clauza despre arbitraj (acord) prile prevd transmiterea litigiului ntr-o judecat arbitral
permanent, examinarea lui se va face n conformitate cu regulile aprobate de organizaia pe lng
care este instituit judectata.
Dac litigiul este soluionat conform procedurii ad-hoc, n clauza despre arbitraj (acord) prile
trebuie s indice arbitrii sau modul de a-i numi (alege), locul de souionare a litigiului, regulile
judecii.
Judectoria Comercial de Circumscripie examineaz n calitate de prim instan toate cauzele i
cererile date prin lege n competena sa, i anume cauzele civile privind contestarea, n condiiile
legii, a hotrrilor arbitrale; eliberarea titlurilor de executare silit a hotrrilor arbitrale;
reorganizarea sau dezolvarea persoanelor juridice; aprarea reputaiei profesionale n activitatea de
ntreprinztor i n activitatea economic.
Subiectul 1: Notariatul
1.

Definii activitatea notarial i numii principiile de activitate a Notariatului.


Notariatul este o instituie public de drept abilitat s asigure, n condiiile legii, ocrotirea
drepturilor i intereselor legale ale persoanelor i statului prin ndeplinirea de acte notariale n
numele Republicii Moldova.
Principii: legalitatii,egalitatii, pastrarea secretului profesional,desfasurarea activit notariale numai
la cererea pers interesate, independenta notarilor.

2.

Numii actele notariale pe care le poate ndeplini notarul conform legii.

autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte); procedura succesoral notarial i eliberarea
certificatului de motenitor; eliberarea certificatelor de proprietate; certificarea unor fapte, n cazurile
prevzute de lege; legalizarea semnturilor de pe documente; actele de protest al cambiilor; prezentarea
cecurilor spre plat i certificarea neachitrii lor; legalizarea copiilor de pe documente i a extraselor din
ele; efectuarea i legalizarea traducerilor documentelor; transmiterea cererilor persoanelor fizice i juridice
altor persoane fizice i juridice; primirea n depozit a sumelor bneti i titlurilor de valoare; primirea
documentelor la pstrare; ntocmirea protestului de mare; asigurarea dovezilor; eliberarea de duplicate de pe
actele notariale pe care le-a ntocmit; medierea n condiiile legii; nvestirea cu formul executorie a actelor
notariale; alte operaiuni care nu contravin legislaiei. Notarii dau consultaii n materie notarial, altele dect
cele referitoare la coninutul actelor notariale pe care le ndeplinesc i particip, n calitate de specialiti
desemnai de pri, la pregtirea i ntocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
3.

Estimai controlul exercitat asupra activitii notariale.


Controlul activitatii notariale este ecxercitat de ministerul justitiei si de catre instantele de
judecata.Ministerul justitiei asigura practica notariala unica si efectuiaza analiza statistica a actelor
notariale,precum si elaboreaza recomandari metodologice privind aplicarea uniforma a legislatiei
ce reglementeaza activitatea notariala de catre toate persoanele care desfasoara activitatea
notariala.Stabilirea numarului necesar de notary de stat,private,notary stagiari, evidenta lor,

12

numirea in fuctie, suspendarea si incetarea activitatii, inregistrarea si radierea din registrul de stat
al notarilor,se efectuiaza de ministerul justitiei in baza hotaririi comisiei de licentiere a activitatii
notariale.Controlul judecatoresc al activitatii persoanelor care desfasoara activitatea notariala este
exercitata de instantele de judecata. Exista si control financiar exercitat de organele abilitate.

Subiectul 2: Medierea
1.

Definii activitatea de mediator n cadrul activitii OOND.

Medierea reprezint o modalitate alternativ de soluionare a conflictului dintre pri pe cale


amiabil, cu ajutorul unei tere persoane. Medierea se bazeaz pe ncrederea pe care prile o acord
mediatorului, ca persoan apt s faciliteze negocierile dintre ele i s le acorde asisten n soluionarea
conflictului prin obinerea unei soluii reciproc acceptabile, eficiente i durabile.

2.

Determinai cerinele pentru a accede n activitatea de mediator.

are capacitate deplin de exerciiu; nu are antecedente penale. Persoana care dorete s desfoare n
mod profesionist activitate de mediator are obligaia de a absolvi cursurile de pregtire iniial a mediatorilor
i de a fi atestat de ctre Consiliul de mediere. Pregtirea iniial i continu a mediatorilor se asigur de
ctre instituiile de nvmnt superior i Institutul Naional al Justiiei. Dupa absolvire persoana solicita
atestare. Statutul de mediator se confirm prin atestatul pentru exercitarea profesiei de mediator, eliberat n
baza ordinului ministrului justiiei. Modelul atestatului se aprob de ministrul justiiei.

3.

Dai o apreciere eficienei medierii n cadrul aciunilor de aprare a drepturilor persoanelor.


Medierea ajuta sa fie rezolvat un conflict fara a fi implicate mai multe parti, astfel cu ajutorul unei
persoane va fi solutionat un litigiu. Acesta nu va divulga inf care a aflato si astfel vor fi respectate
dr persoanelor la intimitate caci mediatorul nu va putea divulga nici o inf aflata. In afara de aceasta
la mediere mediatorul va lua in calcul interesele ambelor parti si va urmari sa fie respectate
drepturile ambelor parti

Subiectul 1: Administrarea judectoreasc i organele chemate s asigure realizarea politicii de stat n


sfera nfptuirii justiiei.

1.

Numii condiiile i modul de numire n funcie a judectorilor.

Conditii: La funcia de judector poate candida persoana cu o reputaie ireproabil, care deine
cetenia Republicii Moldova, are domiciliul n ar i ntrunete urmtoarele condiii: are capacitate de
exerciiu;are diplom de liceniat n drept sau echivalentul acesteia; a absolvit Institutul Naional al Justiiei
sau are vechimea n munc pe parcursul ultimilor 5 ani n calitate de judector sau judector-asistent al
Curii Constituionale, judector n instanele internaionale, procuror, profesor de drept titular n instituiile

13

de nvmnt superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier.; nu are antecedente penale; cunoate
limba de stat; corespunde cerinelor de ordin medical pentru exercitarea funciei.
Numire: Judectorii judectoriilor i judectorii curilor de apel se numesc n funcie, din numrul
candidailor selectai prin concurs, de ctre Preedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii. Candidaii selectai, se numesc n funcia de judector iniial pe un termen de 5
ani. Dup expirarea termenului de 5 ani, judectorii snt numii n funcie pn la atingerea plafonului de
vrst de 65 de ani. Judectorii Curii Supreme de Justiie snt numii de ctre Parlament, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii. Preedintele Republicii Moldova poate respinge o singur dat
candidatura propus de ctre Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea n funcia de judector pe 5
ani sau pn la atingerea plafonului de vrst i numai n cazul depistrii unor probe incontestabile de
incompatibilitate a candidatului cu funcia respectiv, de nclcare de ctre acesta a legislaiei sau de
nclcare a procedurilor legale de selectare i promovare a lui.
Refuzul de numire n funcie sau de reconfirmare n funcie trebuie s fie motivat i se face n termen de 30
de zile de la data parvenirii propunerii. n cazul apariiei unor circumstane care necesit o examinare
suplimentar, Preedintele Republicii Moldova anun Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea
termenului indicat cu 15 zile.
La propunerea repetat a Consiliului Superior al Magistraturii, Preedintele Republicii Moldova emite un
decret privind numirea n funcia de judector pe 5 ani sau pn la atingerea plafonului de vrst n termen de
30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.

Determinai atribuiile Consiliului Superior al Magistraturii.


ntru exercitarea funciilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene referitoare
la cariera judectorilor:

primete jurmntul judectorilor;


aprob regulamentul de desfurare a concursului pentru suplinirea funciilor vacante de judector,
de preedinte sau de vicepreedinte al instanei i asigur organizarea i desfurarea concursului;
aplic msuri de ncurajare n privina judectorilor;
numete membrii colegiului pentru selecia i cariera judectorilor i ai colegiului de evaluare a
performanelor judectorilor, conform competenei sale.

ntru exercitarea funciilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene n domeniul
instruirii iniiale i continue a judectorilor i a personalului secretariatului instanelor judectoreti:

desemneaz judectorii n cadrul Consiliului Institutului Naional al Justiiei;


aprob strategia privind formarea iniial i continu a judectorilor, prezint opinia asupra planului
de aciuni pentru implementarea acesteia;
expune opinia asupra numrului de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea iniial a
judectorilor n cadrul Institutului Naional al Justiiei;
examineaz contestaiile la hotrrile colegiului pentru selecia i cariera judectorilor i ale
colegiului de evaluare a performanelor judectorilor.

ntru exercitarea funciilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene n domeniul
respectrii disciplinei i eticii judectorilor:

adopt hotrri privind petiiile cetenilor n problemele ce in de etica judectorilor;


examineaz contestaiile hotrrilor emise de colegiul disciplinar;
aplic sanciuni disciplinare n privina judectorilor;
valideaz hotrrile colegiului disciplinar;

14

plaseaz pe pagina web din internet declaraiile cu privire la venituri i proprietate i declaraiile de
interese personale ale judectorilor i le menine pe tot parcursul anului.

ntru exercitarea funciilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene n domeniul
administrrii instanelor judectoreti:

2.

audiaz informaia Ministerului Justiiei referitoare la activitatea privind asigurarea organizatoric,


material i financiar a instanelor judectoreti;
aprob Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru examinare n
instanele judectoreti, care asigur transparena, obiectivitatea i imparialitatea acestui proces;
examineaz, confirm i propune, n modul stabilit de legislaia n vigoare, proiectul bugetelor
instanelor judectoreti;
acord concediile de odihn anuale preedinilor i vicepreedinilor instanelor judectoreti.
Comparai noiunile juridice: vechime n magistratur i vechime n specialitate juridic
Constituie vechime n magistratur perioada n care persoanele Au calitatea de magistrat i fac
parte din corpul magistrailor judectorii de la toate instanele judectoreti din ar i de la
instanele judectoreti internaionale. Constituie vechime in specialitate jur perioada in care pers a
activat in domeniul dreptului( functie de jurist in domeniu privat,sau alta functie statala.)

Subiectul 2: Organele poliieneti

1.

Numii structura organelor de poliie.

Poliia este constituit din Poliia pentru combaterea criminalitii i Poliia ordine public, care
au urmtoarele sarcini:
a) Poliia pentru combaterea criminalitii (poliia criminal) asigurare, prin msuri speciale de
investigaie i prin aciuni procesual-penale, exercitate n condiii legale, a prevenirii i combaterii
criminalitii, constatrii i investigrii infraciunilor, identificrii persoanelor care le-au comis i, dup caz,
a cutrii acestora;
b) Poliia ordine public meninere, asigurare i restabilire a ordinii i securitii publice, asigurare a
siguranei persoanei, prevenire a infraciunilor i contraveniilor, constatare a contraveniilor i aplicare a
sanciunilor contravenionale, potrivit legislaiei.
(2) Poliia reprezint un sistem unic i centralizat, care include:
a) Inspectoratul General al Poliiei;
b) subdiviziuni specializate;
c) subdiviziuni teritoriale.

15

2.

Determinai funciile organelor de poliie.


supravegherea; actiunea de orientare,directionare,consultare inclusive informarea opiniei publice si
a aut statale paza culegerea de informatii cercetarea cazurilor cu privire la savirsirea unor actiuni
antisociale prevenirea si combaterea infractiunilor restabilirea situatiei anterioare
jurisdictionala executarea hotaririlor instantelor de judecata,ordonantelor procurorilor si ofiterilor
de urmarire penala.

3.

Apreciai i descriei colaborarea organelor de urmrire penal din cadrul poliiei cu Procurorul.

Este o colaborare strinsa deoarece toate act org de urm penala sunt conduse de procuror,si astfel exista o
legatura,sau o dependenta chiar intre ceea ce face org de urm penala si procurorul. Controlul asupra
activitii Poliiei este exercitat de Ministerul Afacerilor Interne, procuratur, alte autoriti ale administraiei
publice, precum i de organizaiile naionale i internaionale care asigur protecia drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului, n temeiul i n limitele prevzute de legislaie i de tratatele internaionale la care
Republica Moldova este parte.
Poliia ndeplinete nsrcinrile i dispoziiile n form scris ale procurorului, ofierului de urmrire penal
privind nfptuirea aciunilor de urmrire penal, precum i hotrrile judectoreti.

Subiectul 1: Administrarea judectoreasc

1.

Numii funciile ministerului justiiei.

elaborarea i monitorizarea implementrii documentelor de politici n domeniul justiiei i proteciei


drepturilor omului; creaia legislativ i perfecionarea legislaiei; crearea, dezvoltarea sistemului de stat al
informaiei juridice, evidena i sistematizarea legislaiei; coordonarea i monitorizarea procesului de
armonizare a legislaiei naionale cu legislaia Uniunii Europene; stabilirea i valorificarea relaiilor
internaionale n domeniile de competen i coordonarea procesului de acordare a asistenei juridice
internaionale; asigurarea activitii reprezentantului Guvernului la Curtea European a Drepturilor Omului
i a reprezentanilor Guvernului n Parlament i la Curtea Constituional; reglementarea, organizarea,
coordonarea sau supravegherea unor profesii i servicii juridice; asigurarea nregistrrii organizaiilor
necomerciale; promovarea politicii de stat n domeniul punerii n executare a pedepselor penale privative de
libertate, msurii arestului preventiv, sanciunii arestului contravenional, msurilor de siguran aplicate
deinuilor, precum i n domeniul probaiunii; supravegherea activitii organelor de stare civil i a
respectrii legislaiei n procesul nregistrrii de stat a actelor de stare civil; exercitarea controlului asupra
instanelor judectoreti n privina problemelor organizatorice; coordonarea i monitorizarea nregistrrii de
stat a persoanelor juridice i a ntreprinztorilor individuali; coordonarea i promovarea politicii n domeniul
expertizei judiciare.
2.

Determinai caracterul activitii i componena Colegiului disciplinar al Judectorilor.

Mandatul colegiului disciplinar este de 4 ani. Membrul colegiului disciplinar poate s-i exercite
mputernicirile cel mult dou mandate consecutiv.
Colegiul disciplinar activeaz n urmtoarea componen:

16

a) doi judectori de la Curtea Suprem de Justiie, doi judectori de la curile de apel i un judector de la
judectorii;
b) cinci profesori titulari.
n componena colegiului disciplinar nu pot fi alei membrii Consiliului Superior al Magistraturii i membrii
colegiului pentru selecia i cariera judectorilor, colegiului de evaluare a performanelor judectorilor,
precum i preedinii i vicepreedinii instanelor judectoreti. Preedintele i vicepreedintele colegiului
disciplinar snt alei prin vot deschis sau secret la prima edin a colegiului. Se consider ales candidatul
care a acumulat majoritatea de voturi ale membrilor prezeni la edin. Membrii colegiului disciplinar i
exercit mputernicirile pe baze obteti, cu meninerea salariului la locul de munc.Activitatea lor consta in:
examineaz cazurile privind rspunderea disciplinar a judectorilor; soluioneaz cazurile privind anularea
nainte de termen a pedepsei disciplinare.
3.

Comparai noiunile suspendarea, eliberarea din funcie i demisia judectorului.


Suspendarea este eliberarea acestuia din functie doar pt o perioada, adica are caracter temporar.
Eliberarea include si demisia, insa in afara de demisie judecatorul este eliberat din cauza mai
multor motive enumerate in lege, iar in cazul demisiei acesta pleaca onorabil din functie fara sa
existe un alt motiv de eliberare a acestuia.

Judectorul poate fi suspendat din funcie, prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, dac:

n privina lui se ncepe urmrirea penal, pn la rmnerea definitiv a hotrrii n cauza respectiv;
este recunoscut absent fr veste prin hotrre judectoreasc definitiv;
particip la campania preelectoral n calitate de candidat pentru autoritatea public sau autoritatea
administraiei publice locale;
i se acord concediu de maternitate i pentru ngrijirea copilului pe un termen de pn la 3 ani.

Judectorul este eliberat din funcie de organul care l-a numit n cazul:

depunerii cererii de demisie;


stabilirii necorespunderii evidente funciei deinute, ca rezultat al evalurii performanelor;
transferului ntr-o alt funcie n condiiile legii;
comiterii unei abateri disciplinare
pronunrii hotrrii definitive de condamnare;
pierderii ceteniei Republicii Moldova;
nerespectrii prevederilor art.8;
constatrii incapacitii de munc, dovedite prin certificat medical;
expirrii mputernicirilor n legtur cu nenumirea judectorului pn la atingerea plafonului de
vrst, precum i n legtur cu atingerea de ctre acesta a plafonului de vrst;
constatrii, prin hotrre judectoreasc definitiv, a capacitii de exerciiu restrnse sau a
incapacitii de exerciiu.

Se consider demisie a judectorului plecarea onorabil a acestuia din funcie dac, n exerciiul funciunii i
n afara relaiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discrediteaz justiia sau compromit cinstea i
demnitatea de judector. Judectorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv n
cazul reorganizrii sau dizolvrii instanei judectoreti.
Subiectul 2: Avocatura
1.

Numii cazurile de rspundere disciplinar a avocatului.

17

Avocaii rspund disciplinar pentru aciunile prin care se ncalc prevederile legii cu privire la
avocatura, normele Codului deontologic al avocatului i prevederile altor acte normative ce reglementeaz
activitatea avocaturii.
2.

Determinai cazurile n care nceteaz calitatea de avocat.

prin renunare n scris la exerciiul profesiei; n cazul retragerii licenei; n caz de deces; n cazul n care
avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapt prevzut de legea penal i incompatibil cu normele
deontologice ale activitii de avocat.
Avocatul a crui activitate a ncetat este obligat s restituie Consiliului Uniunii Avocailor, n termen de 10
zile, licena i legitimaia de avocat. Consiliul Uniunii Avocailor este obligat, n termen de 10 zile de la data
ncetrii activitii de avocat, s consemneze acest fapt n Lista avocailor care au dreptul de a exercita
profesia de avocat i s publice aceast informaie n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3.

Expunei i dai o apreciere mecanismului de rspundere disciplinar a avocatului.


Este un mecanism bun, fiindca prin faptul ca se cere mai intii explicatii din partea lui,comisia va
putea obiectiv aprecia situatia. In afara de aceasta exista si termeni de prescriptie,iarasi o afirmatie
a unui stat de drept unde se respecta dr tuturor persoanelor...

Subiect I. Sistemul organelor de ocrotire a normelor de drept.

1.

Enumerai i caracterizai felurile activitii de ocrotire a normelor de drept.


Activitatea de ocrotire a dreptului se realizeaza prinurmatoarele forme: Justitia - este una din formele
fundamentale ale activitatii statului care consta in judecarea cauzelor penale,civile,economice,de
contencios administrative ,precum si a cauzelor cu privire la contraventiile administrative.
Activitatea procurorului de contribuire la exercitarea justitiei procurorul participa in mod
obligatoriu in toate cauzele penale,sustinind acuzarea de stat,iar in celelalte cause ,in situatiile
prevazute de lege,reprezentind interesele unor pesoane fizice sau ale statului. Activitatea
ministerului justitiei de executare a hotaririlor judecatoresti-executarea hotaririlor definitive ale ins
judecatoresti este infaptuita de catre ministerul justitiei. Jurisdictia constitutional-este infaptuita de
curtea const,care exercita la sesizare controlul legilor,regulamentelor si hotaririlor parlamentului,a
decretelor presedintelui rm, a hotaririlor si dispozitiilor guvernului,precum si a tratatelor
international la care rm este parte. Urmarirea penala-este infaptuita de organe special ale statului
sub conducerea procurorului in scopul constatarii si descoperirii infractiunilor, identificarii
faptuitorilor si punerii acestora sub invinuirre pentru trimiterea lor in judecata.;Activitatea organelor
MAI de mentinere a ordinii publice-consta in efectuarea de catre subdiviziunile MAI a unor actiuni
cu character administrative prevazute de lege in scopul prevenirii,contracararii si descoperirii
incalcarilor legalitatii si ordinii de drept.
Activitatea de asigurare a securitatii statului-este infaptuita de catre organele special si consta in
luarea unor masuri prevazute de lege in scopul protectiei suveranitatii, independentei si integritatii
teritoriale a tarii,a regimului ei constitutional,etc.Activitatea avocatiala-consta in asistenta juridical
acordata de catre avocet persoanelor fizice si juridice prin consultatii si cereri cu character
juridic,asistenta si reprezentare juridical in fata organelor de jurisdictie si a celor de urmarire penala.
Activitatea notariala- consta in efectuarea unor acte prevazute de lege si consultatii juridice de catre
notar,pentru a acorda asistenta persoanelor fizice si juridice in stabilirea raporturilor juridice,civile si
comerciale nelitigioase, precum si in exercitarea drepturilor si ocrotirea intereselor legitime

18

Activitatea avocatilor parlamentari- consta in verificarea si constatarea faptelor de incalcare a


drepturilor si a libertatilor cetatenilor,sesizind autoritatile competente in vederea respectarii
legalitatii.Activitatea arbitrara-este realizata de catre arbitrii alesi de parti si consta in solutionarea
litigiilor izvorite din relatiile obligationale contractuale si necontractuale.; Activitatea particulara de
detective si paza consta in acordarea de ajutor persoanelor fizice si juridice,inclusive celor
straine,pentru apararea drepturilor patrimoniale si nepatrimoniale,intereselor lor legitime de catre
organizatii nestatale si personae anumite in conditiile legii.
2.

Deducei particularitile interaciunii autoritii judectoreti cu autoritatea legislativ.


Faptul ca organizarea si functionarea inst judecat se realizeaza doar prin lege elaborata de parlament.
Judecatorul se supune doar legii care la fel e facuta de parlament

3.

Apreciai interaciunea instanelor de judecat cu organele procuraturii i avocatura la nfptuirea


justiiei penale
Exista o interactiune deoarece aceste organe prin activitatea lor faciliteaza infaptuirea justitiei. In instanta
procurorul participa la examinarea cauzei, si avocatul poate in instant sa acorde asistenta jur. Astfel exista o
interactiune puternica intre aceste organe.
Procuratura si avocatura sunt independente fata de instant de judecata,dar activitatea acestora este indreptata
spre facilitarea infaptuirii justitiei.Astfel,pentru efectuarea justitiei penale este necesara si obligatorie
participarea procurorului la examinarea acestor cause in instant de judecata,iar in cazurile prevazute de lege
si acordarea de asistenta juridical de catre avocet.La solutionarea litigiilor civile si economice,procurorul
participa in cazurile prevazute de lege,iar avocatul in dependent de vointa partilor in cauza.
Subiectul 2: Activitatea particular de detectiv i de paz
1.

Numii genurile de servicii prestate permise de lege pentru activitatea de detectiv.

colectarea, n baz de contract, a informaiilor, importante pentru aprarea drepturilor i intereselor


legitime ale persoanelor fizice i juridice; colectarea de probe n cauze civile n baz de contract ncheiat cu
participanii la proces; studierea pieei, colectarea de informaii pentru negocieri, depistarea partenerilor de
afaceri insolvabili sau care nu insufl ncredere; protejarea ntreprinderilor i a firmelor contra spionajului
industrial; colectarea de date biografice sau de alt natur pentru persoana cu care se ncheie contractul, cu
acordul ei scris; identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor; identificarea
locului de aflare a persoanelor disprute; cutarea bunurilor pierdute; colectarea de date n cauze penale
pentru acordarea de ajutor organelor de drept n baz de contract ncheiat cu participanii la proces.

2.

Determinai condiiile de eliberare a licenei pentru activitatea particular de detectiv i de paz.

Activitatea particular de detectiv i de paz se desfoar n baz de licen, eliberat, n coordonare cu


Ministerul Afacerilor Interne, n modul stabilit de legislaie, lundu-se n considerare particularitile
stipulate n lege. Persoanelor fizice i juridice care nu dispun de licen pentru activitatea de detectiv i de
paz li se interzice prestarea serviciilor respective. Persoana care a indeplinit conditiile inaintate de MAI cu
privire la pregatirea speciala a personalului se adreseaza camerei de licentiere pt licenta. Persoana trebuie sa
prezinte o lista cu acte necesare pt a primi licenta.Licenta se elibereaza in termen de 15 zile de la primirea
cererii pe un termen de 5 ani. Camera de licentiere are dreptuls a verifice cu concursul organului afacerilor
interne respective,autentificarea datelor din socumentele prezentate sis a culeaga informatii suplimentare

19

pentru a decide eliberarea licentei.In cazul in care organul respective respinge cererea de eliberare a
licentei,el este obligat sa informeze in scris solicitantul,argumentind respingerea.

Comparai atribuiile politiei cu activitatea particular de detectiv i de paz.


Politia urmareste sa fie respectata ordinea de drept in general in toata tara, si fara plata iar in cazul
detectivului si pazei aceste actiuni se fac pentru o persoana concreta si contra platei.
Activitatea particulara de detective si de paza se desfasoara in interactiune cu organizatiile de stat in vederea
asigurarii ordinii de drept.Organizatiile si persoanele care practica activitatea particulara de detective si de
paza nu sunt investite cu imputernicirile similar organelor de drept statale.Organizatiile particulare de
detective nu au atributii de urmarire si de justitie,acestea fiind in competenta exclusive a organelor de
urmarire si a instantelor judecatoresti.
Activitatea particulara de detective si de paza este practicata in baza de licenta,fiind remunerate de catre
client in baza de contract cu plata,iar activitatea politiei se exercita in temeiul obligatiilor legale.
Subiect I. Principiile justiiei.
1.Definii justiia i particularitile ei.
Justitia reprezinta puterea de a decide asupra conflictelor ivite intre diferiti subiecti de drept.
Particularitati: Se infaptuieste doar de catre inst de judecata( justitia e monopol de stat); se infaptuieste prin
metode prevazute de lege; se infaptuieste in numele legii si in stricta conformitate cu legea; se face intro
forma strict procedurala; drept urmare se aplica constringerea de stat sau se refuza aplicarea ei.
1.

Evideniai garaniile legale ale independenei judectoreti.


Prin procedura de nfptuire a justiiei; procedeul de numire, suspendare, demisie i eliberare din
funcie; declararea inviolabilitii lui; secretul deliberrilor i interzicerea de a cere divulgarea lui; stabilirea
rspunderii pentru lipsa de stim fa de judecat, judectori i pentru imixtiune n judecarea cauzei;
alocarea resurselor adecvate pentru funcionarea sistemului judiciar, crearea de condiii organizatorice i
tehnice favorabile activitii instanelor judectoreti; asigurarea material i social a judectorului; alte
msuri, prevzute de lege.
3.Apreciai influena principiului inamovibilitii judectorilor asupra procesului de nfptuire a justiiei.
Inamovibilitatea presupune ca judecat nu poate arbitrar sa fie indepartat din functie,transferat sau chiar
promovat. Toate acestea se fac doar in conditiile legii si astfel in procesul infaptuirii justitiei acesta nu va
avea alte scopuri ascunse si respectiv va fi impartial...

Subiect II. Cadrele Procuraturii


1.

Numii condiiile necesare pentru numirea n funcia de procuror.


deine cetenia Republicii Moldova i este domiciliat pe teritoriul ei; are capacitate de exerciiu
deplin; este liceniat n drept; are vechimea n munc necesar pentru a fi numit n funcia respectiv i
se bucur de o bun reputaie sau a absolvit cursurile de formare iniial a procurorilor la Institutul Naional
al Justiiei; nu are antecedente penale; cunoate limba de stat; este apt din punct de vedere medical pentru
exercitarea atribuiilor.

20

2.

Apreciai importana principiului proporionalitii i independenei n activitatea procuraturii.


Ambele aceste principii ajuta la faptul ca procurorul singur sa poata lua decizia in primul rind in cazul princ
proportionalitatii acesta decide daca e necesar sa fie pornita urmarirea penala,sau nu e necesar, iar cel al
independentei ajuta ca aceasta decizie sa fie personala si sa nu fie influentata din afara de alti factori. Astfel
aceste principii sunt ft importante intr-un stat de drept unde persoanele care urmaresc sa fie respectata
ordinea de drept sunt independente si nu sunt influentate nici intr-un mod din afara.Independenta organelor
procuraturii de autoritatile publice si subordonarea lor numai procurorului general constituie o garantie
exercitarii intocmai a atributiilor stabilite prin const rm,excluzindu-se orice influenta si amestec din afara.

3.

Dai o apreciere a mecanismului i organelor implicate n procedura de rspundere disciplinar ale


procurorilor.
Neindeplinirea obligatiilor impuse procurorilor prin statutul acestora poate antrena raspunderea lor
disciplinara. Legislatia in vigoare enumera care sunt abaterile disciplinare,precum si sanctiunile ce se
pot aplica. Diveristatea sanctiunilor permite realizarea unei individualizari adecvate a masurilor ce se
cuvin sa fie aplicate colaboratorului vinovat pentru savirsirea unei abateri.In baza indicatiilor
procurorului general,este pornita o Ancheta de serviciu,care cuprinde cercetarea detaliata si
obiectiva a circumstantelor cazului de incalcare disciplinara.
Competenta aplicarii sanctiunilor disciplinare apartine in exclusivitate procurorului genral.Este un
mecanism simplu, deoarece nu implica multe proceduri si multe organe, astfel prin aceasta se
observa o eficienta mai inalta in opinia mea in cadrul aplicarii acestor sanctiuni disciplinare...

Subiect I. Principiile justiiei.


1.

Definii i clasificai principiile justiiei.


Reprezinta acele reguli cu caracter general pe baza carora sunt structurate si isi exercita
atributiile prevazute de lege sistemul de institutii care alcatuiesc puterea judecatoreasca, raporturile
acesteia cu alte autoritati,organizatii si cetateni.
Dupa criteriu normelor ce le prescriu: principii din const; princ din legea org jud si alte acte.
Dupa domeniu aplicarii: princ generale, ramurale, interramurale si specifice unei ramuri. Dupa
tipul lor: prin organizationale si functionale

2.

Evideni particularitile i importana principiului prezumiei nevinoviei.


Prezumtia prevede ca orce pers acuzata de savirsirea unei infr este prezumata nevinovata atita
timp cit vinovatia sa nui va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cadrul
caruia ii vor fi asigurate toate garantiile necesare apararii sale si nu va fi constatata printro hot
judec de condamnare definitiva. Este o garantie care ii ofera dr la aparare impotriva acuzatiilor ce i
se aduc.Astfel invinuitul sau inculpatul nu treb sasi dovedeasca nevinovatia. In afara de aceasta
orce indoiala aparuta in cadrul investigatiei va fi tratata in favoarea infractorului. Insa normele
oricum se vor interpreta ca sa nu convina la nici o parte. E o prezumtie relativa dar poate fi
rasturnata prin probe si respectiv se va stabili vinovatia. Intr-un stat de drept acest princ este ft

21

important deoarece prin el se afirma faptul ca persoana este cea mai importanta valoare si
drepturile acesteia trebuie neaparat respectate...
3.

Distingei criteriile principului egalitii n faa legii i autoritii judectoreti de principiul egalitii
prilor i caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare.
Princ egal in fata legii: justitia se infapt de aceleasi org, dupa aceleasi reg, si cu aceleasi dr pt parti. Iar la
princ dezb contradict persoanele dispun de aceleasi cai pt a se apara, se pun pe aceleasi pozitii, iar functiile
procesuale sunt impartite pt pers diferite.
Subiect II. Procuratura.

1.

Enumerai atribuiile procurorului la exercitarea controlului urmririi penale.


Pentru asigurarea aplicrii legii penale de ctre organele de urmrire penal, de organele de
constatare i de organele care exercit activitate operativ de investigaii, procurorul conduce urmrirea
penal, controleaz corespunderea aciunilor procesuale ale acestor organe prevederilor Codului de
procedur penal, ale altor acte normative, precum i ale actelor internaionale. Astfel procurorul poate s
exercite atribuiile prevzute de Codul de procedur penal;s iniieze sancionarea nclcrilor de lege,
nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare a obligaiilor de serviciu, comise de ofierii de urmrire
penal, de lucrtorii organelor de constatare i ai organelor care exercit activitate operativ de investigaii.
Procurorul General i procurorii ierarhic inferiori coordoneaz activitatea de combatere a criminalitii
desfurat de organele de urmrire penal, de organele de constatare i de organele care exercit activitate
operativ de investigaii. Astfel procurorii planific activiti comune n vederea exercitrii atribuiilor
acestor organe; convoac edine de coordonare; formeaz grupuri de lucru; stabilesc criterii de evaluare a
activitii organelor de urmrire penal i modul de eviden i de micare a cauzelor penale, solicit
informaii statistice i de alt gen de care au nevoie; emit instruciuni metodologice i de reglementare,
executorii pentru organele de urmrire penal, pentru organele de constatare i pentru organele care exercit
activitate operativ de investigaii, n probleme ce in de aspectele de aplicare a legislaiei i de eficiena
activitii de combatere i de prevenire a criminalitii.

2.

Evideniai funciile procuraturilor specializate.


Procuratura anticorupie este specializat n combaterea infraciunilor de corupie i i exercit
atribuiile pe ntreg teritoriul rii.
Procuraturile militare, prin procurorii militari: exercit urmrirea penal n cauzele penale privind
infraciunile prevzute n Partea special a Codului penal, svrite de persoane din efectivul de soldai, din
corpul de sergeni i din corpul de ofieri al Armatei Naionale, din efectivul trupelor de carabinieri (trupele
de interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, din efectivul Serviciului Proteciei Civile i Situaiilor
Excepionale, al Serviciului de Informaii i Securitate, al Serviciului de Protecie i Paz de Stat, de
persoane atestate din efectivul instituiilor penitenciare, de supui ai serviciului militar n timpul
concentrrilor i de alte persoane referitor la care exist indicaii speciale n legislaie; reprezint nvinuirea
n instana de judecat n cauzele prevzute mai sus, exercit atribuiile Procuraturii n Forele Armate.
Procuratura de transport exercit atribuiile Procuraturii n transportul feroviar, aerian i naval pe
ntreg teritoriul rii.
Procuraturile de nivelul curii de apel exercit atribuiile stabilite prin lege

3.

Apreciai importana participrii procurorului la nfptuirea justiiei penale i justiiei civile.


Atribuiile procurorului la nfptuirea justiiei n cauze penale .Procurorul, n limitele competenei
sale, sesizeaz instanele de judecat n vederea judecrii cauzelor penale, reprezint nvinuirea de

22

stat n toate cauzele penale pe principiul contradictorialitii, exercit cile de atac mpotriva
hotrrilor judectoreti, n condiiile prevzute de lege.
Atribuiile procurorului la nfptuirea justiiei n cauze civile .Procurorul particip, n condiiile legii,
la examinarea cauzelor civile i contravenionale n calitate de participant la proces, n care
procedura a fost intentat de Procuratur sau n care participarea procurorului este prevzut de lege
La infaptuirea justitiei penale acesta are o importanta deosebita deoarece reprezinta in instanta acuzarea de
stat si astfel reprezinta interesele statului, si se respecta astfel ideea unui stat de drept. In cazul justitiei civile
acesta prezinta o importanta mai mica,insa in dependenta de situatie va fi ft important ca acesta sa inainteze
o actiune civila in interesul persoanei incapabile din anumite motive.
Subiect I. Principiile justiiei.
1.Definii principiul accesul liber la justiie.
Acest princ reprez faptul ca orce pers are dreptul sa se adreseze in judecata pt ai fi satisfacut un drept si sai
fie examinata cauza in mod echitabil,de catre o instanta independenta si impartiala.
1.

2.Estimai importana principiului legalitii la nfptuirea justiiei.


Principiul legalitatii presupune efectuarea oricarei activitati procesuale in continutul si formele stabilite de
lege.Principiul legalitatii justitiei opereaza atit cit priveste activitatea organelor judiciare,cit si fata de
parti,toti participantii fiind obligati sa respecte legea in activitatea lor. Principiul legalitatii impune prima
conditie de existent a celorlalte principia,gasindu-se in acestea,primele sale garantii
Este un princ ft important deoarece este fundamental pt orce activitate al tuturor org de stat care asigura
respectarea legii. Si daca acest princ nu s-ar implimenta celelalte princ nu ar reusi sa asigure instaurarea unui
stat de drept...

2.
3.

n ce cazuri principiul publicitii dezbaterilor judiciare este limitat.


Este limitat doar atunci cind judecarea se face cu usile inchise( in cazuri prevazute de lege, daca
dezbaterea publica ar putea vatama partile, ordinea publica sau moralitatea sau este in contradictie cu
interesele pastrarii unui secret ocrotit de lege.

Subiect II. Organele de urmrire penal.


1.

Definii activitatea de urmrire penal.

2.

Activit de urm penala se intelege activit desfasurata de org speciale in scopul stringerii si verificarii probelor
cu privire la pregatirea, tentativa sau savirsirea infr, precum si in scopul depistarii si prinderii infractorului.

3.

Delimitai atribuiile de urmrire penal ale ofierului de urmrire penal i ale procurorului
Daca ne referim la atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale acestea au mai mult un caracter de
control si de urmarire, demonstratie fiind dispozitiile CPP care spun ca procurorul porneste urmarirea penala
si ordona efectuarea urmaririi penale in conformitate cu CPP,refuza pornirea urmaririi penale,sau inceteaza
urm penala. Conduce personal urmarirea penala si controleaza legalitatea actiunilor procesuale efectuate de
org de urm penala. Cere pt control de la org de urm penala diferite acte si materiale, verifica calitatea

23

probelor si alte atributii. Daca ne referim la ofiterul de urm penala acesta are niste atributii care tin
nemijlocit de actiuni in cadrul urm penale, printre acestea fiind: asigura inregistrarea sesizarii privind
pregatirea sau savirs de infr daca aceasta nu a facuto conducatorul urmaririi penale, poarta raspundere pt
efectuarea legala si la timp a urm penale, propune procurorului de a inainta in instanta demersuri pt a putea
efectua actiuni procesuale penale, citeaza si audiaza persoane in calitate de banuit,parte vatamata sau martor,
cerceteaza locul infr, efectueaza perchezitii si multe alte atributii... Astfel vedem ca exista un nivel diferit al
practicii in atributiile procurorului si ofiterului de urm penala...
4.
5.

Delimitai atribuiile organelor speciale de investigaie de atribuiile organelor de urmrire penal.


Org speciale de investigatie au practic aceleasi atributii ca si organul de urmarire penala adica de a
efectua masuri operative de investigatii inclusiv de a utiliza inregistrari audio si video, filmari,fotografieri, si
de a efectua alte actiuni de urmarire penala, in scopul descoperirii indicilor infr si pers care au savirsito.
Astfel org speciale de investigatie vor face aceleasi actiuni doar ca vor folosi alte metode si vor dispune de
mai multe pirghii in acest sens datorita importantei mai mari a dosarului examinat de aceste organe.
Subiectul I. Executorii Judectoreti
1.

Definii noiunea de executor judectoresc.

Executorul judectoresc este persoan fizic nvestit de stat cu competena de a ndeplini activiti de
interes public prevzute de legea cu privire la ex jud i de alte legi, iar in exercitarea atribuiilor de serviciu,
acesta este exponentul puterii de stat.
2.

Enumerai si descriei atribuiile executorului judectoresc.

Activitatea executorului judectoresc se desfoar n condiiile legii, cu respectarea drepturilor i a


intereselor legitime ale prilor n procedura de executare i ale altor persoane interesate, fr deosebire de
ras, de naionalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de sex, de apartenen politic, de avere, de
origine social sau de orice alt criteriu. Executorul judectoresc nu poate refuza executarea unui act dat n
competena sa, dect n cazurile i n condiiile stabilite de lege. Actul ntocmit de executorul judectoresc, n
limitele competenelor sale legale, este act procesual de autoritate public, are for probant, se prezum a
fi legal, iar n cazul cnd este ntocmit n cadrul procedurii de executare, poate fi contestat n modul stabilit
de Codul de executare.Executorul judectoresc are urmtoarele atribuii:

Punerea n executare a dispoziiilor cu caracter civil din titlurile executorii.


Notificarea actelor judiciare i extrajudiciare.
Comunicarea actelor de procedur.
Recuperarea pe cale amiabil a oricrei creane.
Aplicarea msurilor asiguratorii dispuse de instana judectoreasc.
Constatarea unor stri de fapt n condiiile prevzute de Codul de procedur civil.
ntocmirea proceselor verbale de constatare, n cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de
ctre debitor, potrivit dispoziiilor Codului de procedur civil.
ntocmirea, potrivit legii, a protestului de neplat a cambiilor, biletelor la ordin i a cecurilor, dup
caz.
Consultaii n legatur cu constituirea actelor execuionale.
Orice alte acte sau operaiuni date de lege n competena executorului judectoresc.

3.

Analizai condiiile i modul de admitere n profesia de executor judectoresc.

24

Conditii: este cetean al Republicii Moldova; are capacitate deplin de exerciiu; este liceniat
n drept; a efectuat stagiul n condiiile prezentei legi; posed limba de stat; are o reputaie ireproabil; a
promovat concursul de admitere n profesia de executor judectoresc.
Mod de admitere: Persoana care dorete s devin executor judectoresc urmeaz s susin un
concurs n faa Comisiei de liceniere. La concurs se admit pers care au depus la Uniunea Naional a
Executorilor Judectoreti o cerere n acest sens i au achitat la contul ei bancar taxa iniial obligatorie n
mrimea stabilit. Condiiile de admitere la concurs, de desfurare a acestuia, criteriile de selectare a celor
mai buni candidai se stabilesc printr-un regulament, aprobat de Ministerul Justiiei, n baza propunerilor
Uniunii Naionale a Executorilor Judectoreti. Rezultatele concursului snt valabile timp de un an. Licena
pentru activitatea de executor judectoresc se elibereaz de ministrul justiiei pe un termen nelimitat, la
cererea persoanei, conform hotrrii Comisiei de liceniere. Licena se elibereaz n termen de 10 zile de la
adoptarea hotrrii Comisiei de liceniere. La primirea licenei, executorul judectoresc depune juramint n
faa Comisiei de liceniere i a ministrului justiiei. n profesia de executor judectoresc se admit, n ordinea
mediei descrescnde, persoanele care au promovat concursul i snt propuse de Comisia de liceniere,
inndu-se cont de opiunea lor teritorial. Persoana este nvestit, la cerere, cu mputerniciri de exercitare a
activitii de executare prin ordin al ministrului justiiei, emis n termen de 10 zile de la data depunerii
cererii daca sunt respectate conditiile necesare.
Subiect II. Avocatura.
1.

Numii condiiile i modul de obinere a licenei de avocat.


Profesia de avocat poate fi exercitat de persoana care are cetenia Republicii Moldova, are
capacitate deplin de exerciiu, are diplom de liceniat n drept sau echivalentul acesteia, se bucur de o
reputaie ireproabil i a fost admis n profesia de avocat dup susinerea examenului de calificare. Mai
intii persoana trebuie sa sustina examenul de admitere la stagiu i sa incheie cu unul dintre avocai contract
de efectuare a stagiului profesional. Examenul de admitere la stagiu este organizat de Comisia de liceniere a
profesiei de avocat. Persoana care a promovat examenul de admitere la stagiu efectueaz n mod obligatoriu
un stagiu de pregtire profesional cu durata de 18 luni, avnd, n acest timp, calitatea de avocat stagiar.
Pentru a fi admis n profesie, avocatul stagiar susine examenul de calificare dupa trecerea stagiului n faa
Comisiei de liceniere a profesiei de avocat. Pentru desfurarea activitii de avocat, solicitantul care a
susinut examenul de calificare adreseaz o cerere scris ministrului justiiei privind eliberarea licenei
pentru exercitarea profesiei de avocat. Apoi el depunde juramintul si inregistreaza o forma de organizare a
activitatii lui si incepe activitatea de avocat.

2.

Delimitai drepturile avocatului de garaniile exercitrii profesiei de avocat.


Garantiile exercitarii profesiei de avocat presupun ca in exercitarea profesiei sale, avocatul este
independent i se supune numai legii, statutului profesiei de avocat i Codului deontologic al avocatului.
Avocatul este liber n alegerea poziiei sale i nu este obligat s coordoneze aceast poziie cu nimeni, n
afar de client. Exista anumite garantii ale independentei avocatului stipulate in lege. Daca ne referim la dr
avocatului acestea sunt: s reprezinte interesele legitime ale clientului n instanele de judecat, n organele
de drept, n autoritile publice, n alte organizaii; s ia cunotin de toate materialele cauzei ncredinate
din momentul ncheierii contractului de acordare a asistenei juridice, s fac notie i copii; s colecteze
independent, s fixeze i s prezinte informaii referitoare la circumstanele cauzei; s solicite informaii,
referine i copii ale actelor necesare pentru acordarea asistenei juridice instanelor judectoreti, organelor
de drept, autoritilor publice, altor organizaii, care snt obligate s elibereze actele solicitate n conformitate

25

cu legislaia n vigoare; s solicite, cu acordul clientului, concluziile specialitilor n soluionarea


problemelor care au aprut n legtur cu acordarea asistenei juridice i care necesit cunotine speciale n
diferite domenii de activitate; s prezinte organelor competente i mass-mediei cereri i demersuri, s
depun n modul stabilit contestaii i petiii privind aciunile i deciziile prin care se ncalc drepturile
clientului i drepturile avocatului n exercitarea profesiei sale.
In afara de acestea ei au drepturi in cadrul organelor de autoadministrare ale avocatilor.
3.

Numii structura i dai o apreciere activitii organelor de autoadministrare ale Uniunii Avocailor
din RM.
Structura este: Congresul;Consiliul Uniunii Avocailor; preedintele Uniunii Avocailor;secretarul
general al Uniunii Avocailor. n cadrul Uniunii Avocailor se constituie i funcioneaz: Comisia de
liceniere a profesiei de avocat; Comisia pentru etic i disciplin; Comisia de cenzori; secretariatul.
Organele date dispun de o activitate destul de eficienta datorita faptului ca in primul rind asigura o activitate
fara intrerupere a Uniunii avocatilor. Activitatea lor permit o activitate optimizata a tuturor avocatilor si
permite dezvoltarea in domeniul avocaturii in toata tara

Subiect I. Administrarea judectoreasc i organele chemate s asigure realizarea Politicii


de Stat n sfera justiiei.

1.

Numii organele care funcioneaz n subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.


n subordinea Consiliului Superior al Magistraturii funcioneaz: colegiul pentru selecia i cariera
judectorilor; colegiul de evaluare a performanelor judectorilor; colegiul disciplinar; inspecia judiciar.

2.

Evideniai particularitile activitii colegiului pentru selecie i carier al judectorilor.


Activitatea colegiului pentru selecie este reglementat printr-un regulament aprobat de Consiliul
Superior al Magistraturii. Colegiul pentru selecie se constituie n subordinea Consiliului Superior al
Magistraturii i are drept scop asigurarea seleciei candidailor pentru funcia de judector, promovrii
judectorilor la instane judectoreti superioare, numirii judectorilor n funcia de preedinte sau de
vicepreedinte de instan judectoreasc i transferului judectorilor la instane judectoreti de acelai
nivel sau la instane judectoreti inferioare. El este compus 4 judectori de la instanele de toate nivelurile,
dup cum urmeaz: 2 judectori de la Curtea Suprem de Justiie, 1 judector de la curile de apel i 1
judector de la judectorii, si 3 reprezentani ai societii civile. Mandatul membrului colegiului pentru
selecie este de 4 ani. Un membru al colegiului nu poate fi ales sau numit pentru 2 mandate consecutiv. In
competenta acestui colegiu este: examineaz dosarele candidailor la funcia de judector, actele prezentate
de ctre candidai i cele referitoare la candidai; ofer punctaj candidailor la funcia de judector potrivit
criteriilor de selecie; ofer punctaj judectorilor care solicit promovarea la o instan judectoreasc
superioar, potrivit criteriilor de promovare corespunztoare; adopt hotrri motivate privind acceptarea sau
respingerea candidailor pentru ocuparea funciei de judector, privind promovarea judectorilor la o instan
judectoreasc superioar, privind numirea judectorilor n funcia de preedinte sau de vicepreedinte de
instan judectoreasc i privind transferul judectorilor la o instan judectoreasc de acelai nivel sau la
o instan judectoreasc inferioar i le prezint Consiliului Superior al Magistraturii spre examinare a doua
zi dup expirarea termenului de contestare a hotrrilor, si alte atributii prevazute de legea cu privire la acest
colegiu. Colegiul pentru selecie se ntrunete n edine n funcie de necesiti.

3.

Dai o analiz comparativ a condiiilor i modului de numire n funcie a judectorilor: dintre


absolvenii Institutului Naional al Justiiei i ceilali candidai la funcia de judector.

26

Absolventii INJ nu trebuie sa aiba vechime in munca pe cind ceilalti candidati trebuie sa aiba
vechimea in munca prevazuta de legea respectiva. In afara de aceasta ceilalti candidati cu excepia
judectorilor n instanele internaionale i a judectorilor Curii Constituionale, susin un examen n faa
Comisiei de absolvire a Institutului Naional al Justiiei conform procedurii i condiiilor prevzute de Legea
nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naional al Justiiei. Daca ne referim la numirea in functie
modul de efectuare a acestora nu difera. Insa absolvenii Institutului snt obligai s participe la concursul
pentru suplinirea funciei de judector. Absolvenii Institutului particip la concurs i snt selectai la funcia
de judector conform procedurii i criteriilor stabilite de Lege. Absolvenii care nu au promovat concursul
pentru suplinirea funciilor de judector, respectiv de procuror, snt obligai s participe la concurs timp de 5
ani dup absolvirea Institutului. La expirarea termenului de 5 ani, absolvenii nu mai pot participa la concurs
n baza mediei generale obinute la examenele de absolvire a Institutului.
Subiect II. Avocatura.
1.
2.

3.

Caracterizai exercitarea profesiei de avocat public n Republica Moldova.


In RM avocatii isi exercita activitatea in conformitate cu Const, legea cu privire la avocatura si alte
acte normative. Aceasta este o institutie de drept independenta care asigura acordarea asistentei juridice
calificate pt pers fiz si jur. Exercitarea profesiei este libera si independenta, cu organizare si functionare
autonoma. Avocatii din RM nu sunt obligati sa se asocieze Uniunii Avocatilor pt ca aceasta contravine dr
omului la libera asociere. In RM pot exercita profesia de avocat doar pers care au obtinut licenta de avocat
in conditiile legale. Avocatii la noi se pot asocia in birouri asociate de avocati, care va fi condus de un sef
ales de ei.
Delimitai temeiurile retragerii licenei de avocat de suspendare a acesteia.
Suspendare: la cererea scris a avocatului, n cazul existenei unor motive ntemeiate; n caz de
incompatibilitate, pe durata existenei acestei stri; pe perioada interdiciei de a activa, dispuse prin hotrre
judectoreasc sau disciplinar; n cazul neefecturii de ctre avocat a defalcrilor n bugetul Uniunii
Avocailor la expirarea a 6 luni de la termenul scadent, pn la achitarea integral a restanei; pn la
achitarea sumei amenzii, de la termenul scadent prevzut de lege
Retragere: neexercitrii repetate, n decursul unui an, a atribuiilor, dac anterior avocatului i s-au
aplicat sanciuni disciplinare; exercitrii profesiei de avocat dup suspendarea de drept a activitii
avocatului sau netransmiterii, de ctre avocatul a crui activitate este suspendat, la Consiliul Uniunii
Avocailor a licenei i a legitimaiei n termenul stabilit; nclcrii sistematice de ctre avocat a condiiilor
de acordare a asistenei juridice garantate de stat; refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asisten juridic
garantat de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat
de Stat; depistrii circumstanelor care adeveresc aciunile nelegitime ale avocatului la obinerea licenei;
nclcrii grave, de o singur dat, a normelor Codului deontologic al avocatului; rmnerii definitive a
sentinei instanei judectoreti de condamnare a avocatului; pierderii, de ctre avocat, a ceteniei
Republicii Moldova dup obinerea licenei pentru exercitarea profesiei de avocat; nclcrii grave a
prevederilor contractului de asisten juridic; neindicrii, n contractul de asisten juridic, a onorariilor
ncasate de la client sau indicrii unor sume diminuate.

4.

Apreciai particularitile asistenei juridice acordate de ctre avocatul stagiar.


Avocatului stagiar i se permite s acorde, contra plat, asisten juridic clientului n cadrul judectoriilor,
curilor de apel i autoritilor publice. Avocatul stagiar activeaz sub supravegherea avocatului ndrumtor.
Avocatul stagiar se supune regimului fiscal aplicabil avocailor. El poate s acorde asisten juridic
clientului n baza contractului de asisten juridic, ncheiat n modul prevzut de lege i validat de avocatul
ndrumtor. Avocatul stagiar poart rspundere personal pentru calitatea asistenei juridice acordate i

27

rspunde disciplinar. Astfel aceste particularitati sunt ft bune caci permit stagiarului sa inceapa partial
activitatea de avocat cu mici restrictii,si astfel acesta incepe sa se formeze profesional chiar de la stagiere
Subiect I. Curtea Constituional.
1.

Numii atribuiile Curii Constituionale.


exercit la sesizare controlul constituionalitii legilor, regulamentelor i hotrrilor Parlamentului, a
decretelor Preedintelui Republicii Moldova, a hotrrilor i dispoziiilor Guvernului, precum i a tratatelor
internaionale la care Republica Moldova este parte; interpreteaz Constituia; se pronun asupra
iniiativelor de revizuire a Constituiei; confirm rezultatele referendumurilor republicane; confirm
rezultatele alegerii Parlamentului i a Preedintelui Republicii Moldova, valideaz mandatele deputailor i
al Preedintelui Republicii Moldova; constat circumstanele care justific dizolvarea Parlamentului,
demiterea Preedintelui Republicii Moldova, interimatul funciei de Preedinte, imposibilitatea Preedintelui
Republicii Moldova de a-i exercita atribuiile mai mult de 60 de zile; rezolv excepiile de
neconstituionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Suprem de Justiie; hotrte asupra chestiunilor
care au ca obiect constituionalitatea unui partid.

2.

Distingei particularitile aciunii actelor Curii Constituionale n raport cu hotrrile unei instane
de judecat.
Actele Curtii Constitutionale: Curtea Constituional adopt hotrri, decizii i emite avize.Hotrrile
i avizele se adopt n numele Republicii Moldova. Dup adoptare, actele Curii Constituionale se
pronun n plen.Hotrrile i avizele Curii Constituionale se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova n decursul a 10 zile de la data adoptrii. Actele Curii Constituionale nu snt
supuse nici unei ci de atac, snt definitive i intr n vigoare la data adoptrii. La decizia Curii,
unele acte intr n vigoare la data publicrii sau la data indicat n ele.Actele Curii Constituionale
snt semnate de Preedintele Curii sau de judectorul care l nlocuiete.Hotrrile Curii
Constituionale produc efect numai pentru viitor.Actele CC nu pot fi contestate iar hot inst pot fi
atacate, actele CC sunt oblig pt toti si in toata tara, iar hot pt pers concrete.

3.

Apreciai oportunitatea extinderii sau limitrii subiecilor cu drept de sesizare a Curii


Constituionale.
In opinia mea mai oportun va fi sa fie extins nr subiectilor cu drept de sesizare pt ca astfel va deveni mai
accesibil sesizarea la CC, si mai multe pareri vor fi examinate. Oportunitatea extinderii subiectilor cu drept
de sesizare a Curtii constitutionale ar fi un pas important pentru perioada de transformare a RM intr-un stat
de drept si democratic,stat in care drepturile si libertatile nu sunt doar garantate ca valori supreme,ci si
realizate.
Insa nici nu e necesar sa se exagereze in acest sens caci daca oricine va putea sesiza CC aceasta va avea
foarte mult de lucru pt orce maruntis sesizat de orce cetatean care probabil nu prea intelege in domeniul
juridic, astfel CC isi va pierde din prestigiu si respectiv va pierde chiar scopul acestei institutii.
Subiect II. Procuratura.

1.

Definii i explicai unitatea i centralismul organelor procuraturii


Unitatea si centralismul este un princ al activit procuraturii ce presupune unitatea scopurilor in
activitatea sa. Aceasta presupune un caracter comun al formelor si met de exercitare a controlului
asupra exec legilor strict si uniform, reactionarea prin aceleasi mijloace, procurorii de orce nivel se
conduc de const si alte legi, nu exista subordonare dubla, insa pot conlucra cu alte organe,
procurorii se supun la procurorii ierarhic superiori,insa asta nu inseamna ca pot fi influentati,

28

anume ca cei mai mari ajuta ca astia mai mici sa fie independenti. Acest princ ajuta ca procurorul
sasi exercite functiile in mod echitabil,constient si expedios, si sa respecte si sa ocroteasca dr
omului si in acest sens ajutind la buna functionare a sist de justitie penala.
2.

Difereniai particularitile independenei procurorului de independena judectorului.


Independenta organelor procuraturii se asigura prin:

centralism si o stricta subordonare


procedura de numire si eliberare din fucntie a procurorilor din procuratura;
stabilirea incompatibilitatii functiei de procurer cu orice alta functie publice sau private,cu exceptia
activitatii didctice si stiintifice;
inadmisibilitatea interventiei in activitatea de control si exercitata de procurer
subordonarea procurorului general numai organului reprezentativ supreme al procurorului RM

Independena judectorului este asigurat prin:

procedura de nfptuire a justiiei;


procedeul de numire, suspendare, demisie i eliberare din funcie;
declararea inviolabilitii lui;
secretul deliberrilor i interzicerea de a cere divulgarea lui;
stabilirea rspunderii pentru lipsa de stim fa de judecat, judectori i pentru imixtiune n
judecarea cauzei;
alocarea resurselor adecvate pentru funcionarea sistemului judiciar, crearea de condiii
organizatorice i tehnice favorabile activitii instanelor judectoreti;
asigurarea material i social a judectorului;
alte msuri, prevzute de lege.

La general aceste doua tipuri de independenta nu se diferentiaza mult pt ca in ambele cazuri subiectii se
supun legii doar ca n cazul independentei procurorilor acesta totusi se supune procurorului
general,procurorilor superiori si legii, adica exista subordonare si centralism. In ambele cazuri procedura
de numire,suspendare,eliberare e reglementata de lege, nu se admite interventia din afara in activitatea
lor. Insa in cazul independentei judecat. Aceasta este totusi una mai larga pt ca cuprinde mai multe laturi
ale acesteia( inviolabilitatea acestuia,a locuintei,a mijl de transport...; inamovibilitatea). Astfel aceste
independente se aseamana doar cu unele derogari.
3.

Analizai cerina operativitii n activitatea organelor procuraturii raportat la calitatea lucrului


acestora.
Cerinta operativitatii presupune faptul ca procesul penal trebuie sa se desfasoare intr-un termen rezonabil,
astfel trebuie sa existe operativitate in actiunile procurorilor. Insa daca raportam aceasta operativitate la
calitatea lucrului acestora, trebuie sa mentionam ca aceasta rapiditate trebuie sa fie una echilibrata, pentru a
nu prejudicia calitatea activitatii desfasurate, caci daca operativitatea va fi una excesiva,atunci rezultatele
activitatii procurorului vor fi unele superficiale si astfel nu vor produce efectele corecte.
Subiect I. Justiia i principiile ei democratice

1.

Definii i explicai independena, imparialitatea i inamovibilitatea judectorilor.

29

Independenta,impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor reprezinta un princ al justitiei care ajuta ca


judecatorii in exercitarea atributiilor lor sa nu fie supusi unor ingerinte din partea altor organe sau pers.
Independenta presupune faptul ca judecatorul este aparat prin lege de orce influenta din afara, si este
asigurat cu toate conditiile pt a lua o decizie corecta. Impartialitatea presupune ca judecatorul nu este o
persoana cointeresata si nu are interese fata de nici o parte implicata in proces sau nu se afla in nici o situatie
care constituie un impediment in ceea ce priveste participarea acestuia la rezolvarea cauzei. In acest caz el
va putea da o solutie corecta si cinstita cu privire la litigiu. Inamovibilitatea presupune faptul ca judecat. Nu
poate fi arbitrar indepartat din functie,transferat sau chiar promovat.

2.

Evideniai deosebirile ntre principiul egalitii n faa legii i autoritii judectoreti i


egalitatea prilor n proces.
Egalitatea in fata legii: judecat de aceleasi org,dupa aceleasi reg si toti dispun de aceleasi dr.
Egalitatea partilor in proces: ambele parti dispun de aceleasi cai pt a se apara,aceleasi pozitii
procesuale, cu aceleasi dr.; separarea principalelor functii procesuale in asa fel incit
apararea,acuzarea si sustinerea act civile,contestarea si solutionarea cauzei sa fie facuta de
subiecti diferiti.

3.

Analizai coninutul dreptului la aprare n interaciune cu prezumia nevinoviei.


Dreptul la aparare este garantat,la fel ca prezumtia nevinovatiei.Fiecare om are dreptul sa
reactioneze independent,prin mijloace legitime,la incalcarea drepturilor si libertatilor sale.In tot
cursul procesului partile au dreptul sa fie asistate de un avocet ales sau numit din
oficiu.Organele judiciare au obligatia sa administreze din oficiu probele care sunt in favoarea
partii,chiar daca aceasta nu le propune sau administreaza.Alegerea aparatorului este un drept al
partii.
Astfel si prezumtia nevinovatiei se infatiseaza ca o garantie,protejind persoana intr-o cauza
penala,oferindui acesteia posibilitatea dreptului la aparare impotriva acuzatiilor ce I se
aduc.Prezumtia nevinovatiei este o regula de baza in infaptuirea justitiei si un drept
fundamental al omului,bazat pe dreptul persoanei la aparare.Dr la aparare presupune faptul ca
orce persoana poate independent si prin mijloace legitime sa reactioneze la incalcarile dr si
libertatilor sale. In afara de asta ei au dr sa fie asistati de avocati.Astfel pers se poate apara
singura, in alte cazuri ei trebuie obligatoriu sai fie acordata asistenta juridica, in afara de asta
org judiciare treb sa aiba in vedere aspectele favorabile partilor implicate in proces. Astfel toti
acesti factori au o leg indisolubila cu prezumtia nevinovatiei,caci orce pers este prezumata
nevinovata atita timp cit nui va fi dovedita vinovatia prin cai legale, si respectiv orce pers are
dreptul sasi dovedeasca aceasta nevinovatie si sa arate ca ia fost incalcat un dr...

Subiect II. Organele securitii statului


1.

Definii activitatea Serviciului de Informaii i Securitate.


Serviciul de Informaii i Securitate al Republicii Moldova (denumit n continuare
Serviciu) este organul de stat specializat n domeniul asigurrii securitii de stat. Serviciul
reprezint un organ unitar centralizat, constituit din subunitile aparatului central al
Serviciului i organele lui teritoriale.

30

2.

Evideniai deosebirile dintre Serviciul de Informaii i Securitate i alte organe poliieneti.


SIS desfasoara activitati informative;activitati contrainformative;combaterea infractiunilor
ale caror urmarire sunt atribuite serviciului.Serviciului ii revin atributii vizind elaborarea si
realizarea unui sistem de masuri orientate spre descoperirea, prevenirea si compaterea
actiunilor care pericliteaza securitatea de stat,publica si a persoanei. In cazul organelor
politienesti acestea au alte directii de activitate cu alte scopuri precum mentinerea ordinii
publice si altele.

3.
Dai o apreciere activitii Serviciului de Informaii i Securitate i locul lui n sistemul
Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept.
Ocupa un loc important in sistemul OOND,deoarece acorda informatiile necesare altor organe
de stat si garanteaza combaterea infractiunilor si securitatea statului

Subiect I. Organizarea judectoreasc i organizarea justiiei

1.

Definii i explicai particularitile caracteristice ale sistemului judectoresc.

Sist jud reprez totalitatea inst de judecat, organizate conform princ unice prevazute de lege, care
interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de justitie si care
constituie baza aut judecat care realizeaza sarcinile acesteia.
Particularitati: alcatuiesc un sistem unic( aceleasi reg de organizare), asigurarea tehnico-materiala
se face din bugetul de stat, interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei,toate hot judecat
definitive sunt oblig,

2.

Distingei diferenele ntre veriga judectoreasc i gradul de jurisdicie.

Veriga judecatoreasca reprezinta ansamblul instantelor judecatoresti care au competenta de a judeca cauze
de aceeasi categorie,instantele care fac parte din aceeasi veriga se numesc instante egale in grad,intre aceste
instante exista numai relatii organizationale,intre veriga sistemului judecatoresc si instantele de judecata din
cadrul verigilor diferite exista relatii functionale.
Gradele de jurisdictie reprezinta trepte prin care poate trece o judecata.Legislatia de procedura a RM
prevede infaptuirea justitiei prin doua sau trei grade de jurisdictie care se face intr-un sistem dispus in
scara,unde orice cauza dupa ce este executata in prima instanta se judeca in apel sau in recurs.Realizarea
primului grad de jurisdictie,judecarea cauzei in fond are lor in toate cauzele venite in instanta de judecata
obligatoriu,iar urmatoarele grade de jurisdictie pot avea loc numai in cazul cind cei interesati in cauza nu
sunt satisfacuti de hotarirea primei instante.

31

3.

Apreciai importana existenei mai multor grade de jurisdicie.

Gradele de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca posibilitate de indreptare a
erorilor. Legislatia de procedura a RM prevede infaptuirea justitiei prin 2 sau 3 grade de jurisdictie, care se
faceintr-un system dispus in scara, unde orice cauza dupa judecarea in prima instanta se judeca in apel sau in
recurs. Astfel existenta mai multor grade de jurisdictie este de o importanta majora deoarece afirma inca
odata ideea unui stat de drept unde se pun la baza drepturile si libertatile omului

Subiect II. Urmrirea penal

1.

Definii urmrirea penal.

Prin urmarire penala se intelege activitatea desfasurata de organe special,in scopul stringerii si verificarii
probelor cu privire la pregatirea ,tentative si savirsirea infractiunii,precum si in scopul depistarii si prinderii
infractorului.

2.

Evideniai deosebirile dintre procuror i ofierul de urmrire penal.


Procurorul este pers cu functie de raspundere care in limitele competentei sale exercita in
numele statului sau conduce, urmarirea penala, reprezinta invinuirea in instanta, indeplinind
functia de acuzator de stat. Astfel procurorul face parte din alt organ decit ofiterul de
urmarire penala,si are niste atributii mai largi, pe cind ofiterul de urmarire penala este
persoana cu functie de raspundere care activeaza in cadrul organelor de urmarire penala si
care in numele statului si in limitele competentei sale efectueaza urmarirea penala avind
insa alte atributii si subordonindu-se procurorului.

3.

Evaluai importana controlului judectoresc n cadrul urmririi penale.

Controlul judecatoresc in cadrul urmaririi penale are scopul depistarii si inlaturarii incalcarilor drepturilor
omului inca la faza de urmarire penala si asigurarii respectarii drepturilor,libertatilor si a intereselor legitime
ale participantilor la process si a altor personae.
Subiectul 1 Organizarea judectoreasc i organizarea justiiei
1.

Definii noiunea sistem judectoresc i relatai despre particularitile caracteristice ale sistemului
judectoresc.

32

Sist jud reprez totalitatea inst de judecat, organizate conform princ unice prevazute de lege, care
interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de justitie si care
constituie baza aut judecat care realizeaza sarcinile acesteia.
Particularitati: alcatuiesc un sistem unic( aceleasi reg de organizare), asigurarea tehnico-materiala se
face din bugetul de stat, interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei,toate hot judecat
definitive sunt oblig,
Analizai corelaia dintre organizarea judectoreasc i gradele de jurisdicie.
Organizarea justitiei se face potrivit unor forme procesuale prevazute de legislatia de procedura (civila si
penala),care consta in anumite grade de jurisdictie si modalitati de examinare a cauzelor penale, civile,
economice, administrative,asigurindu-se aflarea adevarului si aplicarea justa a legii. Astfel intre org judecat
si gradele de jurisd exista o leg indisolubila determinata de legislatia de procedura, care stabileste
competenta instantelor si forma procesuala de infaptuire a justitiei. Astfel aceste doua elemente
interactioneaza intre ele si intr-un final asigura infaptuirea justitiei
2.

Apreciai reforma organelor judectoreti din anul 2003.


In urma reformelor din anul 2003 in RM au fost adoptate principalele acte normative care corespundeau la
noile relatii sociale si acte normative internationale. Astfel au fost adoptate CC, CPC, CP, CPP, cit si
modificate alte acte normative. Prin aceste modificari a fost exclusa a doua veriga a sistemului instantelor
judecatoresti: tribunalele si in asa fel au ramas: judecatoriile, Curtile de Apel, si CSJ. In cadrul sistemului
instantelor judecatoresti economice: Judecatoria economica de circumscriptie, Judecatoria Economica a RM
reorganizata in Curtea de apel economica si a fost format colegiul economic al CSJ. Daca ne referim la
sistemul instantelor judecatoresti militare, acesta a ramas neschimbat. Astfel cu aceste reforme sa reusit o
optimizare a acestui sistem si o mai buna organizare a acestuia...
Subiectul 2 Procuratura

1.

Descriei i explicai sistemul i modul de formare a organelor procuraturii.


Orgnele procuraturii reprezinta un sistem unic,centralizat in care procurorul ierarhic inferior se
supune procurorului ierarhic superior,in ansamblu-toti sunt subordonati procurorului general al RM. Daca ne
referim la modul de formare a organelor procuraturii acestea sunt organizate conform divizarii adm-ter a
statului.Astfel n categoria procuraturilor teritoriale intr procuraturile unitii teritoriale autonome Gguzia
(denumit n continuare UTA Gguzia), ale municipiului Chiinu, ale raioanelor, municipiilor, oraelor i
sectoarelor. n categoria procuraturilor specializate intr procuraturile care activeaz n anumite domenii
speciale. Sistemul organelor procuraturii este condus de procurorul general, numit in functie de parlament la
propunerea presedintelui parlamentului pe un termen de 5 ani.Atributiile procurorului general sunt stabilite
prin legislatia in vigoare.

2.

Determinai direciile i principiile de activitate a procuraturii.


Principiile:
Activitatea Procuraturii este transparent i presupune garantarea accesului societii i al mijloacelor de
informare n mas la informaiile despre aceast activitate, cu excepia restriciilor prevzute de lege.

33

Principiul independenei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autoritii legislative i celei


executive, precum i de influen sau de imixtiune a unor alte organe i autoriti ale statului n activitatea
Procuraturii.
Procurorul i organizeaz activitatea i o desfoar pe principiul autonomiei, asigurat prin independen
procesual i control judectoresc, care i ofer posibilitatea de a lua de sine stttor decizii n cauzele i n
cazurile pe care le examineaz.
n activitatea Procuraturii, controlul ierarhic intern i controlul judectoresc snt principii care asigur
exercitarea dreptului procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea deciziilor emise de procurorul
ierarhic inferior, precum i posibilitatea contestrii n instan de judecat a deciziilor i a aciunilor cu
caracter procesual ale procurorului.

Directiile de activitate:
n numele societii i n interes public, asigur aplicarea legii, apr ordinea de drept, drepturile i
libertile ceteanului atunci cnd nclcarea acestora atrage sanciune penal; conduce i exercit urmrirea
penal; reprezint nvinuirea n instan de judecat; particip, n condiiile legii, la judecarea cauzelor
civile, inclusiv de contencios administrativ, i contravenionale n care procedura a fost intentat de ea;
asigur asistena juridic i colaborarea internaional n domeniul su de activitate; implementeaz politica
penal a statului; asigur protecie eficient martorilor, victimelor infraciunii i altor participani la proces;
intenteaz aciune civil n cazurile prevzute de lege; exercit controlul respectrii legilor n locurile de
detenie preventiv i n penitenciare; exercit controlul legalitii n Forele Armate; exercit controlul
asupra executrii hotrrilor judectoreti n cauzele penale.
Numii organele i apreciai procedura de stimulare i rspundere disciplinar a procurorilor.\\
Pentru ndeplinirea exemplar a obligaiilor de serviciu, pentru iniiativ, operativitate i pentru alte merite
relevante n serviciu, procurorii pot fi ncurajai prin: exprimarea unei mulumiri; oferirea unui cadou
simbolic; acordarea unui premiu; conferirea unui grad de clasificare sau grad militar special mai nalt;
conferirea Diplomei de Onoare a Procuraturii; decorarea cu insigna Lucrtor de Onoare al Procuraturii;
acordarea unor alte distincii instituite de Procurorul General. Msurile prevzute la alin.(1) se aplic prin
ordin al Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Pentru merite deosebite n
serviciu, procurorii pot fi propui spre decorare cu distincii de stat. Propunerile de decorare cu distincii de
stat le nainteaz Consiliul Superior al Procurorilor.
Procurorii pot fi trai la rspundere disciplinar pentru abatere de la ndatoririle de serviciu, precum i pentru
comportament care prejudiciaz interesele de serviciu i discrediteaz imaginea Procuraturii. Abaterile
disciplinare pentru care procurorii snt trai la rspundere disciplinar snt stabilite de lege n mod exhaustiv.
n condiiile legii i n funcie de gravitatea abaterilor, procurorului i poate fi aplicata sanctiunea, prin
hotrre a Colegiului disciplinar.
Este o procedura simpla si efectiva care in ambele cazuri nu se efectueaza cu taraganeala si respective
permite atit o stimulare cit si raspundere corecta si rapida.
Subiectul 1 Avocatul Parlamentar
1.

Definii i explicai natura juridic a avocatului parlamentar.

Avocatul parlamentar este o institutie recunoscuta de constitutie sau de o lege a organului legislative
competent acesteia,condusa de o persoana independent,care raspunde de actele sale in fata parlamentului;
primeste plingerile cetatenilor si actioneaza din proprie initiative pentru a apara legalitatea actelor juridice
sau administrative,face recomandari ori sugestii si face publice informari anuale.Avocatul parlamentar
trebuie sa apere spiritual legilor sis a protejeze drepturile si libertatile individului.El nu este un organ sa se
substituie altora,dar este un organ alaturi de altele pentru supravegherea drepturilor si libertatilor

34

omului.Institutia avocatului parlamentar este o institutie a statului de drept,a carei datorie este de a primi
plingeri de la cetateni impotriva nedreptatilor cauzate acestora de catre administratie sau de a combate
administratia defectuoasa din proprie initiative.

2.

Determinai condiiile i modul de numire n funcie a avocatului parlamentar.

Avocaii parlamentari snt numii n funcie cu votul majoritii deputailor alei. Propunerile privind
candidaturile avocailor parlamentari snt naintate n Parlament de ctre Preedintele Republicii Moldova,
de cel puin 20 de deputai ai Parlamentului, n decursul ultimei luni a mandatului avocailor parlamentari
desemnai anterior.Comisia parlamentar pentru drepturile omului prezint Parlamentului un aviz
argumentat asupra fiecrei candidaturi. parlamentari snt numii n funcie pentru un mandat de 5 ani.
Avocaii parlamentari dein funcii de demnitate public obinute prin numire.Ei depun juramint in fata
parlamentului. n decurs de 10 zile de la data depunerii jurmntului, avocatul parlamentar este obligat s
nceteze orice activitate incompatibil cu statutul su i s suspende apartenena sa la oricare partid sau alt
organizaie social-politic. Avocat parlamentar poate fi orice cetean al Republicii Moldova liceniat n
drept, care are o nalt competen profesional, o vechime de cel puin 5 ani n activitatea juridic sau n
nvmntul juridic superior i o reputaie ireproabil.

3.

Estimai rolul avocatului parlamentar ca aprtor a drepturilor i libertilor persoanei i


interaciunea cu alte instituii ale statului.
Avocaii parlamentari contribuie la aprarea drepturilor omului prin prevenirea nclcrii
acestora i repunerea n drepturi a omului, la perfecionarea legislaiei ce ine de domeniul
aprrii drepturilor omului, la instruirea juridic a populaiei prin aplicarea procedeelor
menionate n prezenta lege. Avocatul parlamentar interactioneaza cu alte institutii in scopul
respectarii dr persoanelor si in cazul depistarii unor nereguli pt a inlatura aceste probleme

Subiectul 2 Organizaii nestatale i persoane fizice ce practic activitate particular de detectiv i


de paz.
1.

Definii i explicai activitatea organizaiilor nestatale i persoanelor fizice ce practic


activitate particular de detectiv i de paz.
Activitatea particulara de detectiv si paza are ca obiectiv acordarea de ajutor persoanelor
fizice si juridice inclusiv celor straine pentru apararea dr patrim si nepatrim, intereselor lor
legitime,conform Const si legisl in vig. Astfel aceasta activitate se face in interactiune cu
organizatiile de stat in vederea asigurarii ordinii de drept. Aceste organizatii nestatale nu
sint investite cu imputerniciri similare organelor de drept statale. Ele pot sau sa ofere
servicii de detectiv particular sau de paza nestatala si asigurare a securitatii.

2.

Explicai cine efectueaz controlul activitii particulare de detectiv i de paz i n ce


cazuri nceteaz aceast activitate.

35

Exercitarea controlului asupra activitii organizaiilor particulare de detectiv i de paz i asupra


subdiviziunilor de paz intern revine Ministerului Afacerilor Interne, organului care a eliberat licena,
precum i organelor administraiei publice centrale de specialitate. Controalele la compartimentul nclcrii
prevederilor legislaiei n vigoare snt efectuate inopinat de Ministerul Afacerilor Interne, iar n domeniul
respectrii condiiilor de liceniere n comun cu Camera de Liceniere.
Persoanele care practic activitatea particular de detectiv i de paz pot nceta activitatea din proprie
iniiativ, precum i n temeiul deciziei organului care a eliberat licena dac ele au nclcat legislaia, cu
restituirea, n termen de 10 zile, organelor emitente a tuturor actelor eliberate.

3.

Apreciai interaciunea dintre organizaiile nestatale i persoanele fizice ce practic


activitate particular de detectiv i paz cu organele de stat.
Intre organiz nestatale si organele de stat exista uneori interactiune. Mai intii de toate la
etapa cind organiz doreste sa inceapa activitatea si se adreseaza organelor de stat sai
elibereze actele necesare. Ulterior ele la fel pot interactiona cind organiz nestatale dispun de
informatii sau pot intrun fel sa ajute organele de stat in activitatea lor

Subiectul 1 Avocatura

1.

Enumerai drepturile i obligaiile avocatului.

Avocatul are dreptul:


a) s reprezinte interesele legitime ale clientului n instanele de judecat, n organele de drept, n
autoritile publice, n alte organizaii;
b) s ia cunotin de toate materialele cauzei ncredinate din momentul ncheierii contractului de
acordare a asistenei juridice, s fac notie i copii;
c) s colecteze independent, s fixeze i s prezinte informaii referitoare la circumstanele cauzei;
d) s solicite informaii, referine i copii ale actelor necesare pentru acordarea asistenei juridice
instanelor judectoreti, organelor de drept, autoritilor publice, altor organizaii, care snt obligate s
elibereze actele solicitate n conformitate cu legislaia n vigoare;
e) s solicite, cu acordul clientului, concluziile specialitilor n soluionarea problemelor care au aprut
n legtur cu acordarea asistenei juridice i care necesit cunotine speciale n diferite domenii de
activitate;
f) s prezinte organelor competente i mass-mediei cereri i demersuri, s depun n modul stabilit
contestaii i petiii privind aciunile i deciziile prin care se ncalc drepturile clientului i drepturile
avocatului n exercitarea profesiei sale.
(2) Nerespectarea de ctre persoanele cu funcie de rspundere a prevederilor alin.(1) lit.d) atrage
rspunderea stabilit de lege.

36

(3) La acordarea asistenei juridice unei persoane reinute, deinute n stare de arest sau condamnate,
avocatului i se asigur, la orice etap a procesului penal sau administrativ, condiiile necesare pentru
ntrevederi i consultaii, cu respectarea confidenialitii, fr a limita durata i numrul ntrevederilor i
consultaiilor.
(4) Persoanele cu funcie de rspundere ale organelor abilitate cu supravegherea persoanelor reinute,
deinute n stare de arest sau condamnate snt obligate s permit accesul liber al avocatului la aceste
persoane n temeiul contractului de acordare a asistenei juridice.
(5) Nerespectarea prevederilor alin.(3) i (4) constituie o nclcare a dreptului la aprare i atrage
rspunderea stabilit de lege.
(6) Cererea avocatului privind nclcarea prevederilor alin.(3) i (4) este examinat de instana de
judecat.
(7) Avocatul poate s se specializeze n anumite ramuri ale dreptului i s-i exercite profesia conform
specializrii.
(8) n cadrul organelor de autoadministrare ale avocailor, avocatul este n drept:
a) s aleag i s fie ales n organele de autoadministrare ale avocailor n condiiile prezentei legi;
b) s prezinte organelor de autoadministrare ale avocailor spre examinare demersuri referitor la
activitatea acestora, s nainteze propuneri referitor la mbuntirea condiiilor pentru exercitarea profesiei
sale i s participe la examinarea lor;
c) s participe personal la edinele organelor de autoadministrare ale avocailor n cazurile cnd se
examineaz activitatea sau comportamentul su;
d) s primeasc de la organele de autoadministrare ale avocailor asistena metodologic i juridic
necesar pentru exercitarea profesiei.
Avocatul este obligat:
a) s pledeze pentru liberul acces la justiie, pentru un proces echitabil realizat ntr-un termen
rezonabil;
b) s acorde asisten juridic conform contractului ncheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat;
c) s acorde asisten juridic garantat de stat n volumul solicitat de oficiile teritoriale ale Consiliului
Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat;
d) s aplice, n exercitarea profesiei sale, mijloacele i metodele prevzute de lege pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale clientului;
e) s in dosarele de asisten juridic n modul stabilit de statutul profesiei de avocat;
f) s in registrul actelor certificate n condiiile art.8 alin.(4). Forma i coninutul registrului se
aprob de ctre Consiliul Uniunii Avocailor;
g) s dispun de spaiu necesar pentru acordarea asistenei juridice;
h) s informeze Ministerul Justiiei i Consiliul Uniunii Avocailor, n termen de 10 zile, despre
schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocai;
i) s urmeze anual cursuri de formare profesional continu, n volum de cel puin 40 de ore, conform
planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocailor, aceste cursuri finaliznd cu prezentarea unui raport;
j) s prezinte Consiliului Uniunii Avocailor, n termen de 5 zile de la scaden, dovada achitrii
amenzii;

37

k) s respecte normele Codului deontologic al avocatului i prevederile statutului profesiei de avocat.


(2) Avocatul nu este n drept s acorde asisten juridic persoanei dac:
a) n cauza dat, el acord sau a acordat asisten juridic unor persoane ale cror interese vin n
contradicie cu interesele persoanei n cauz;
b) n cauza dat, el a participat n calitate de judector, procuror, persoan care efectueaz urmrirea
penal, expert, specialist, traductor, martor sau martor asistent;
c) la urmrirea penal sau la examinarea cauzei date, a participat o persoan cu care avocatul se afl n
raporturi de familie, de rudenie sau care i este afin.
(3) Avocatul nu are dreptul s acioneze contrar intereselor legitime ale clientului, s ocupe o poziie
juridic fr a o coordona cu acesta (cu excepia cazurilor cnd clientul i recunoate vina), s refuze, fr
motive ntemeiate, aprarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau a condamnatului, la care s-a obligat.
(4) Avocatul nu este n drept s declare vinovat clientul dac acesta nu-i recunoate vinovia.
Recunoaterea de ctre client a vinoviei nu priveaz avocatul de dreptul de a contesta acuzaia i de a cere
achitarea clientului.
(5) Avocatului i se interzice s participe la proces fr a lua cunotin n prealabil de materialele
dosarului.
(6) n cadrul organelor de autoadministrare ale avocailor, avocatul:
a) particip la lucrrile Congresului i ale adunrii generale;
b) vars la timp contribuiile n bugetul Uniunii Avocailor;
c) ndeplinete unele misiuni ale organelor de autoadministrare ale avocailor dac aceasta nu
prejudiciaz exercitarea profesiei sale.

2.

Determinai i explicai statutul avocatului, imunitatea lui.


Avocat este persoana calificat i abilitat, conform Legii, s pledeze i s acioneze n
numele clienilor, s practice dreptul, s apar n faa unei instane judectoreti, a organelor de
drept i ale administrrii publice sau s consulte i s reprezinte n materie juridic clienii.

Imunitatea avocatului se caracterizeaza printr-un sir de drepturi care sunt acordate si de care se bucura
avocatul, adica acele garantii care ii permit acestuia sa fie independent, cum ar fi(Percheziionarea
domiciliului sau a spaiului n care avocatul acord asisten juridic, a transportului utilizat de acesta,
ridicarea obiectelor i documentelor ce aparin avocatului, controlul i ridicarea corespondenei potale i
telegrafice, interceptarea convorbirilor telefonice i de alt gen nu pot fi fcute dect prin hotrre a instanei
de judecat. Avocatul nu poate fi supus percheziiei corporale sau controlului personal n timpul exercitrii
atribuiilor profesionale, cu excepia cazurilor de infraciune flagrant. n caz de reinere a avocatului sau de
tragere la rspundere penal, organul care a efectuat msurile n cauz este obligat s informeze Ministerul
Justiiei i Consiliul Uniunii Avocailor n decurs de 6 ore din momentul reinerii sau tragerii la rspundere
penal.)In exercitarea profesiei sale,avocatul este independent si se conduce numai de lege,este liber in
alegerea pozitiei sale si nu este obligat sa coordoneze aceasta pozitie cu nimeni,in afara de client.
3.

Apreciai activitile avocaturii i interaciunea cu alte instituii de stat.

38

Activitatile avocatului: ofera consultatii si explicatii,expune concluzii cu privire la problemele juridice;


intocmeste doc cu character juridic ; participa la urmarirea penala; asistenta in fata organelor de jurisdictie si
urmarire penala; orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare neinterzise de lege. In cadrul
tuturor acestor actiuni avocatul poate interactiona cu alte organe statale pentru a putea oferi o asistenta
juridical calitativa si ai putea apara dr clientului.
Subiectul 2 Administrarea judectoreasc i organele chemate s asigure realizarea politicii de stat n
sfera justiiei

1.

Expunei drepturile i obligaiile judectorului.

Judectorii au dreptul:
a) s beneficieze de drepturile i libertile consacrate de Constituia i legislaia Republicii Moldova;
b) s fie alei n organele autoadministrrii judectoreti;
c) s beneficieze, n procesul nfptuirii justiiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaia
procesual;
d) s ntemeieze sindicate i s se afilieze la sindicate sau la alte organizaii naionale sau
internaionale pentru reprezentarea intereselor lor, pentru perfecionare profesional i aprarea statutului
lor;
e) s beneficieze de instruire continu n mod gratuit, n limitele stabilite de lege;
f) s participe la elaborarea de publicaii ori studii de specialitate, de lucrri literare sau tiinifice, cu
excepia celor cu caracter politic;
g) s fie membri ai unor comisii de examinare sau de ntocmire a proiectelor de acte normative, a unor
documente interne sau internaionale;
h) s fie membri ai societilor tiinifice sau academice, precum i ai asociaiilor sau fundaiilor care
au scop tiinific ori profesional.
Judectorii snt obligai:
a) s fie impariali;
b) s asigure aprarea drepturilor i libertilor persoanelor, onoarei i demnitii acestora;
c) s respecte ntocmai cerinele legii la nfptuirea justiiei i s asigure interpretarea i aplicarea
uniform a legislaiei;
d) s se abin de la fapte care duneaz intereselor serviciului i prestigiului justiiei, care compromit
cinstea i demnitatea de judector, provoac ndoieli fa de obiectivitatea lor;
e) s respecte prevederile Codului de etic al judectorului;
f) s nu divulge secretul deliberrii, informaiile obinute n edin nchis, precum i datele urmririi
penale;
g) s depun declaraia cu privire la venituri i proprietate;
h) s depun declaraia de interese personale;
i) s-i verifice starea de sntate n condiiile prevzute la art.61.

39

(2) Judectorii snt obligai s informeze imediat preedintele instanei judectoreti i Consiliul
Superior al Magistraturii despre orice tentativ de a fi influenai n procesul de examinare a cauzelor.
(3) Nendeplinirea de ctre judector a obligaiilor sale atrage rspunderea prevzut de prezenta lege.

2.

Determinai temeiurile suspendrii, eliberrii din funcie i demisiei judectorului

Judectorul poate fi suspendat din funcie, prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, dac:
a) n privina lui se ncepe urmrirea penal, pn la rmnerea definitiv a hotrrii n cauza respectiv;
b) este recunoscut absent fr veste prin hotrre judectoreasc definitiv;
c) particip la campania preelectoral n calitate de candidat pentru autoritatea public sau autoritatea
administraiei publice locale;
d) i se acord concediu de maternitate i pentru ngrijirea copilului pe un termen de pn la 3 ani.
Judectorul este eliberat din funcie de organul care l-a numit n cazul:
a) depunerii cererii de demisie;
b) stabilirii necorespunderii evidente funciei deinute, ca rezultat al evalurii performanelor;
d) transferului ntr-o alt funcie n condiiile legii;
f) comiterii unei abateri disciplinare specificate la art.22 alin.(1);
g) pronunrii hotrrii definitive de condamnare;
h) pierderii ceteniei Republicii Moldova;
i) nerespectrii prevederilor art.8;
j) constatrii incapacitii de munc, dovedite prin certificat medical;
k) expirrii mputernicirilor n legtur cu nenumirea judectorului pn la atingerea plafonului de
vrst, precum i n legtur cu atingerea de ctre acesta a plafonului de vrst;
l) constatrii, prin hotrre judectoreasc definitiv, a capacitii de exerciiu restrnse sau a
incapacitii de exerciiu.
Se consider demisie a judectorului plecarea onorabil a acestuia din funcie dac, n exerciiul
funciunii i n afara relaiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discrediteaz justiia sau compromit
cinstea i demnitatea de judector.
3.

Expunei si dai o apreciere componenei i competenei colegiului de evaluare a performanei


judectorilor.
Colegiul de evaluare se constituie pe lng Consiliul Superior al Magistraturii i are drept scop
asigurarea evalurii performanelor judectorilor. Colegiul de evaluare activeaz n urmtoarea
componen: 5 judectori de la instanele de toate nivelurile, dup cum urmeaz: 2 judectori
de la Curtea Suprem de Justiie, 2 judectori de la curile de apel i 1 judector de la
judectorii; 2 reprezentani ai societii civile.

40

Colegiul de evaluare:
a) examineaz dosarele judectorilor supui evalurii, actele prezentate de ctre acetia i actele
referitoare la acetia; b) organizeaz i desfoar interviuri cu judectorii supui evalurii; c) adopt hotrri
cu privire la judectorii supui evalurii; d) desemneaz membrii colegiului responsabili de observarea
activitii desfurate de judectorii evaluai n cadrul edinelor de judecat; e) prezint colegiului pentru
selecie hotrrile privind judectorii supui evalurii n cazurile prevzute la art.5 alin.(3).