Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2.
3.
Subiectul 2: Procuratura
1.
art. 5 din lege se spune: n numele societii i n interes public, asigur aplicarea legii, apr ordinea
de drept, drepturile i libertile ceteanului atunci cnd nclcarea acestora atrage sanciune penal;
conduce i exercit urmrirea penal; reprezint nvinuirea n instan de judecat;particip, n condiiile
legii, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, i contravenionale n care procedura
a fost intentat de ea;asigur asistena juridic i colaborarea internaional n domeniul su de
activitate;implementeaz politica penal a statului;asigur protecie eficient martorilor, victimelor
infraciunii i altor participani la proces; intenteaz aciune civil n cazurile prevzute de lege; exercit
controlul respectrii legilor n locurile de detenie preventiv i n penitenciare; exercit controlul legalitii
n Forele Armate; exercit controlul asupra executrii hotrrilor judectoreti n cauzele penale. Prin
intreaga sa activitate procuratura contribuie la aplicarea justa si unitara a legii,la prevenirea si combaterea
infractiunilor si a altor fapte de incalcare a ordinii de drept,la educarea cetatenilor in spiritul respectarii
legilor si regulilor de convietuire sociala.
2.
OOND pot fi clasificate dupa diferite criterii.Reiesind din locul si rolul in mecanismul
statului,organele de ocrotire a normelor de dr se clasifica in organe de stat (instante
judecatoresti,procuratura, organele politienesti, curtea constitutionala, ministerul justitiei,etc) si
organe obstesti (avocatura,arbitraj, notariat, organizatii de detectivi si paza).
La rindul lor,organele de stat pot fi clasificate in organe ale autoritatilor judecatoresti (inst.de
judecata, procuratura) si organe executive(organele politienesti si ministerul justitiei).Dupa
caracterul activitatii desfasurate organelle se clasifica in:
Organe jurisdictionale-instantele judecatoresti si curtea constitutionala; Organe de administrare
judecatoreasca-ministerul justitiei si csm; Organe de urmarire penala-procuratura,mai,organele
securitatii statului; Organe de conciliere-avocatul parlamentar,arbitrajul; Argane de asistenta
juridica-avocatura,notariatul.
2.
3. Selectai activitile de ocrotire a normelor de drept nfptuite de ctre organe de stat i de ctre
organele nestatale. Apreciai diferenele.
Activitatile de ocrotire a normelor de drept infaptuite de catre organele de stat sunt: -activitatea
procurorului; -executarea hotaririlor definitive ale instantelor judecatoresti,care este infaptuita de catre
ministerul justitiei; -jurisdictia constitutional-care este infaptuita de curtea constitutional; -urmarirea penalaeste infaptuita de organe special ale statului sub conducerea procurorului in scopul constatarii si descoperirii
infractiunilor,identificarii faptuitorilor si punerii acestora sub invinuire pentru trimiterea lor in judecata.
-mentinerea ordinii publice; -activitatea de asigurare a securitatii statului
Activitatea de ocrotire a normelor de drept infaptuite de catre organele obstesti sunt: -activitatea
avocationala-consta in asistenta juridical acordata de catre avocet pers fizice si juridice prin consultatii si
cereri cu character juridic,asistenta si reprezentare juridical in fata organelor de jurisdictie si a celor de
urmarire penala,etc; -activitatea notariala-consta in efectuarea unor acte prevazute de lege si consultatii
juridice de catre notar; -activitatea arbotrara-este realizata de catre arbitri alesi de parti si consta in
solutionarea litigiilor izvorite din relatii obligationale contractuale si neontractuale; -activitatea particulara
de detective si paza-consta in acordarea de ajutor pers fizice si juridice,inclusive celor straine.pentru
apararea drepturilor patrimoniale si nepatrimoniale,intereselor lor legitime.
Se deosebesc prin character si mijloace de reactionare in cazul ilegalitatilor,prin efectele jur ale
acestora,procedurile lor,
Reprez sanct jur si garantarea suprematiei const prin declararea fara efect jur a legilor,altor acte
normative, care prin dispozitiile sale a incalcat prevederile const.
ansamblul dispoziiilor normative care reglementeaz activitatea deverificare a conformitii legilor i altor
acte normative cu dispoziiile Legii fundamentale .Sediul acestor norme juridice se gsete, firete, n
constituie. Lor li se adaug normele cuprinse n actul normativ special, care reglementeaz organizarea i
funcionarea instituiei nvestite cu prerogativele de jurisdicie constituional.
2.
Curtea Constitutionala se compune din 6 judecatori numiti pentru un mandate de 6 ani.Doi judecatori sunt
numiti de parlament,2 de presedintele rm,si 2 de consiliul superior al magistraturii.Numirea membrilor
curtii const de catre organe publice legal constituite asigura legitimitatea si totodata reprezentativitatea
judecatorilor.
Durata mandatului curtii constitu nu este limitata,dar judecatorul curtii constit poate detine aceasta functie
pe durata a 2 mandate consecutive.Functia de judecator al cutii const este incompatibila ci oricare alta
functie publica sau private retribuita cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.
Pe linga curtea const este instituit secretariatul care acorda curtii asistenta informationala,organizatorica,
stiintifica.Presedintele si judecatorii curtii const sunt asistati in activitatea lor de catre 6 judecatori asistenti.
Pe linga curte const activeaza consiliul stiintific consultative,constituit din savant si practicieni in drept in
vederea schimbului de opinii legale de problemele de drept abordate in activitatea curtii constitutionale.
Comparai efectele juridice ale hotrrilor Curii Constituionale cu efectele juridice ale hotrrilor instanelor
judectoreti de drept comun.
Primele sunt obligatorii, nu se supun nici unei cai de atac, sunt definitive,sunt executorii pe tot terit
tarii, pt toate aut publice, pt orce pers fiz sau jur,
Subiectul 1: Procuratura
1.
Descriei principiul unitii i centralismului n activitatea procuraturii.
Caracter comun al formelor si met de exercitare a controlului asupra exec legilor strict si uniform,
reactionarea prin aceleasi mijloace, procurorii de orce nivel se conduc de const si alte legi, nu exista
subordonare dubla, insa pot conlucra cu alte organe, procurorii se supun la procurorii ierarhic superiori,insa
asta nu inseamna ca pot fi influentati, anume ca cei mai mari ajuta ca astia mai mici sa fie independenti.
Centralismul in activitatea organelor procuraturii nu trebuie inteles drept o subordonare oarba procurorului
ierarhic superior,dimpotriva presupune o independent procesuala a procurorilor la solutionarea anumitor
problem,initiative si o activitate creative. Unitatea si centralismul organelor procuraturii sint asigurate si prin
modul de numire si de destituire din functie.
2.
Apreciai, din punct de vedere al eficienei, funciile procurorului n cadrul exercitrii controlului
efectuat cu privire la respectarea legilor n locurile de detenie.
Legalitatea aflarii in locuri de detentie si n instituiile de executare a msurilor de constrngere, inclusiv n
spital n cazul acordrii de asisten psihiatric fr liberul consimmnt al persoanei,astfel el poate sa
viziteze in orce moment aceste locuri, sa audieze pers retinute, sa ia cunostinta cu doc, sa verifice legalitatea
ordinelor, disp, hot, administer institutiilor de detentie. n cazul n care procurorul depisteaz deinerea fr
temeiurile prevzute de lege care ar dovedi deinerea legal a persoanei n locurile menionate, aceasta este
eliberat imediat prin ordonan a procurorului, care urmeaz a fi executat necondiionat i imediat.
Subiectul 2: Instanele Judectoreti
1.
2.
Sarcini: asigura aplicarea corecta si uniforma a legisl de toate inst, garanteaza respons statului fata
de cetatean si cetatean fata de stat,asigura respect princ prezumt nevinov, princ suprematiei legii,
contribuie la const unui stat de drept
Atributii: judec, ca instan de recurs, cauzele n materie civil, de contencios administrativ,
penal sau n alte materii n condiiile legii procesuale;sesizeaz, din oficiu sau la propunerea
instanelor judectoreti, Curtea Constituional pentru a se pronuna asupra constituionalitii
actelor juridice; generalizeaz practica judiciar i analizeaz statistica judiciar proprie; d
explicaii din oficiu n chestiunile de practic judiciar ce nu in de interpretarea legilor i nu au
character obligatoriu pentru judectori; exercit, n limitele competenei sale, atribuii ce deriv
din tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte; exercit alte atribuii conform
legii.
3.
1.
2.
3.
Aparat central: Cabinetul ministrului (cu statut de direcie), Direcia general analiz, monitorizare i
evaluare a politicilor, Direcia general resurse umane,Direcia general economie i finane,Direcia audit
intern ,Direcia general juridic,Direcia relaii publice,Direcia general relaii internaionale i integrare
european,Direcia documentare, Direcia administrare i politici de dezvoltare,Secia protecie a datelor cu
caracter personal. autoritilor administrative i instituiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne:
Inspectoratul General al Poliiei,Departamentul Poliiei de Frontier,Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor
Excepionale, Departamentul trupelor de carabinieri,Biroul migraie i azil, Serviciul tehnologii
informaionale, Serviciul securitate intern i combatere a corupiei, Academia tefan cel Mare, Serviciul
medical al Ministerului Afacerilor Interne, Clubul sportiv central Dinamo
2.
Functii: culege inf, face act de prevenire, consulta si informeaza opinia publica, cerceteaza si sanct pers ce
au savirs infr, elaborarea i realizarea politicii de stat n domeniile asigurrii ordinii de drept, securitii
publice i combaterii criminalitii, participarea la elaborarea i realizarea politicii de stat privind aprarea
drepturilor i libertilor cetenilor, asigurarea securitii statului pe segmentul realizrii i meninerii
regimului frontierei de stat i al zonei de frontier
3.
Activitatile sunt cam aceleasi doar ca org speciale de investigatie au o procedur cu caracter secret
i/sau public, efectuat de autoritile competente, cu sau fr utilizarea echipamentelor tehnice speciale, n
scopul culegerii de informaii necesare pentru prevenirea i combaterea criminalitii, asigurarea securitii
statului, ordinii publice, aprarea drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor, descoperirea i
cercetarea infraciunilor. Organele special de investitie se ocupa in activitatea sa doar de un domeniul
special.
Subiectul 2: Justiia i principiile ei democratice.
1.
oricum se vor interpreta ca sa nu convina la nici o parte. E o prezumtie relativa dar poate fi
rasturnata prin probe si respectiv se va stabili vinovatia.
2.
3.
Pentru a garanta in egala masura drepturile si interesele partilor aflate in confict este aplicat principiul
contradictorialitatii.Acest principiu fundamental da posibilitatea partilor aflate in litigiu sa participle in mod
active la apararea drepturilor si pretentiilor lor,la argumentarea si probarea acestora,prin combaterea
sustinerilor facute de fiecare din parti,precum si cu privire la initiativele instantei luate in exercitarea
functiilor sale.
Partile pot propune si solicita sa fie administrate probe,pot pune concluzii cu privire la problemele de fapt si
de drept de care depinde justa solutionare a cauzei.
Subiectul 1: Avocatura
1.
Avocatul este o profesie exercitat de persoane calificate i abilitate, conform legii, s pledeze i s
acioneze n numele clienilor lor, s practice dreptul, s apar n faa unei instane judectoreti sau s
consulte i s reprezinte n materie juridic clienii lor.
2.
Asistenta jur garantata de stat,asist jur calificata: ofer consultaii i explicaii, expun concluzii cu
privire la problemele juridice, prezint informaii verbale i n scris referitoare la legislaie; ntocmesc
documente cu caracter juridic; reprezint interesele lor n instanele de judecat; reprezint interesele lor n
materie juridic n relaiile cu autoritile publice, notarii publici, executorii judectoreti i cu alte persoane
fizice i juridice; particip la urmrirea penal i la dezbateri judiciare n cauzele penale n calitate de
aprtor sau reprezentant al victimei, al prii civile, al prii civilmente responsabile i al martorilor.
Avocaii acord persoanelor fizice i juridice i alte genuri de asisten juridic, neinterzise de lege, att n
cazul unor delegaii unice, ct i n cazul delegaiilor pe termen lung. Asistena juridic acordat de avocat
trebuie s corespund bunelor practici profesionale n materie juridic, normelor materiale i procedurale i
s rezulte dintr-o conduit profesional i corect.
10
2.
Avocaii parlamentari snt numii n funcie cu votul majoritii deputailor alei. Propunerile privind
candidaturile avocailor parlamentari snt naintate n Parlament de ctre Preedintele Republicii Moldova,
de cel puin 20 de deputai ai Parlamentului, n decursul ultimei luni a mandatului avocailor parlamentari
desemnai anterior.Comisia parlamentar pentru drepturile omului prezint Parlamentului un aviz
argumentat asupra fiecrei candidaturi. parlamentari snt numii n funcie pentru un mandat de 5 ani.
Avocaii parlamentari dein funcii de demnitate public obinute prin numire.Ei depun juramint in fata
parlamentului. n decurs de 10 zile de la data depunerii jurmntului, avocatul parlamentar este obligat s
nceteze orice activitate incompatibil cu statutul su i s suspende apartenena sa la oricare partid sau alt
organizaie social-politic.
Avocat parlamentar poate fi orice cetean al Republicii Moldova liceniat n drept, care are o nalt
competen profesional, o vechime de cel puin 5 ani n activitatea juridic sau n nvmntul juridic
superior i o reputaie ireproabil.
Avocatii au nevoie de licenta. Pentru desfurarea activitii de avocat, solicitantul care a susinut examenul
de calificare adreseaz o cerere scris ministrului justiiei privind eliberarea licenei pentru exercitarea
profesiei de avocat. Dupa primirea licentei el trebuie sa depuna juramint, sa inregistreze o forma de
organizare a activitii de avocat.
Profesia de avocat poate fi exercitat de persoana care are cetenia Republicii Moldova, are capacitate
deplin de exerciiu, are diplom de liceniat n drept sau echivalentul acesteia, se bucur de o reputaie
ireproabil i a fost admis n profesia de avocat dup susinerea examenului de calificare.
Subiectul 2. Arbitrajul
1.
2.
Stabilii distincia dintre judecata arbitral i competena n cauze economice ale judectoriilor de
drept comun.
Judecata arbitral (arbitrajul) este o instan care are funcia de a soluiona litigii ce apar ntre
persoane fizice i juridice.Judecata arbitral poate avea competen general sau poate fi
specializat, pentru anumite categorii de litigii sau pentru un anumit cerc de subieci.
Judecata arbitral poate fi instituionalizat ca organ permanent pe lng camere de comer, burse,
uniuni, asociaii i alte organizaii, faptul comunicndu-se Curii Supreme de Justiie.Pentru
soluionarea unui anumit litigiu judecata arbitral este creat ca organ ocazional (ad-hoc), de prile
n litigiu.
11
2.
autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte); procedura succesoral notarial i eliberarea
certificatului de motenitor; eliberarea certificatelor de proprietate; certificarea unor fapte, n cazurile
prevzute de lege; legalizarea semnturilor de pe documente; actele de protest al cambiilor; prezentarea
cecurilor spre plat i certificarea neachitrii lor; legalizarea copiilor de pe documente i a extraselor din
ele; efectuarea i legalizarea traducerilor documentelor; transmiterea cererilor persoanelor fizice i juridice
altor persoane fizice i juridice; primirea n depozit a sumelor bneti i titlurilor de valoare; primirea
documentelor la pstrare; ntocmirea protestului de mare; asigurarea dovezilor; eliberarea de duplicate de pe
actele notariale pe care le-a ntocmit; medierea n condiiile legii; nvestirea cu formul executorie a actelor
notariale; alte operaiuni care nu contravin legislaiei. Notarii dau consultaii n materie notarial, altele dect
cele referitoare la coninutul actelor notariale pe care le ndeplinesc i particip, n calitate de specialiti
desemnai de pri, la pregtirea i ntocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
3.
12
numirea in fuctie, suspendarea si incetarea activitatii, inregistrarea si radierea din registrul de stat
al notarilor,se efectuiaza de ministerul justitiei in baza hotaririi comisiei de licentiere a activitatii
notariale.Controlul judecatoresc al activitatii persoanelor care desfasoara activitatea notariala este
exercitata de instantele de judecata. Exista si control financiar exercitat de organele abilitate.
Subiectul 2: Medierea
1.
2.
are capacitate deplin de exerciiu; nu are antecedente penale. Persoana care dorete s desfoare n
mod profesionist activitate de mediator are obligaia de a absolvi cursurile de pregtire iniial a mediatorilor
i de a fi atestat de ctre Consiliul de mediere. Pregtirea iniial i continu a mediatorilor se asigur de
ctre instituiile de nvmnt superior i Institutul Naional al Justiiei. Dupa absolvire persoana solicita
atestare. Statutul de mediator se confirm prin atestatul pentru exercitarea profesiei de mediator, eliberat n
baza ordinului ministrului justiiei. Modelul atestatului se aprob de ministrul justiiei.
3.
1.
Conditii: La funcia de judector poate candida persoana cu o reputaie ireproabil, care deine
cetenia Republicii Moldova, are domiciliul n ar i ntrunete urmtoarele condiii: are capacitate de
exerciiu;are diplom de liceniat n drept sau echivalentul acesteia; a absolvit Institutul Naional al Justiiei
sau are vechimea n munc pe parcursul ultimilor 5 ani n calitate de judector sau judector-asistent al
Curii Constituionale, judector n instanele internaionale, procuror, profesor de drept titular n instituiile
13
de nvmnt superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier.; nu are antecedente penale; cunoate
limba de stat; corespunde cerinelor de ordin medical pentru exercitarea funciei.
Numire: Judectorii judectoriilor i judectorii curilor de apel se numesc n funcie, din numrul
candidailor selectai prin concurs, de ctre Preedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii. Candidaii selectai, se numesc n funcia de judector iniial pe un termen de 5
ani. Dup expirarea termenului de 5 ani, judectorii snt numii n funcie pn la atingerea plafonului de
vrst de 65 de ani. Judectorii Curii Supreme de Justiie snt numii de ctre Parlament, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii. Preedintele Republicii Moldova poate respinge o singur dat
candidatura propus de ctre Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea n funcia de judector pe 5
ani sau pn la atingerea plafonului de vrst i numai n cazul depistrii unor probe incontestabile de
incompatibilitate a candidatului cu funcia respectiv, de nclcare de ctre acesta a legislaiei sau de
nclcare a procedurilor legale de selectare i promovare a lui.
Refuzul de numire n funcie sau de reconfirmare n funcie trebuie s fie motivat i se face n termen de 30
de zile de la data parvenirii propunerii. n cazul apariiei unor circumstane care necesit o examinare
suplimentar, Preedintele Republicii Moldova anun Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea
termenului indicat cu 15 zile.
La propunerea repetat a Consiliului Superior al Magistraturii, Preedintele Republicii Moldova emite un
decret privind numirea n funcia de judector pe 5 ani sau pn la atingerea plafonului de vrst n termen de
30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.
ntru exercitarea funciilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene n domeniul
instruirii iniiale i continue a judectorilor i a personalului secretariatului instanelor judectoreti:
ntru exercitarea funciilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene n domeniul
respectrii disciplinei i eticii judectorilor:
14
plaseaz pe pagina web din internet declaraiile cu privire la venituri i proprietate i declaraiile de
interese personale ale judectorilor i le menine pe tot parcursul anului.
ntru exercitarea funciilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are urmtoarele competene n domeniul
administrrii instanelor judectoreti:
2.
1.
Poliia este constituit din Poliia pentru combaterea criminalitii i Poliia ordine public, care
au urmtoarele sarcini:
a) Poliia pentru combaterea criminalitii (poliia criminal) asigurare, prin msuri speciale de
investigaie i prin aciuni procesual-penale, exercitate n condiii legale, a prevenirii i combaterii
criminalitii, constatrii i investigrii infraciunilor, identificrii persoanelor care le-au comis i, dup caz,
a cutrii acestora;
b) Poliia ordine public meninere, asigurare i restabilire a ordinii i securitii publice, asigurare a
siguranei persoanei, prevenire a infraciunilor i contraveniilor, constatare a contraveniilor i aplicare a
sanciunilor contravenionale, potrivit legislaiei.
(2) Poliia reprezint un sistem unic i centralizat, care include:
a) Inspectoratul General al Poliiei;
b) subdiviziuni specializate;
c) subdiviziuni teritoriale.
15
2.
3.
Apreciai i descriei colaborarea organelor de urmrire penal din cadrul poliiei cu Procurorul.
Este o colaborare strinsa deoarece toate act org de urm penala sunt conduse de procuror,si astfel exista o
legatura,sau o dependenta chiar intre ceea ce face org de urm penala si procurorul. Controlul asupra
activitii Poliiei este exercitat de Ministerul Afacerilor Interne, procuratur, alte autoriti ale administraiei
publice, precum i de organizaiile naionale i internaionale care asigur protecia drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului, n temeiul i n limitele prevzute de legislaie i de tratatele internaionale la care
Republica Moldova este parte.
Poliia ndeplinete nsrcinrile i dispoziiile n form scris ale procurorului, ofierului de urmrire penal
privind nfptuirea aciunilor de urmrire penal, precum i hotrrile judectoreti.
1.
Mandatul colegiului disciplinar este de 4 ani. Membrul colegiului disciplinar poate s-i exercite
mputernicirile cel mult dou mandate consecutiv.
Colegiul disciplinar activeaz n urmtoarea componen:
16
a) doi judectori de la Curtea Suprem de Justiie, doi judectori de la curile de apel i un judector de la
judectorii;
b) cinci profesori titulari.
n componena colegiului disciplinar nu pot fi alei membrii Consiliului Superior al Magistraturii i membrii
colegiului pentru selecia i cariera judectorilor, colegiului de evaluare a performanelor judectorilor,
precum i preedinii i vicepreedinii instanelor judectoreti. Preedintele i vicepreedintele colegiului
disciplinar snt alei prin vot deschis sau secret la prima edin a colegiului. Se consider ales candidatul
care a acumulat majoritatea de voturi ale membrilor prezeni la edin. Membrii colegiului disciplinar i
exercit mputernicirile pe baze obteti, cu meninerea salariului la locul de munc.Activitatea lor consta in:
examineaz cazurile privind rspunderea disciplinar a judectorilor; soluioneaz cazurile privind anularea
nainte de termen a pedepsei disciplinare.
3.
Judectorul poate fi suspendat din funcie, prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, dac:
n privina lui se ncepe urmrirea penal, pn la rmnerea definitiv a hotrrii n cauza respectiv;
este recunoscut absent fr veste prin hotrre judectoreasc definitiv;
particip la campania preelectoral n calitate de candidat pentru autoritatea public sau autoritatea
administraiei publice locale;
i se acord concediu de maternitate i pentru ngrijirea copilului pe un termen de pn la 3 ani.
Judectorul este eliberat din funcie de organul care l-a numit n cazul:
Se consider demisie a judectorului plecarea onorabil a acestuia din funcie dac, n exerciiul funciunii i
n afara relaiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discrediteaz justiia sau compromit cinstea i
demnitatea de judector. Judectorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv n
cazul reorganizrii sau dizolvrii instanei judectoreti.
Subiectul 2: Avocatura
1.
17
Avocaii rspund disciplinar pentru aciunile prin care se ncalc prevederile legii cu privire la
avocatura, normele Codului deontologic al avocatului i prevederile altor acte normative ce reglementeaz
activitatea avocaturii.
2.
prin renunare n scris la exerciiul profesiei; n cazul retragerii licenei; n caz de deces; n cazul n care
avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapt prevzut de legea penal i incompatibil cu normele
deontologice ale activitii de avocat.
Avocatul a crui activitate a ncetat este obligat s restituie Consiliului Uniunii Avocailor, n termen de 10
zile, licena i legitimaia de avocat. Consiliul Uniunii Avocailor este obligat, n termen de 10 zile de la data
ncetrii activitii de avocat, s consemneze acest fapt n Lista avocailor care au dreptul de a exercita
profesia de avocat i s publice aceast informaie n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3.
1.
18
3.
2.
19
pentru a decide eliberarea licentei.In cazul in care organul respective respinge cererea de eliberare a
licentei,el este obligat sa informeze in scris solicitantul,argumentind respingerea.
20
2.
3.
2.
21
important deoarece prin el se afirma faptul ca persoana este cea mai importanta valoare si
drepturile acesteia trebuie neaparat respectate...
3.
Distingei criteriile principului egalitii n faa legii i autoritii judectoreti de principiul egalitii
prilor i caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare.
Princ egal in fata legii: justitia se infapt de aceleasi org, dupa aceleasi reg, si cu aceleasi dr pt parti. Iar la
princ dezb contradict persoanele dispun de aceleasi cai pt a se apara, se pun pe aceleasi pozitii, iar functiile
procesuale sunt impartite pt pers diferite.
Subiect II. Procuratura.
1.
2.
3.
22
stat n toate cauzele penale pe principiul contradictorialitii, exercit cile de atac mpotriva
hotrrilor judectoreti, n condiiile prevzute de lege.
Atribuiile procurorului la nfptuirea justiiei n cauze civile .Procurorul particip, n condiiile legii,
la examinarea cauzelor civile i contravenionale n calitate de participant la proces, n care
procedura a fost intentat de Procuratur sau n care participarea procurorului este prevzut de lege
La infaptuirea justitiei penale acesta are o importanta deosebita deoarece reprezinta in instanta acuzarea de
stat si astfel reprezinta interesele statului, si se respecta astfel ideea unui stat de drept. In cazul justitiei civile
acesta prezinta o importanta mai mica,insa in dependenta de situatie va fi ft important ca acesta sa inainteze
o actiune civila in interesul persoanei incapabile din anumite motive.
Subiect I. Principiile justiiei.
1.Definii principiul accesul liber la justiie.
Acest princ reprez faptul ca orce pers are dreptul sa se adreseze in judecata pt ai fi satisfacut un drept si sai
fie examinata cauza in mod echitabil,de catre o instanta independenta si impartiala.
1.
2.
3.
2.
Activit de urm penala se intelege activit desfasurata de org speciale in scopul stringerii si verificarii probelor
cu privire la pregatirea, tentativa sau savirsirea infr, precum si in scopul depistarii si prinderii infractorului.
3.
Delimitai atribuiile de urmrire penal ale ofierului de urmrire penal i ale procurorului
Daca ne referim la atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale acestea au mai mult un caracter de
control si de urmarire, demonstratie fiind dispozitiile CPP care spun ca procurorul porneste urmarirea penala
si ordona efectuarea urmaririi penale in conformitate cu CPP,refuza pornirea urmaririi penale,sau inceteaza
urm penala. Conduce personal urmarirea penala si controleaza legalitatea actiunilor procesuale efectuate de
org de urm penala. Cere pt control de la org de urm penala diferite acte si materiale, verifica calitatea
23
probelor si alte atributii. Daca ne referim la ofiterul de urm penala acesta are niste atributii care tin
nemijlocit de actiuni in cadrul urm penale, printre acestea fiind: asigura inregistrarea sesizarii privind
pregatirea sau savirs de infr daca aceasta nu a facuto conducatorul urmaririi penale, poarta raspundere pt
efectuarea legala si la timp a urm penale, propune procurorului de a inainta in instanta demersuri pt a putea
efectua actiuni procesuale penale, citeaza si audiaza persoane in calitate de banuit,parte vatamata sau martor,
cerceteaza locul infr, efectueaza perchezitii si multe alte atributii... Astfel vedem ca exista un nivel diferit al
practicii in atributiile procurorului si ofiterului de urm penala...
4.
5.
Executorul judectoresc este persoan fizic nvestit de stat cu competena de a ndeplini activiti de
interes public prevzute de legea cu privire la ex jud i de alte legi, iar in exercitarea atribuiilor de serviciu,
acesta este exponentul puterii de stat.
2.
3.
24
Conditii: este cetean al Republicii Moldova; are capacitate deplin de exerciiu; este liceniat
n drept; a efectuat stagiul n condiiile prezentei legi; posed limba de stat; are o reputaie ireproabil; a
promovat concursul de admitere n profesia de executor judectoresc.
Mod de admitere: Persoana care dorete s devin executor judectoresc urmeaz s susin un
concurs n faa Comisiei de liceniere. La concurs se admit pers care au depus la Uniunea Naional a
Executorilor Judectoreti o cerere n acest sens i au achitat la contul ei bancar taxa iniial obligatorie n
mrimea stabilit. Condiiile de admitere la concurs, de desfurare a acestuia, criteriile de selectare a celor
mai buni candidai se stabilesc printr-un regulament, aprobat de Ministerul Justiiei, n baza propunerilor
Uniunii Naionale a Executorilor Judectoreti. Rezultatele concursului snt valabile timp de un an. Licena
pentru activitatea de executor judectoresc se elibereaz de ministrul justiiei pe un termen nelimitat, la
cererea persoanei, conform hotrrii Comisiei de liceniere. Licena se elibereaz n termen de 10 zile de la
adoptarea hotrrii Comisiei de liceniere. La primirea licenei, executorul judectoresc depune juramint n
faa Comisiei de liceniere i a ministrului justiiei. n profesia de executor judectoresc se admit, n ordinea
mediei descrescnde, persoanele care au promovat concursul i snt propuse de Comisia de liceniere,
inndu-se cont de opiunea lor teritorial. Persoana este nvestit, la cerere, cu mputerniciri de exercitare a
activitii de executare prin ordin al ministrului justiiei, emis n termen de 10 zile de la data depunerii
cererii daca sunt respectate conditiile necesare.
Subiect II. Avocatura.
1.
2.
25
Numii structura i dai o apreciere activitii organelor de autoadministrare ale Uniunii Avocailor
din RM.
Structura este: Congresul;Consiliul Uniunii Avocailor; preedintele Uniunii Avocailor;secretarul
general al Uniunii Avocailor. n cadrul Uniunii Avocailor se constituie i funcioneaz: Comisia de
liceniere a profesiei de avocat; Comisia pentru etic i disciplin; Comisia de cenzori; secretariatul.
Organele date dispun de o activitate destul de eficienta datorita faptului ca in primul rind asigura o activitate
fara intrerupere a Uniunii avocatilor. Activitatea lor permit o activitate optimizata a tuturor avocatilor si
permite dezvoltarea in domeniul avocaturii in toata tara
1.
2.
3.
26
Absolventii INJ nu trebuie sa aiba vechime in munca pe cind ceilalti candidati trebuie sa aiba
vechimea in munca prevazuta de legea respectiva. In afara de aceasta ceilalti candidati cu excepia
judectorilor n instanele internaionale i a judectorilor Curii Constituionale, susin un examen n faa
Comisiei de absolvire a Institutului Naional al Justiiei conform procedurii i condiiilor prevzute de Legea
nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naional al Justiiei. Daca ne referim la numirea in functie
modul de efectuare a acestora nu difera. Insa absolvenii Institutului snt obligai s participe la concursul
pentru suplinirea funciei de judector. Absolvenii Institutului particip la concurs i snt selectai la funcia
de judector conform procedurii i criteriilor stabilite de Lege. Absolvenii care nu au promovat concursul
pentru suplinirea funciilor de judector, respectiv de procuror, snt obligai s participe la concurs timp de 5
ani dup absolvirea Institutului. La expirarea termenului de 5 ani, absolvenii nu mai pot participa la concurs
n baza mediei generale obinute la examenele de absolvire a Institutului.
Subiect II. Avocatura.
1.
2.
3.
4.
27
rspunde disciplinar. Astfel aceste particularitati sunt ft bune caci permit stagiarului sa inceapa partial
activitatea de avocat cu mici restrictii,si astfel acesta incepe sa se formeze profesional chiar de la stagiere
Subiect I. Curtea Constituional.
1.
2.
Distingei particularitile aciunii actelor Curii Constituionale n raport cu hotrrile unei instane
de judecat.
Actele Curtii Constitutionale: Curtea Constituional adopt hotrri, decizii i emite avize.Hotrrile
i avizele se adopt n numele Republicii Moldova. Dup adoptare, actele Curii Constituionale se
pronun n plen.Hotrrile i avizele Curii Constituionale se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova n decursul a 10 zile de la data adoptrii. Actele Curii Constituionale nu snt
supuse nici unei ci de atac, snt definitive i intr n vigoare la data adoptrii. La decizia Curii,
unele acte intr n vigoare la data publicrii sau la data indicat n ele.Actele Curii Constituionale
snt semnate de Preedintele Curii sau de judectorul care l nlocuiete.Hotrrile Curii
Constituionale produc efect numai pentru viitor.Actele CC nu pot fi contestate iar hot inst pot fi
atacate, actele CC sunt oblig pt toti si in toata tara, iar hot pt pers concrete.
3.
1.
28
anume ca cei mai mari ajuta ca astia mai mici sa fie independenti. Acest princ ajuta ca procurorul
sasi exercite functiile in mod echitabil,constient si expedios, si sa respecte si sa ocroteasca dr
omului si in acest sens ajutind la buna functionare a sist de justitie penala.
2.
La general aceste doua tipuri de independenta nu se diferentiaza mult pt ca in ambele cazuri subiectii se
supun legii doar ca n cazul independentei procurorilor acesta totusi se supune procurorului
general,procurorilor superiori si legii, adica exista subordonare si centralism. In ambele cazuri procedura
de numire,suspendare,eliberare e reglementata de lege, nu se admite interventia din afara in activitatea
lor. Insa in cazul independentei judecat. Aceasta este totusi una mai larga pt ca cuprinde mai multe laturi
ale acesteia( inviolabilitatea acestuia,a locuintei,a mijl de transport...; inamovibilitatea). Astfel aceste
independente se aseamana doar cu unele derogari.
3.
1.
29
2.
3.
30
2.
3.
Dai o apreciere activitii Serviciului de Informaii i Securitate i locul lui n sistemul
Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept.
Ocupa un loc important in sistemul OOND,deoarece acorda informatiile necesare altor organe
de stat si garanteaza combaterea infractiunilor si securitatea statului
1.
Sist jud reprez totalitatea inst de judecat, organizate conform princ unice prevazute de lege, care
interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de justitie si care
constituie baza aut judecat care realizeaza sarcinile acesteia.
Particularitati: alcatuiesc un sistem unic( aceleasi reg de organizare), asigurarea tehnico-materiala
se face din bugetul de stat, interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei,toate hot judecat
definitive sunt oblig,
2.
Veriga judecatoreasca reprezinta ansamblul instantelor judecatoresti care au competenta de a judeca cauze
de aceeasi categorie,instantele care fac parte din aceeasi veriga se numesc instante egale in grad,intre aceste
instante exista numai relatii organizationale,intre veriga sistemului judecatoresc si instantele de judecata din
cadrul verigilor diferite exista relatii functionale.
Gradele de jurisdictie reprezinta trepte prin care poate trece o judecata.Legislatia de procedura a RM
prevede infaptuirea justitiei prin doua sau trei grade de jurisdictie care se face intr-un sistem dispus in
scara,unde orice cauza dupa ce este executata in prima instanta se judeca in apel sau in recurs.Realizarea
primului grad de jurisdictie,judecarea cauzei in fond are lor in toate cauzele venite in instanta de judecata
obligatoriu,iar urmatoarele grade de jurisdictie pot avea loc numai in cazul cind cei interesati in cauza nu
sunt satisfacuti de hotarirea primei instante.
31
3.
Gradele de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca posibilitate de indreptare a
erorilor. Legislatia de procedura a RM prevede infaptuirea justitiei prin 2 sau 3 grade de jurisdictie, care se
faceintr-un system dispus in scara, unde orice cauza dupa judecarea in prima instanta se judeca in apel sau in
recurs. Astfel existenta mai multor grade de jurisdictie este de o importanta majora deoarece afirma inca
odata ideea unui stat de drept unde se pun la baza drepturile si libertatile omului
1.
Prin urmarire penala se intelege activitatea desfasurata de organe special,in scopul stringerii si verificarii
probelor cu privire la pregatirea ,tentative si savirsirea infractiunii,precum si in scopul depistarii si prinderii
infractorului.
2.
3.
Controlul judecatoresc in cadrul urmaririi penale are scopul depistarii si inlaturarii incalcarilor drepturilor
omului inca la faza de urmarire penala si asigurarii respectarii drepturilor,libertatilor si a intereselor legitime
ale participantilor la process si a altor personae.
Subiectul 1 Organizarea judectoreasc i organizarea justiiei
1.
Definii noiunea sistem judectoresc i relatai despre particularitile caracteristice ale sistemului
judectoresc.
32
Sist jud reprez totalitatea inst de judecat, organizate conform princ unice prevazute de lege, care
interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de justitie si care
constituie baza aut judecat care realizeaza sarcinile acesteia.
Particularitati: alcatuiesc un sistem unic( aceleasi reg de organizare), asigurarea tehnico-materiala se
face din bugetul de stat, interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei,toate hot judecat
definitive sunt oblig,
Analizai corelaia dintre organizarea judectoreasc i gradele de jurisdicie.
Organizarea justitiei se face potrivit unor forme procesuale prevazute de legislatia de procedura (civila si
penala),care consta in anumite grade de jurisdictie si modalitati de examinare a cauzelor penale, civile,
economice, administrative,asigurindu-se aflarea adevarului si aplicarea justa a legii. Astfel intre org judecat
si gradele de jurisd exista o leg indisolubila determinata de legislatia de procedura, care stabileste
competenta instantelor si forma procesuala de infaptuire a justitiei. Astfel aceste doua elemente
interactioneaza intre ele si intr-un final asigura infaptuirea justitiei
2.
1.
2.
33
Directiile de activitate:
n numele societii i n interes public, asigur aplicarea legii, apr ordinea de drept, drepturile i
libertile ceteanului atunci cnd nclcarea acestora atrage sanciune penal; conduce i exercit urmrirea
penal; reprezint nvinuirea n instan de judecat; particip, n condiiile legii, la judecarea cauzelor
civile, inclusiv de contencios administrativ, i contravenionale n care procedura a fost intentat de ea;
asigur asistena juridic i colaborarea internaional n domeniul su de activitate; implementeaz politica
penal a statului; asigur protecie eficient martorilor, victimelor infraciunii i altor participani la proces;
intenteaz aciune civil n cazurile prevzute de lege; exercit controlul respectrii legilor n locurile de
detenie preventiv i n penitenciare; exercit controlul legalitii n Forele Armate; exercit controlul
asupra executrii hotrrilor judectoreti n cauzele penale.
Numii organele i apreciai procedura de stimulare i rspundere disciplinar a procurorilor.\\
Pentru ndeplinirea exemplar a obligaiilor de serviciu, pentru iniiativ, operativitate i pentru alte merite
relevante n serviciu, procurorii pot fi ncurajai prin: exprimarea unei mulumiri; oferirea unui cadou
simbolic; acordarea unui premiu; conferirea unui grad de clasificare sau grad militar special mai nalt;
conferirea Diplomei de Onoare a Procuraturii; decorarea cu insigna Lucrtor de Onoare al Procuraturii;
acordarea unor alte distincii instituite de Procurorul General. Msurile prevzute la alin.(1) se aplic prin
ordin al Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Pentru merite deosebite n
serviciu, procurorii pot fi propui spre decorare cu distincii de stat. Propunerile de decorare cu distincii de
stat le nainteaz Consiliul Superior al Procurorilor.
Procurorii pot fi trai la rspundere disciplinar pentru abatere de la ndatoririle de serviciu, precum i pentru
comportament care prejudiciaz interesele de serviciu i discrediteaz imaginea Procuraturii. Abaterile
disciplinare pentru care procurorii snt trai la rspundere disciplinar snt stabilite de lege n mod exhaustiv.
n condiiile legii i n funcie de gravitatea abaterilor, procurorului i poate fi aplicata sanctiunea, prin
hotrre a Colegiului disciplinar.
Este o procedura simpla si efectiva care in ambele cazuri nu se efectueaza cu taraganeala si respective
permite atit o stimulare cit si raspundere corecta si rapida.
Subiectul 1 Avocatul Parlamentar
1.
Avocatul parlamentar este o institutie recunoscuta de constitutie sau de o lege a organului legislative
competent acesteia,condusa de o persoana independent,care raspunde de actele sale in fata parlamentului;
primeste plingerile cetatenilor si actioneaza din proprie initiative pentru a apara legalitatea actelor juridice
sau administrative,face recomandari ori sugestii si face publice informari anuale.Avocatul parlamentar
trebuie sa apere spiritual legilor sis a protejeze drepturile si libertatile individului.El nu este un organ sa se
substituie altora,dar este un organ alaturi de altele pentru supravegherea drepturilor si libertatilor
34
omului.Institutia avocatului parlamentar este o institutie a statului de drept,a carei datorie este de a primi
plingeri de la cetateni impotriva nedreptatilor cauzate acestora de catre administratie sau de a combate
administratia defectuoasa din proprie initiative.
2.
Avocaii parlamentari snt numii n funcie cu votul majoritii deputailor alei. Propunerile privind
candidaturile avocailor parlamentari snt naintate n Parlament de ctre Preedintele Republicii Moldova,
de cel puin 20 de deputai ai Parlamentului, n decursul ultimei luni a mandatului avocailor parlamentari
desemnai anterior.Comisia parlamentar pentru drepturile omului prezint Parlamentului un aviz
argumentat asupra fiecrei candidaturi. parlamentari snt numii n funcie pentru un mandat de 5 ani.
Avocaii parlamentari dein funcii de demnitate public obinute prin numire.Ei depun juramint in fata
parlamentului. n decurs de 10 zile de la data depunerii jurmntului, avocatul parlamentar este obligat s
nceteze orice activitate incompatibil cu statutul su i s suspende apartenena sa la oricare partid sau alt
organizaie social-politic. Avocat parlamentar poate fi orice cetean al Republicii Moldova liceniat n
drept, care are o nalt competen profesional, o vechime de cel puin 5 ani n activitatea juridic sau n
nvmntul juridic superior i o reputaie ireproabil.
3.
2.
35
3.
Subiectul 1 Avocatura
1.
36
(3) La acordarea asistenei juridice unei persoane reinute, deinute n stare de arest sau condamnate,
avocatului i se asigur, la orice etap a procesului penal sau administrativ, condiiile necesare pentru
ntrevederi i consultaii, cu respectarea confidenialitii, fr a limita durata i numrul ntrevederilor i
consultaiilor.
(4) Persoanele cu funcie de rspundere ale organelor abilitate cu supravegherea persoanelor reinute,
deinute n stare de arest sau condamnate snt obligate s permit accesul liber al avocatului la aceste
persoane n temeiul contractului de acordare a asistenei juridice.
(5) Nerespectarea prevederilor alin.(3) i (4) constituie o nclcare a dreptului la aprare i atrage
rspunderea stabilit de lege.
(6) Cererea avocatului privind nclcarea prevederilor alin.(3) i (4) este examinat de instana de
judecat.
(7) Avocatul poate s se specializeze n anumite ramuri ale dreptului i s-i exercite profesia conform
specializrii.
(8) n cadrul organelor de autoadministrare ale avocailor, avocatul este n drept:
a) s aleag i s fie ales n organele de autoadministrare ale avocailor n condiiile prezentei legi;
b) s prezinte organelor de autoadministrare ale avocailor spre examinare demersuri referitor la
activitatea acestora, s nainteze propuneri referitor la mbuntirea condiiilor pentru exercitarea profesiei
sale i s participe la examinarea lor;
c) s participe personal la edinele organelor de autoadministrare ale avocailor n cazurile cnd se
examineaz activitatea sau comportamentul su;
d) s primeasc de la organele de autoadministrare ale avocailor asistena metodologic i juridic
necesar pentru exercitarea profesiei.
Avocatul este obligat:
a) s pledeze pentru liberul acces la justiie, pentru un proces echitabil realizat ntr-un termen
rezonabil;
b) s acorde asisten juridic conform contractului ncheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat;
c) s acorde asisten juridic garantat de stat n volumul solicitat de oficiile teritoriale ale Consiliului
Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat;
d) s aplice, n exercitarea profesiei sale, mijloacele i metodele prevzute de lege pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale clientului;
e) s in dosarele de asisten juridic n modul stabilit de statutul profesiei de avocat;
f) s in registrul actelor certificate n condiiile art.8 alin.(4). Forma i coninutul registrului se
aprob de ctre Consiliul Uniunii Avocailor;
g) s dispun de spaiu necesar pentru acordarea asistenei juridice;
h) s informeze Ministerul Justiiei i Consiliul Uniunii Avocailor, n termen de 10 zile, despre
schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocai;
i) s urmeze anual cursuri de formare profesional continu, n volum de cel puin 40 de ore, conform
planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocailor, aceste cursuri finaliznd cu prezentarea unui raport;
j) s prezinte Consiliului Uniunii Avocailor, n termen de 5 zile de la scaden, dovada achitrii
amenzii;
37
2.
Imunitatea avocatului se caracterizeaza printr-un sir de drepturi care sunt acordate si de care se bucura
avocatul, adica acele garantii care ii permit acestuia sa fie independent, cum ar fi(Percheziionarea
domiciliului sau a spaiului n care avocatul acord asisten juridic, a transportului utilizat de acesta,
ridicarea obiectelor i documentelor ce aparin avocatului, controlul i ridicarea corespondenei potale i
telegrafice, interceptarea convorbirilor telefonice i de alt gen nu pot fi fcute dect prin hotrre a instanei
de judecat. Avocatul nu poate fi supus percheziiei corporale sau controlului personal n timpul exercitrii
atribuiilor profesionale, cu excepia cazurilor de infraciune flagrant. n caz de reinere a avocatului sau de
tragere la rspundere penal, organul care a efectuat msurile n cauz este obligat s informeze Ministerul
Justiiei i Consiliul Uniunii Avocailor n decurs de 6 ore din momentul reinerii sau tragerii la rspundere
penal.)In exercitarea profesiei sale,avocatul este independent si se conduce numai de lege,este liber in
alegerea pozitiei sale si nu este obligat sa coordoneze aceasta pozitie cu nimeni,in afara de client.
3.
38
1.
Judectorii au dreptul:
a) s beneficieze de drepturile i libertile consacrate de Constituia i legislaia Republicii Moldova;
b) s fie alei n organele autoadministrrii judectoreti;
c) s beneficieze, n procesul nfptuirii justiiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaia
procesual;
d) s ntemeieze sindicate i s se afilieze la sindicate sau la alte organizaii naionale sau
internaionale pentru reprezentarea intereselor lor, pentru perfecionare profesional i aprarea statutului
lor;
e) s beneficieze de instruire continu n mod gratuit, n limitele stabilite de lege;
f) s participe la elaborarea de publicaii ori studii de specialitate, de lucrri literare sau tiinifice, cu
excepia celor cu caracter politic;
g) s fie membri ai unor comisii de examinare sau de ntocmire a proiectelor de acte normative, a unor
documente interne sau internaionale;
h) s fie membri ai societilor tiinifice sau academice, precum i ai asociaiilor sau fundaiilor care
au scop tiinific ori profesional.
Judectorii snt obligai:
a) s fie impariali;
b) s asigure aprarea drepturilor i libertilor persoanelor, onoarei i demnitii acestora;
c) s respecte ntocmai cerinele legii la nfptuirea justiiei i s asigure interpretarea i aplicarea
uniform a legislaiei;
d) s se abin de la fapte care duneaz intereselor serviciului i prestigiului justiiei, care compromit
cinstea i demnitatea de judector, provoac ndoieli fa de obiectivitatea lor;
e) s respecte prevederile Codului de etic al judectorului;
f) s nu divulge secretul deliberrii, informaiile obinute n edin nchis, precum i datele urmririi
penale;
g) s depun declaraia cu privire la venituri i proprietate;
h) s depun declaraia de interese personale;
i) s-i verifice starea de sntate n condiiile prevzute la art.61.
39
(2) Judectorii snt obligai s informeze imediat preedintele instanei judectoreti i Consiliul
Superior al Magistraturii despre orice tentativ de a fi influenai n procesul de examinare a cauzelor.
(3) Nendeplinirea de ctre judector a obligaiilor sale atrage rspunderea prevzut de prezenta lege.
2.
Judectorul poate fi suspendat din funcie, prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, dac:
a) n privina lui se ncepe urmrirea penal, pn la rmnerea definitiv a hotrrii n cauza respectiv;
b) este recunoscut absent fr veste prin hotrre judectoreasc definitiv;
c) particip la campania preelectoral n calitate de candidat pentru autoritatea public sau autoritatea
administraiei publice locale;
d) i se acord concediu de maternitate i pentru ngrijirea copilului pe un termen de pn la 3 ani.
Judectorul este eliberat din funcie de organul care l-a numit n cazul:
a) depunerii cererii de demisie;
b) stabilirii necorespunderii evidente funciei deinute, ca rezultat al evalurii performanelor;
d) transferului ntr-o alt funcie n condiiile legii;
f) comiterii unei abateri disciplinare specificate la art.22 alin.(1);
g) pronunrii hotrrii definitive de condamnare;
h) pierderii ceteniei Republicii Moldova;
i) nerespectrii prevederilor art.8;
j) constatrii incapacitii de munc, dovedite prin certificat medical;
k) expirrii mputernicirilor n legtur cu nenumirea judectorului pn la atingerea plafonului de
vrst, precum i n legtur cu atingerea de ctre acesta a plafonului de vrst;
l) constatrii, prin hotrre judectoreasc definitiv, a capacitii de exerciiu restrnse sau a
incapacitii de exerciiu.
Se consider demisie a judectorului plecarea onorabil a acestuia din funcie dac, n exerciiul
funciunii i n afara relaiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discrediteaz justiia sau compromit
cinstea i demnitatea de judector.
3.
40
Colegiul de evaluare:
a) examineaz dosarele judectorilor supui evalurii, actele prezentate de ctre acetia i actele
referitoare la acetia; b) organizeaz i desfoar interviuri cu judectorii supui evalurii; c) adopt hotrri
cu privire la judectorii supui evalurii; d) desemneaz membrii colegiului responsabili de observarea
activitii desfurate de judectorii evaluai n cadrul edinelor de judecat; e) prezint colegiului pentru
selecie hotrrile privind judectorii supui evalurii n cazurile prevzute la art.5 alin.(3).