NICHITA STANESCU IN DULCELE STIL CLASIC

Nichita Stanescu:
- a reabilitat lirismul
- a impus un nou limbaj
- a construit o veritabila mitologie poetica
- reprezentant al neomodernismului
- confera curentului o consistenta originala provenita dintr-o fantezie fara egal.
Geneza:
- Publicat in 1970 in volumul cu acelasi titlu
Viziunea despre lume:
- Este tributara conceptiei autorului despre poezie in general: Modul atat de dulce de a se intalni doua
cuvinte
Neomodernism:
- Ambiguitatea accentuata
- Capacitatea de sugerare a abstractului prin concret
- Atitudinea autoreferentiala
- Metafora insolita
Titlul:
- Primul element de modernitate
- Promite o poezie scrisa in maniera clasica cu mesaj explicit si direct contrazis insa de continut
- Intretine un dialog intertextual cu vechea poezie romantica si clasica
- Transforma conventia la care apeleaza in crez literar.
Metafora centrala a domnisoarei:
Ipostaza iubitei:
-Tema: iubirea
- Specia: romanta
Ipostaza muzei poetice:
- Tema: creatia
- Specia: art poetic (ars poetica)
- Se produce ipostaza inedita a unei erotici reflexiv-culturale
Lirism subiectiv
- Verbe si pronume la persoana I (stau, zic, timpanul meu, mi-afund)
- Legtura dintre ndrgostit i iubit/creator i creaie se realizeaz prin monologul adresat
Organizarea textului
- 5 catrene + un vers izolat
- Secventa I: apariia domnioarei din elemente contrarii ale universului:
o
o
o
o
-

Bolovanul: regnul mineral sau realitatea neslefuita

Frunza: viata si fragilitatea ei sau regnul vegetal
Inserarea: simbol al timpului sau al momentului de reflecie
Pasrea amar: cntecul trist sau nlarea prin creaie

Secventa II: momentul efemer (repetitia o secunda, o secunda) al intalnirii sau al revela iei
poetului, in centrul atentiei fiind doar pasul nu si domnisoara care este trector i nestatornic
- Secventa III: condiia de victim a poetului dublul epitet blestemat i semizeu, el este daruit cu
sansa de a o zari, dar condamnat sa o piarda in aceeasi clipa
- Secventa IV: urmarile devastatoare ale sinelui si lumii datorate abesntei iubitei/poeziei, starea
omului este de sectuire sugerat de epitetele pitic, aurit i mozaic.
- Ultimul vers (finalul): concluzie + constatare, marcheaza atat o victorie cat si un esec
Limbaj (expresivitatea i ambiguitatea)
- Nivel fonetic: muzicalitatea (prozodia clasica), versuri scurte (7-8 silabe), ritm trohaic, monorima
- Nivel lexical: campul semantic al teluricului si cosmosului

Nivel morfologic: verbele la timpul prezent (inscriu experienta intr-o durata eterna, se refera la
emotii (stau, zic)), constructia perifrastic (stil clasic) l-am fost zrit
Nivel sintactic: un singur predicat verbal in prima secventa si paralelismul sintactic
Nivel stilistic: figuri de stil inedite i expresive (epitet, repetitie, enumeratie, metonimie) sporesc
valoarea imaginilor, proband disponibilitatile lirice ale autorului.