Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.....................................................................................................................111
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.....................................................................................................................63
Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere..............................................................................................................................45
Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere..............................................................................................................................37
Amenintari la adresa independentei......................................................................................................................................................... 23, 131
Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................. 139
Aspecte conceptuale privind etica...............................................................................................................................................................16
Atributiile principale ale consiliului de supraveghere...................................................................................................................................150
Auditul estimrilor contabile..................................................................................................................................................................... 102
B
Bunurile sau serviciile primate i independena.........................................................................................................................................33
Bunurile sau serviciile primite i independenta.........................................................................................................................................43
C
Calitatea lucrrilor i autocontrolul......................................................................................................................................................34, 43
Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri...................................................................................65
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor......................................60
Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?......................................................................131
Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?................................................................................11
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in locul
optiunii falimentului)?............................................................................................................................................................................. 91
Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda
comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia?..............................................................109
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul evaluarii
economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?.......................................................................................91
Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?..............................................................................................................................96
Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?..........................................................................................................................97
Care este definitia goodwill-ului?................................................................................................................................................................98
Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc.....................................43
Care este finalitatea expertizelor contabile?...............................................................................................................................................22
Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional?........................107
Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului
financiar?................................................................................................................................................................................................. 102
Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare?...........................................101
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?...................................................................................111
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata (infinite) de timp?........................................................................................................................................................... 92
Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri....................................................................................................................................66
Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA..........................................................64
Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional?.............................................................................................................................................................................................. 44
Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional?.............................................................................................................................................................................................. 37
Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa?..................................133
Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?.....................................................................45
Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere sau administrare?................................................................................................................................................................... 17
Care este riscul legat de control?............................................................................................................................................................... 120
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?......................................................................................................86
Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?.....................................................................................................................122
Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?.............................................................................21
Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?.....113
Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii
impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor...............................11
Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?...................................................................................................................49
Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?.............................................................................66
Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?............................................................................................35, 110
imobilizarilor?......................................................................................................................................................................................... 145
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile salariale?.................................................146
Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere?........................21
Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri?....................................................80
Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?......................................................................................................................................123
Ce este auditul intern?........................................................................................................................................................................... 11, 144
Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii......................................................142
Ce este expertul contabil?............................................................................................................................................................................ 113
Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?.................................................................................52
Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere.........................63
Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?........................................................................50
Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia?.........................................................51
Ce este rata de actualizare?.......................................................................................................................................................................135
CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE................................................................................................................................................121
Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?.................................................................................................................112
Ce este i ce semnificaie are importana relativ?..................................................................................................................................122
Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?................................................................................................118
Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?...................................................................................................................................117
Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?....................................................................................................................150
Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?............................................................................................................................................119
Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?..............................................................................................................150
Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?...............................................................................................................151
Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?..............................................................................................................151
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare........................................................141
Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?...........................................................157
Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?...................................................................................93
Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?..........................................................................................................................151
Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?.........................................................................152
Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?................................................................................10
Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate.................................................148
Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?................................................................................................................88
Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului?..........................................137
Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al TVA..................................................64
Ce presupune acceptarea unui client?...........................................................................................................................................................76
Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?.................................................................................115
Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii.................................................................150
Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?..............................................................................................53
Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?.......................................................................................20
Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?....................................................................................................................................103
Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat
fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?................................................................................................16
Ce se intelege prin procedura falimentului?.............................................................................................................................................134
Ce se intelege prin termenul insolventa.................................................................................................................................................... 133
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?.....................................................................................................................................117
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?..................................................................................................................................33
Ce semnificatie are interesul general (interesul public)...........................................................................................................................................30
Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?..............................................................................................50
Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?....................................................................53
Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?.............................................................97
Ce sunt serviciile profesionale?...................................................................................................................................................24, 29, 32, 140
Ce sunt si ce rol au normele contabile?..................................................................................................................................................... 116
Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?.................................................................................................................................................... 115
Ce sunt testele de conformitate?................................................................................................................................................................ 107
Ce sunt testele de permanenta?.................................................................................................................................................................108
Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?...................................................................................................................................138
Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?...........................................................................................................44
Cine pot fi lichidatorii?.............................................................................................................................................................................. 126
Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?.............................................................................................................148
Clasificati diferitele tipuri de evaluari...................................................................................................................................................... 121
Codul etic IFAC; rol, structura.................................................................................................................................................................137
Codul etic IFAC; rol, structur.......................................................................................................................................................................17
Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.....................................................................41
Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.....................................................................29
Conceptul de independen n audit............................................................................................................................................................59
Conceptul de independenta si tipurile de independenta............................................................................................................................22
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?...............................................................................................................118
D
Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?...........................................................129
Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?.........................................................................110
Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.............................................................................................................................13
Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza..............................................................................12
Dai definiia auditului n general i identificai elementele fundamentale ale acesteia........................................................................122
Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.....................................................................................................123
Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca
la achizitionare s-a dedus TVA................................................................................................................................................................77
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?............................................................................128
De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?...................................................................................................146
De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?...........................................................................................................149
De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?..............................................................................................126
De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice?.......110
de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire)..........................................................................................................................55
Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului....................................................................................................................118
Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului......................................................................................................................34
Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia....................................................151
Definii lichidarea societilor comerciale.................................................................................................................................................123
Definiti valoarea actuala a unui bun........................................................................................................................................................... 124
Definiti valoarea de origine........................................................................................................................................................................124
Definii valoarea de pia........................................................................................................................................................................... 123
Definiti valoarea de utilizare........................................................................................................................................................................124
Definii valoarea just................................................................................................................................................................................ 123
Definiti valoarea substantiala.................................................................................................................................................................... 124
Despre competenta profesionala si prudenta......................................................................................................................................20, 142
Despre confidentialitate............................................................................................................................................................................. 132
E
Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit.................................................................................................85
Elementele posterioare inchiderii exercitiului............................................................................................................................................97
Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.........................................................................................................................106
Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare...........140
Enumerati impozitele si taxele locale................................................................................................................................................................ 46
Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de
promovare................................................................................................................................................................................................ 45
Evaluarea controlului intern: coninut, etape..........................................................................................................................................108
Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii................................................................................................................................84
Examenul situatiilor financiare................................................................................................................................................................... 99
Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.................................................................................................................................99
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep..................................................................................................................................114
Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii.............................................................................87
Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.........................................................................44
Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal..........................................................................38
Explicati conceptul si tipurile de independenta........................................................................................................................................130
Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a
fntreprinderii.......................................................................................................................................................................................... 146
Explicai diferenele dintre pre i valoare................................................................................................................................................121
Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii................................................................................................54
Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii..............................................................................................87
Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii.....................................................................................................122
Explicai principiul competenei n audit....................................................................................................................................................58
Explicati principiul confidentialitatii in audit............................................................................................................................................59
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit............................................................................................................................58
Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia.............................................................................134
Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.............................................................................................................23, 32
Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.............................................................................................................140
Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.....................................................................................................................................139
Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii..............................................................................................................................139
Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?..............................................................................120
Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit....................................................................................................76
Explicai semnificaia datrii raportului de audit......................................................................................................................................86
Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit..................................................................................................................................53
F
Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare...................................................................................................................98
Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare............................................................97
Faptele descoperite pn la data raportului de audit................................................................................................................................97
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza...........................................................................................................................110
I
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare..........................................................................................................86
In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul?..........................................................130
In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru
care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale...........................................................................................................40
In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate?.............62
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?........................................................................................................................133
In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?.................................................................................................................153
In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?.................................................................................56
In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?....................................................................................................................55
In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?........................................................................................................133
In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate............................63
n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare?......................................................131
In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?.............................................................................125
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?......................................................................................................................128
In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?.................................................................................................................................12
Interesul propriu ameninare la adresa independenei...........................................................................................................................61
Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.............................................................................................65
Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare..............................................................................................................102
M
Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei............................................................................................................62
Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei............................................................................................................127
Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei....................................................................................................24
Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate
limitat la determinarea venitului net n sistem real.............................................................................................................................41
Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici......................................................................53
N
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile............................................................................................................................................136
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile...............................................................................................................................................17
Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire)..............................................................................................56
O
Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil...........................................................................................129
Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare..................................................................128
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial..........................................................................................................127
Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si resurse umane..............................................129
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic...................................................................................................................126
Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire)....................................................................................54
Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala................................................................70
Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.................................................................................................................147
Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati......................................................................................................67
Onorariile si independena.......................................................................................................................................................................... 43
Onorariile i independena.......................................................................................................................................................................... 32
Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare...........................................................................................................................................86
Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare........................................................................................................................................86
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.......................................................................87
Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare...............................................................................................................................87
Orientarea si planificarea auditului..........................................................................................................................................................109
P
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar..............................................................................................................................90
Paragraful opiniei: tipuri de opinie.............................................................................................................................................................88
Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit......................................................................................................................89
Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit............................................................................................................................................101
Pstrarea arhivelor clientului...................................................................................................................................................................... 43
Planul de misiune: coninut, rol................................................................................................................................................................. 108
Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.......................................................................................................................................43
Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor.......................................................................................................................................34
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta...........73
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de transport
intracomunitar de bunuri......................................................................................................................................................................... 69
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor
mobile corporate........................................................................................................................................................................................ 70
Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare
aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit........................................................................................................................38
Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii............................................................123
Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta.....................................................10
Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA................................................................................................82
Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor n anul 2009 si apoi n anul
2010........................................................................................................................................................................................................... 44
Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.........................................................................................................................136
R
Raportarea unei misiuni de compilare........................................................................................................................................................ 57
Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare..............................................................................................................................52
Raspunderea disciplinara............................................................................................................................................................................ 45
Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil........................................................................................39
Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni...........................................................................................................................38
Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni..................................................................................................................................47
Relatiile profesionistilor contabili cu clientii..............................................................................................................................................49
Relaiile profesionitilor contabili cu clienii..............................................................................................................................................40
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei..............................................................................................................62
Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea............................................................................................................................120
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.............................................................................................119
Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare...........................................................................................................................130
Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.............................................................................................................................................129
Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni................................................................................................................................................151
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor......................................................................................................................24
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale................................................................................25
Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.....................................................................................................28
Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu..........................................................................................120
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei..............................................................................................................................141
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei...................................................................................................................................14
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public...........................................................................................................................36, 141
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public................................................................................................................14
Rolul raportului de audit............................................................................................................................................................................. 91
Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune............................................................................................................................93
Rolul si continutul notei de sinteza..............................................................................................................................................................92
Rolul si continutul scrisorii de afirmare.....................................................................................................................................................93
S
Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.....................................................................................................................................147
semnificatie are interesul general (interesul public)?.................................................................................................................................22
Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.................................................................................................90
Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei................................................................................................................61
Structura dosarului exercitiului......................................................................................................................................................................81
Structura dosarului permanent...................................................................................................................................................................84
sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile?........................................................................................................................29
sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?............................................................................................................................115
T
Tehnica observarii fizice (directe).............................................................................................................................................................104
Tehnica sondajului..................................................................................................................................................................................... 105
U
Utilizarea lucrarilor auditorului intern......................................................................................................................................................95
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.......................................................................................................................................................... 94
Utilizarea lucrrilor unui expert................................................................................................................................................................. 96
Biletul nr. 1
Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot
sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de
servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane,
denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne; Norme metodologice
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent
n Romnia;Norme metodologice
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n
Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate
att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul
datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia,
nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din
Romnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar
activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul
impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz
venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
1.
Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii
unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din
contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni
de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai
cuprinztoare dect cea de audit statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
2.Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se
determine acesta.
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului
n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : 15.000 euro i 10%
din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit
Biletui nr.3
1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor,
n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la
aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin
oferirea unei resigurri referitoare la:
acurateea declaraiilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existena unor fraude;
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i
venituri din activitatea unui bar de noapte.
Determinarea impozitului pe profit aferent activitii de bar de noapte (art.18CF)
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre:
-
Astfel, vom calcula impozitul pe profit n ambele moduri, urmnd s decidem ulterior care este
suma de plat.
Biletul nr.4
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei
opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea
eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest
caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul
intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul
asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare
cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot
rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor.
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din
Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este
deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala
stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va
proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in
rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare
derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului
impozabil."
11
Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?
Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din
structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern
lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei
opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern
este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate
functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand
auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia
prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a
procedurilor de control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul
intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii
auditata nu si fata de conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul
intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit
planului de audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul
pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza
unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este
adaptata la specificul si cultura intreprinderii.
Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza.
Cheltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Biletul nr.6
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor ,
calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural
12
de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea
legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la
cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de
protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i
n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr
sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare,
ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea
corespunztoare a unor activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree,
servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea
ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru
colile pe care le au sub patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de
munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de
angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i
salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i
odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare
pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale
asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament;
Biletul nr.7
1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3
obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si
societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica
faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.
13
profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si
sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre
capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor
existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin
capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un
an, potrivit clauzelor contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful
anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei
luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile
in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a
guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta
limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor
straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing,
societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In
cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in
Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.
Biletul nr. 10
1.Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA
se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru
servicii conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care
sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor
explicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n
contextul materialelor explicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare.
Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a
recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul text al ISA, incluzndu-se si materialele
explicative si celelalte materiale continute n ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
n situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu
scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cnd apar astfel de situatii, auditorul
financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea
fiscal.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ
urmtoarele condiii:
a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat
terilor sau n scopuri administrative;
b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n
patrimoniul contribuabilului;
c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
15
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot
sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru
componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de
cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de
asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune,
locaie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca
imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea
rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i
pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n
scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice
viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd
domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri.
Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul
unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor
morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans
reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai
mic dect valoarea rdmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea
impozitului pe profit?
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix,
diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si
completrile ulterioare ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din funciune
a mijloacelor fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de
intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal.
Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 715 din H.G.
nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare,
diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale.
Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la
impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe valoarea adugat,
precizeaz :
n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile nregistrate ca
urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen ntre
valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt cheltuieli efectuate n
scopul realizrii de venituri impozabile.
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare, prevede :
(1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n
16
fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul
societii absorbite, dup caz.
n cazul persoanelor juridice strine, pierderea se recuperaz lundu-se n considerare numai
veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia.
Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere
fiscal intr sub incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de
impozitare a profitului.
Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i
limita celor 5 ani.
Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei
preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o
alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala
cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa
domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce
obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiai
perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct i n strintate,
au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate,
denumit n continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii:
a) se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul
strin n care s-a pltit impozitul;
b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n mod
direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul
venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de
autoritatea competent a statului strin respectiv;
c) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri
prevzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului
din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe venit datorat n Romnia,
aferent venitului impozabil din strintate. n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri
din strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat n
Romnia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit.
Biletul nr.16
1. Despre competenta profesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare
desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului:
- obtinerea competentei
20
- mentinerea competentei
Meninerea competenei necesit o permanent contientizare si nelegere a evoluiilor relevante pe
plan profesional tehnic si n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine
capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu
profesional.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvate.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de
servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii
exprimate drept afirmarea unui fapt.
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i
extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma
profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor
Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice
interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional,
exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului independenei
profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n
nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale.
Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:
Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile;
Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
deontologic privind expertiza contabil.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor
judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile;
Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
privind expertiza contabil.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz
contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun
demersului profesional privind expertiza contabil.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model
de Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar.
Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui
cadru care s asigure buna desfurare a activitii experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni.
Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si
reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional
sau un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza,
profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin
21
trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana
acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd
toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitii de a aciona n interes
public. Aadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile
unui client sau unui angajator individual. Acionnd n interes public un profesionist contabil ar trebui
s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori,
angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz
pe obiectivitate i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare
a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public.
Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de
profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor
financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i
acionarilor pentru a obine capital;
- directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie la
utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii economice sau publice;auditorii interni
furnizeaz asigurarea n privina existenei unui sistem de control intern corect, care sporete
ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii;
- experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a
sistemului de impozitare;
- consultanii manageriali au o responsab fa de interesul public n susinerea lurii unor
decizii manageriale corecte;
Profesionitii contabili au un rol important n societate. Investitorii, creditorii, patronii i alte sectoare
ale comunitii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o
contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturi
competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. Atitudinea i
comportamentul profesionitilor contabili atunci cnd presteaz astfel de servicii au un impact asupra
bunstrii economice a comunitii i rii lor.
Profesionitii contabili pot rmne n aceast poziie avantajoas numai continund s ofere publicului
aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat.
Este n interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite
de profesionitii contabili c ele sunt executate la cel mai nalt nivel de performan i n conformitate
cu cerinele etice asociate acestor servicii.
Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi:
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie
din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a
contractului fa de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri
care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client.
2. Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
23
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit
unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de
etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
1.Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in
doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii
tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor
societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din
lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea
acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o
gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra
gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Biletul nr.22
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care
pot fi acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea
acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si
profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale
informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau
grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se
ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si
mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare,
pentru consolidarea sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile
comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat
dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea
24
2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosinta
terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea suprafetei terenului, exprimata
n hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta n urmatorul tabel:
(la data 01-ian-2007 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III modificat de Art. I, punctul 232.
din Legea 343/2006 )
CAPITOLUL III: Impozitul si taxa pe teren
Impozitul/taxa pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu constructii
Zona n cadrul
localitatii
II
III
IV
8.921
7.408
6.508
5.640
766
613
7.408
5.600
4.540
3.832
613
460
5.600
3.832
2.874
1.821
460
306
3.832
1.821
1.519
1.060
300
153
(la data 01-ian-2010 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III referinte de aplicare anexa 1 din
Hotarirea 956/2009)
PARTEA 2581: Norme metodologice Cod Fiscal
(1)Impozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa, n lei pe metru patrat de teren, n mod
diferentiat, n intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a)n intravilan:
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - # 1.pe ranguri de
localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - # 2.pe zone,
identificate prin literele: A, B, C si D;
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - # 3.pe categorii
de folosinta, astfel cum sunt evidentiate n tabloul prevazut la pct. 80;
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - # 4.prin
aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5) din Codul
fiscal;
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul
localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform
ncadrrii fcute de consiliul local.
(2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin
terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n
hectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
|______________________________________________________________________________|
|Zona n |
|
|cadrul |
- lei/ha*) - |
|locali|_____________________________________________________________________|
|tii |
Nivelurile impozitului, pe ranguri de localiti
|
|
|_____________________________________________________________________|
26
|
|
0 | I | II | III | IV | V |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
Norme metodologice:
78. (1) Impozitul pe teren se stabilete anual n sum fix, n lei pe metru ptrat de teren, n mod
difereniat, n intravilanul i extravilanul localitilor, dup cum urmeaz:
a) n intravilan:
1. pe ranguri de localiti, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV i V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C i D;
3. pe categorii de folosin, astfel cum sunt evideniate n tabloul prevzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor i a coeficienilor de corecie prevzui la art. 258 alin. (2), (4) i (5)
din Codul fiscal;
80. La ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin, n funcie de subcategoria de folosin, se are
n
vedere
tabloul
urmtor:
_____________________________________________________________________
| Categoria
|
Subcategoria
| Simbol |
| de folosin |
de folosin
| (cod) |
|___________________|______________________________________|__________|
| 1. Terenuri
| - construcii
| C |
| cu construcii | - curi i construcii
| CC |
|
| - diguri
| CD |
|
| - cariere
| CA |
|
| - parcuri
| CP |
|
| - cimitire
| CI |
|
| - terenuri de sport
| CS |
|
| - piee i trguri
| CT |
|
| - pajiti i tranduri
| CPJ |
|
| - taluzuri pietruite
| CTZ |
|
| - fie de frontier
| CFF |
|
| - exploatri miniere i petroliere | CMP |
|
| - alte terenuri cu construcii
| CAT |
|___________________|______________________________________|__________|
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localitilor, att n
cazul persoanelor fizice, ct i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele date:
a) rangul localitii unde se afl situat terenul;
b) zona n cadrul localitii prevzute la lit. a);
c) categoria de folosin;
d) suprafaa terenului;
e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin "terenuri cu construcii", suprafaa construit
la sol a cldirilor;
f) majorarea stabilit n condiiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul
impozitelor i taxelor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu pn la 20% de
27
consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu excepia taxelor
prevzute la art. 263 alin. (4) i (5) i la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, n cazul unui teren
amplasat n intravilan, avnd categoria de folosin "terenuri cu construcii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localitii unde este situat terenul: 0;
b) zona n cadrul localitii: A;
c) categoria de folosin: terenuri cu construcii;
d) suprafaa terenului: 598 mp;
e) suprafaa construit la sol a cldirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt, n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea
impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia
textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determin suprafaa pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafaa terenului deinut
n proprietate se scade suprafaa construit la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;
2. Se determin impozitul pe teren:
2.1. n tabloul prevzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate n
intravilan - terenuri cu construcii, n coloana "Nivelurile stabilite n anul 2006 pentru anul 2007 - art.
296 alin. (1)" se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona A din localitatea care are
rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafaa de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. 1, se nmulete
cu suma prevzut la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. avnd n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, n anul fiscal 2006
pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt majorarea impozitului pe
teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea
calculului, impozitul pe teren se nmulete cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit
prevederilor pct. 15 alin. (1), fraciunea depind 50 de bani se majoreaz la 1 leu, impozitul pe teren
astfel determinat se rotunjete la 478 lei.
Biletul nr.24
1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca
un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar
pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu
diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor
profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in
mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente
vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt
28
relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele
abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii
Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o
aciune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de
posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o
neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume
domeniu al contabilitatii
Biletul nr.25
1.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
2.Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen
adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s
presteze servicii de calitate.
Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai,
ingineri, geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel
tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale
profesiunii.
ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie
s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure
ce expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale
profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi.
Aceast asigurare se poate obine:
-fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic;
-fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic;
-fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale.
Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el
trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a ncepul).
BILET 26
1. Care sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile?
29
parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in
ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi
pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la
acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu
situatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau
contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite
sau de rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand
in aceasta categorie.
Biletul nr.30
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S
studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor
contabili:
a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau
angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i
b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i
aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.
Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate:
(a) obinerea unui nivel de competen profesional;
(b) meninerea unui nivel de competen profesional.
Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i
nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea
profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s
desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC)
prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n
ntmpinarea nevoilor publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili;
Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a
unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate i independena.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot
constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de
cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.31
33
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru
profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i
client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);
independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este
afectat de influene exterioare pe de o parte;
independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite
beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de
34
afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra
profesionistului contabil.
Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de
acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:
se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este
posibil,
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un
competitor al clientului;
profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict.
sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura
generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste
aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in
functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.
2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului
pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe
venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
urmtoarele:
a) venituri din activiti independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor,
d) venituri din investiii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activiti agricole,
g) venituri din premii i din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare,
i) venituri din alte surse.
16%
Biletul nr.38
1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta
apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa
poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune
o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul
contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
daca clientul a autorizat acest lucru;
-
daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara
profesionistului in functie:
-
sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la
organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de
functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator,
Biletul nr.39
1. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat
de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la
capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea
si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize
de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al
clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si
incheierii contractului dupa:
a)
evaluarea riscului;
b)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise,
acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
2.Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei
activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real.
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i
n strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile
publice;
d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie;
Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48
Biletul nr.40
1. Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta
adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa
presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in
cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili,
avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe
41
competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de
etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul
prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie
sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale
ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate,
el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
Liber-profesionistul contabil daca
- Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist)
care trebuie sa
cunoasca regulile de etica
2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie
sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
Biletul nr.41
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama
de urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este
sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict
interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
42
Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt
loc de munc.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din
venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun
a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in
seama?
Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.46
1. Pstrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de
predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract,
fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,
documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de
conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea
actiunilor n anul 2009 si apoi n anul 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele
fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul
societilor nchise, sunt venituri neimpozabile.
Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor
prevzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la
alin. (1) i (2) se efectueaz astfel:
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat
anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului
reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul
rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup
caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data
de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal
contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal
stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat,
i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd
plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mic de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
44
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mare de 365 de zile de la data dobndirii;
Biletul nr.47
1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea
regulilor de etic n ceea ce privete integritatea si obiectivitatea?
Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere
din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept
venituri din activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal.
I
mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste
in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a
depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind
venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul
anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului
anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin
completarea declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru
declararea veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15
mai 2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului
datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din
regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili?
Bilet 24 intrebarea 2
2. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1
Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si
bun-gust pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile
rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere
sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu
al contabilitatii
2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?
potrivit art. 80
45
(3) Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea
folosinei bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din
aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali.
(3^1) Pierderile din categoriile de venituri menionate la art. 41 lit. a), c) i f) provenind din
strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n
strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele:
a) reportul se efectueaz cronologic, n funcie de vechimea pierderii, n urmtorii 5 ani
consecutivi;
b) dreptul la report este personal i netransmisibil;
c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere
definitiv a contribuabilului. __._,_.___
Biletul nr.51
1. Raspunderea disciplinara.
Este o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc dispoziiile legii,
ale Regulamentului de organizare i funcionare al CECCAR, ale Codului etic naional al profesionitilor
contabili. Aciunea disciplinar pentru sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu
aciunea penal, civil sau administrativ, fie n afara existenei unei asemenea aciuni.
Principiul Penalul ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar.
2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele
fizice din cedarea folosintei bunurilor?
ART. 63 Pli anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor
(1) Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul unui an,
cu excepia veniturilor din arendare, datoreaz pli anticipate n contul impozitului pe venit ctre
bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.:
Sumele reprezentnd pli anticipate se achit n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei
luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie.
Pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz
potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraiei privind venitul realizat.
(2) Fac excepie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pentru
care chiria prevzut n contractul ncheiat ntre pri este stabilit n lei, nu au optat pentru
determinarea venitului net n sistem real i la sfritul anului anterior nu ndeplinesc condiiile pentru
calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activiti independente pentru care plile anticipate
de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, i impozitul este final.
Biletul nr.52
Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de
gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada
de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de
46
1
2
3
4
5
6
7
Audit statutar
Numirea se face de ctre AGA
Misiunea este plurianual sau
recurent
Se emite un raport de audit
Se supune anumitor prevederi din
Codul etic al profesiei
Misiunea este permanent
Misiunea se efectueaz prin sondaj
din cauza multitudinii de operaiuni
ce trebuie verificate
Nu poate avea imixtiuni n gestiunea
unitii
Audit contractual
Numire de ctre management
Misiune cel mult anual
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive
Misiune punctual
Misiunea poate presupune verificri totale
Poate avea natura unei consultane
sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca
accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
privind nominalizarea sa.
Biletul nr.55
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele
de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul
prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun,
furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel
compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist
contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar
si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa
de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent
trebuie s fac o meniune n raport.
Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile
fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n
cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare
2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a
afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la
acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este
un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea
pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul
acceptarii si incheierii contractului dupa:
d)
evaluarea riscului;
e)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei
profesiei;
f)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul
contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a
49
profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se
reziliaza.
Biletul nr.56
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in
timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care
trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.
2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu
(cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i
influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele
intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de
ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii,
efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de
organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.),
competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), competena managerial
(calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori
din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei
valoare obinut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii.
Biletul nr.57
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?
Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer exclusiv la
examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele chestiuni
particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit,
de baz.
2. Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?
Partea invizibila = goodwill
Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii.
Metode de determinare:
a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)
GW = CB ANC * i
i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
GW pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea depete pragul de rentabilitate
50
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obine valoarea goodwill-ului ce urmeaz s majoreze
valoarea patrimonial a ntreprinderii.
GW negativ (badwill): prin actualizare se obine valoarea badwill-ului care vine s diminueze
valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnificnd o penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficiena de
rentabilitate fa de exigenele pieei sau pentru exces de patrimoniu.
b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiar a ntreprinderii - pt
intreprinderi industriale mici si mijlocii
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre 1,5 i 5.
c) metoda indirecta neta
GW = Val. Globala ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala - VSN
Biletul nr.58
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale
financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar a
cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul
unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor.
Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar
lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n
ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii
financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar nchis la
data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele
elemente de baz:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de
opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din
situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.
- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii,
situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul
lor i cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
acesteia?
51
legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra
crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit
n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat
rubrica respectiv din situaiile financiare.
Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei
asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei
rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea
profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
GW = CB ANC x i
Biletul nr.61
1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.
Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabilete
procedurile i principiile fundamentale ct i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de
examinare asupra unor informaii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe
cele mai plauzibile ipoteze, ct i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidena
acestui standard examenul informaiilor financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de
exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual.
Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale auditorul trebuie s
reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac:
- ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor
financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt
coerente
cu
obiectivul
informaiilor
fi
nanciare previzionale;
- informaiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative
sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de
ipoteze teoretice;
- informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile
financiare istorice
2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?
n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi
grupate n: drepturi, relaii, active necorporale nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa
evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a
activelor necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill.
n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul
suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate
si/sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei
identificabile
Biletul nr.62
1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente
53
viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse
pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile).
Proiecii = informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la
aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai
plauzibile cu ipotezele teoretice.
Informaiile financiare previzionale pot cuprinde situaii financiare sau numai unul sau mai multe
elemente din situaiile financiare i pot fi pregtite:
- ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investiii, sau,
- pentru a fi difuzat la teri ca, de exemplu: prospecte sau informaii viitoare n scopul atragerii de
investitori; raport anual care formeaz informaii acionarilor, autoritilor sau altor pri
interesate,
informaii
cu
privire
la
trezorerie
prezentate finanatorilor etc.
2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a
patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i
anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe
rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care
poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwillului sau badwill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda bazata pe goodwill
Biletul nr.63
1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru
toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s
cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui
referenial contabil identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena,
integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa
de normele tehnice i profesionale.
Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstane
pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie
s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod
esenial proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate
nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ.
Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul
su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele
principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare;
54
studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele
planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
55
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor
evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care s-i
permit s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?
Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii,
angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a
acestora.
Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a
bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.)
minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n
ntreprindere.
Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic micornd
profitul i diminund valoarea goodwill-ului.
Biletul nr.65
1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei
asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul examenului limitat; raportul
trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n
toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i
lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de
audit nu este exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate
(sau norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel
de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nici o opinie de audit nu este
exprimat;
- exprimarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s
gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referenial contabil identificat;
- dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil
56
sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau
compilate fara audit, nici examen limitat.
2.Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii
substaniale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea
activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
Biletul nr.67
1.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
Necesitatea unui Cod etic const n:
- necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
- meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatorilor ai
serviciilor acestuia;
- confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili;
- necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului
din care face parte.
2. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si
valoarea pachetului.
Biletul nr.68
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, confidenialitate, profesionalism, respect
fa de normele etice i profesionale.
2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.69
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz
servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie
asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin
declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se
afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele
profesionale ale acestuia.
Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
58
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.70
1. Explicai principiul competenei n audit.
Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden,
fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice
ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii
i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le
are.
Competena profesional are n vedere:
- obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces,
examen de aptitudini;
- meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie
(normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i
internaionale n materie.
2.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de
schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.71
Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului
cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele
informaii;
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor
de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;
respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un
potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea
(pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client
sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea
informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
59
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.72
1. Conceptul de independen n audit.
Componentele independenei sunt:
- Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin starea de spirit care
nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul
profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden
profesional;
- Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea faptelor i
circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter persoan, logic i informat (deinnd
toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la
concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau
grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament
profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c
importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat,
care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.
2.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat
n categoria microntreprinderilor?
o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele
condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6);
b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale.
(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice
romne care:
a) desfoar activiti n domeniul bancar;
b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu
excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii;
c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultanei i managementului;
d) au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de
angajai.
Biletul nr.73
Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile
microintreprinderilor ncepnd cu anul fiscal urmtor, daca:
60
Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul
dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului
clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fa de client
Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care
a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care
poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un
client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii)
profesionistului fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare
sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa
de client).
Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii,
sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.76
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,
promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca
fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat
raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al
aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului
n litigiile lui sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri.
Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
Biletul nr.77
Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu
cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al
acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau o ruda apropiata
cu
funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen direct i
important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al
cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii
obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea
acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele
care gestioneaz patrimoniul clientului).
In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia
evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele
intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale
tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc
62
bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru,
de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in
contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin
alte doua texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o
persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre
autoritatile fiscale din alt stat membru;
art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu
drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau
achitate pentru achizitii.
Biletul nr.80
1.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste msuri constau n:
- aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de
persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor
financiare) corect;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de
validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei vnzri la distan care se
efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia, locul livrrii se consider n Romnia dac livrarea
este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care
beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan neimpozabil i dac sunt
ndeplinite urmtoarele condiii:
a) valoarea total a vnzrilor la distan al cror transport sau expediere n Romnia se
realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit vnzare la distan,
inclusiv valoarea respectivei vnzri la distan, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul
pentru vnzri la distan de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete prin norme; sau
b) furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea
vnzrilor sale la distan, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n Romnia, ca
avnd loc n Romnia.
(3) Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor la distan de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din Romnia, altele dect
persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a).
Biletul nr. 81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de
cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea
mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind
independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si
auditor care ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;
64
locale ale Corpului trebuie sA ia n consideraTie toate plngerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie
introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o pl
ngere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA. Trebuie ntotdeauna
nStiinTat membrul mpotriva cAruia se face plngere, precum Si cel care a fAcut plngerea.
Acolo unde existA o disputA, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplinA ale
filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi at
t membrii, ct Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul ncAlcArilor
trebuie sA fie luate n consideraTie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
Faptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine ndreptATitA sA solicite plata
de cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi amnatA.
In cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei intervine
n cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a intervenit faptul generator.
Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacA
factura este emisA nainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a intervenit faptul
generator
Biletul nr.83
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
66
Art. 1321
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri
este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n
care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n
scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i
n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se
ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata
taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate
solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de
TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel:
a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin
nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei
intracomunitare i a taxei aferente;
b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal,
restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare.
Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri de TVA conform art. 153
sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziioneaz n Ungaria (locul unde se ncheie transportul bunurilor)
bunuri livrate din Frana. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de TVA, dar
comunic furnizorului din Frana codul su de nregistrare n scopuri de TVA din Romnia, pentru a
beneficia de scutirea de tax aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Frana. Dup
nregistrarea n scopuri de TVA n Ungaria i plata TVA aferent achiziiei intracomunitare conform
art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n
67
Romnia aferente achiziiei intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 1321 alin. (2)
din Codul fiscal.
(3) n conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, n cazul n care pn la data
la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziia intracomunitar efectuat n statul membru care a
atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana
impozabil face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata TVA n statul membru unde
se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 1321 alin. (2) din
Codul fiscal.
(4) Obligaiile prilor implicate n operaiuni triunghiulare prevzute la art. 1321 alin. (5) din
Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."
Biletul nr.84
1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare
interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional
referitor la probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
pregatire sau experineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat
sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si
uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie
aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si
procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in
numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind
contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului,
initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme
semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau
cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre
angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie
decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar
datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara
o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa
vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la
68
bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt
considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei
revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA, va aplica
mecanismul taxarii inverse. n situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va
trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de acest
serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de
servicii, exista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie din
Germania catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal,
serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. ntrucat prestatorul nu este stabilit in
Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa si
inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene
n situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre
beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul
fiscal, numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al TVA,
serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de transport face obiectul regulii B2B,
serviciul nu se raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie stabilita in
Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in Romania, daca se face
dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana
impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca serviciul este
realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe
transportul.
Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri
catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii in
Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de
serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse daca este
inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in care clientul nu este inregistrat in scopuri de
TVA, va depune un decont special de taxa. O astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie
intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia
recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din Elvetia
catre o companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul
fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul
fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. ntrucat prestatorul nu este stabilit in Romania,
clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19
din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii, aceasta operatiune nu se
raporteaza in declaratia recapitulativa. ncepand cu data de 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri
direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.85
1. Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
70
Exista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza
de scutire sunt:
modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care
realizeaza in principal transport international de persoane si/sau de bunuri;
lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale achizitionate sau importate cu scopul de a fi
supuse unor astfel de lucrari in Romania, si transportate in afara Comunitatii de catre sau in numele
prestatorului sau beneficiarului (daca acesta nu este stabilit in Romania);
lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv.
Cine este persoana obligata la plata TVA in Romania in cazul serviciilor de expertiza si lucrari
efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
n principiu, este prestatorul. Prin exceptie, obligat la plata taxei va fi beneficiarul daca:
prestatorul nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, si
beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA in Romania.
Cum se face plata TVA la bugetul statului pentru serviciile de expertiza si lucrari efectuate asupra
bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania?
Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu TVA din Romania.
Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel:
daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata
si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de TVA;
daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de TVA si va
plati efectiv taxa la bugetul statului.
Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de TVA in Romania (in afara
situatiilor in care se aplica masuri de simplificare)?
a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare/expertizare, care sunt transportate din alt Stat Membru, va
inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara TVA, in care va inscrie
mentiunea neimpozabil in Romania. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de TVA din alt Stat
Membru si bunurile parasesc Romania dupa efectuarea serviciilor. n mod similar va proceda si in
situatia in care bunurile sunt importate in Romania de o persoana nestabilita in Romania si ulterior
bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din Romania, dupa prelucrare produsele obtinute fiind
transportate in alt Stat Membru.
b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu
transmite un cod de TVA din alt Stat Membru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc Romania,
prestatorul din Romania va factura cu TVA serviciile sale.
c. Orice prestator care este stabilit in Romania si presteaza lucrari sau expertize asupra bunurilor
mobile corporale sau expertize care nu au locul prestarii in Romania, din perspectiva legislatiei de TVA
realizeaza operatiuni neimpozabile in Romania.
Cum va proceda un beneficiar din Romania inregistrat in scopuri de TVA, care primeste o factura
de lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in Romania?
a. Daca bunurile sunt transportate din Romania in alt Stat Membru, unde se efectueaza
lucrarile/expertizele, dupa care bunurile se intorc in Romania, serviciile sunt impozabile in Romania,
daca beneficiarul a transmis codul sau de TVA din Romania prestatorului. Persoana din Romania va
inscrie bunurile transportate in registrul nontransferurilor. Beneficiarul din Romania va efectua plata
TVA astfel:
- daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata
si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de taxa pe valoarea adaugata;
- daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de taxa pe
valoarea adaugata si va plati efectiv taxa la bugetul statului.
b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat Membru, dar beneficiarul din Romania nu comunica niciun
cod valabil de TVA, lucrarile vor fi facturate cu TVA din Statul Membru unde serviciile sunt efectiv
72
prestate.
c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul Romaniei de un prestator nestabilit in Romania,
operatiunile sunt impozabile in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, daca
beneficiarul nu a comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA din
Romania. Plata TVA-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a)
Obligatii de raportare speciale OMEF 1372/2008
n situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
registru special registrul bunurilor primite.
n situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
registru special registrul nontransferurilor.
Important! Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa
fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare.
Biletul nr. 86
1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei
misiuni de audit de baza?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu
privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform
cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele
Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare
solicitat de legislaie sau de reglementri.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul
prestarilor de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul
este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
Biletul nr.87
1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor
contabili din Romania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE
din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n
dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat
calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au
constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat:
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
73
(15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Ministerul Finanelor Publice,
prin direcia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a
dreptului de deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a) s aplice o pro-rata special;
b) s aplice o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice;
c) s-i exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu
prevederile alin. (3) i (4), pentru toate operaiunile sau numai pentru o parte din operaiuni;
d) s in evidene distincte pentru fiecare sector al activitii sale economice.
(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplic i pentru pro-rata special prevzut la alin. (14) i
(15). Prin excepie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata special se vor lua n
considerare:
a) operaiunile specificate n decizia Ministerului Finanelor Publice, pentru cazurile prevzute la
alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operaiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevzute la alin. (14)
lit. b) sau la alin. (15) lit. b).
Norme metodologice:
(1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac bunurile sau serviciile
achiziionate pot fi alocate parial activitii care nu d drept de deducere i parial activitii care d
drept de deducere, nu se aplic prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei
pe baz de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul achiziionrii acesteia
partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de scutire i partea de cldire care va fi
alocat pentru nchiriere n regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare prii din cldire care
urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va deduce taxa aferent prii din
cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim de scutire.
(2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaiunile imobiliare reprezint operaiuni
de livrare, nchiriere, leasing, arendare, concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu
bunurile imobile.
(3) O operaiune este accesorie activitii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele
condiii:
a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse tehnice limitate privind echipamentele i
utilizarea de personal;
b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; i
c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei deductibile aferente operaiunii,
sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice prevederile art. 147 n ce privete
posibilitatea exercitrii dreptului de deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri
destinate operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus.
(5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat erori n calculul pro rata
definitiv pentru perioade anterioare:
a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata utilizat, persoana impozabil
are obligaia s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin.
(2) din Codul fiscal;
b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata utilizat, persoana impozabil
are dreptul s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2)
din Codul fiscal.
Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste
erori."
Biletul nr.88
76
drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o
masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care
genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de
ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.
Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri
financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in
scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii
ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are
obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea
adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont
depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau
minus, dupa caz.
Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care
ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153,
persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu
plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul
Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare.
Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA,
conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
Exemplul nr. 1 - bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza
un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral
taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita
scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea
taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA.
Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv.
Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare
(2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in
decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani =
24.000 lei TVA deductibila de ajustat.
Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.
Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la
rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus.
In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate
sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital,
urmatoarele informatii:
- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
- taxa deductibila aferenta bunului de capital;
- taxa dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.
Biletul nr.90
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt
urmtoarele:
79
A la J.:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:;
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare;
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control;
EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive;
EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament;
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate.
2. Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri.
Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de
TVA fara drept de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA.
Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de
bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere.
Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie
similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
- inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
- inchirierea seifurilor.
In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie taxata, exista posibilitate de a
se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea la Administratia financiara a unei notificaru privind
optiunea de taxare. Apoi, daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o
alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea TVA.
Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din
cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate,
daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa
solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de
platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor
imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de taxare.
Bilet nr. 92
1. Rolul si importanta dosarului permanent.
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat
durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioar,
dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea
de la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a ntreprinderii.
2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor
impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i
cheltuielile cu impozitul pe profit;
Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilitii trebuie fcut diferena ntre:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea vnzrilor (cheltuieli de reclam i publicitate) i
bunurile acordate ca protocol din parte casei care au o deductibilitate limitata de 2 % i sunt condiionate de
profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau n buturi alcolice i tutun, taxa pe valoarea
adaugata, aferent nu este deductibil fiscal i trebuie s se ncadreaza n plafonul de 2%.
Biletul nr.93
81
seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului
sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde
se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un
cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile.
Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de
TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa,
decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu
directiva a VIII-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat
membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export
sau import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand
persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in
Comunitate.
Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile
precedente;
- PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.
2. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele
metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda
bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete
raportul de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la
societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri
sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,
diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care
fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net
84
85
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.2. Diagnosticul commercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.96
1.Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se
poate formula astfel:
Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast
practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri
i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31
decembrie......n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea
exerciiului i pierderile cumulate la........
Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent,
situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a
contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu
prevederile legale i statutare.
2.Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
- Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efecturii evalurii
Biletul nr. 97
1.Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
Rap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c
auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor
intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat.
ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare pregtite i
prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care
situaiile financiare au fost nchise i aprobate.
2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de
preturile pieei
Biletul nr.98
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
86
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor
anuale.
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
Biletul nr. 99
1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori
ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut
controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut
efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul
ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat
n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru
cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31
decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar
pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i
sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze
de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Biletul nr. 100
1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere.
Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare:
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii
la 31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul
nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari
a cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare
acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
87
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produciei sau n determ
mrimii stocului (cantitilor)
- nerespectarea principiului independenei exerciiului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la
data nchiderii exerciiului;
- neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor;
- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii).
Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este
suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra
poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului.
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:
- natura dezacordului;
- postul i suma respectiv;
- influena asupra rezultatului net.
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o
intreprindere redresabil (in locul optiunii falimentului)?
Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor
strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica
efectuata de ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.
Biletul nr. 107
Continutul raportului de audit
Raportul de audit trebuie s conin:
- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile
financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei
financiare generale a intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in
totalitate, in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza
acestora?
Bilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca
patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n
condiiile normale ale pieii.
Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii
economice sunt:
91
Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel
incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane);
Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat)
Biletul nr. 108
1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu
publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o
entitate;
-instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite
in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Biletul nr.109
Rolul si continutul notei de sinteza
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un
instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i
stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de
la cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei
finale.
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- poziia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii
lucrrilor i n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea;
- domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului;
- o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele
care nc nu au fost acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative
care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu:
- evoluia principalelor elemente din situaiile financiare;
- produse (activitai) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii.
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o
rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinite) de timp?
Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de
fructificare: [(1+a) -1]/ a
92
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al
perioadei, la o rata de actualizare fixa a.
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:
Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru
ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y
X = Y * factorul fondului de reducere
Biletulnr.110
1.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune.
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c
normele au fost respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum
urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor;
-coninutul bilanului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe
sau mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura
misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor
si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in
care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an=
(1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit+profit nerepartizat
Biletul nr.111
Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor nenelegeri ntre auditori i
conductorii clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile verbale primite de
auditor cu privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se
poate atepta n mod rezonabil s obin elemente probante.
93
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc
ntreprinderea recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au
aprobat. Scrisoarea de afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de
influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la
conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le
consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;
- ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe
care numai ea le deine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de
ctre auditori.
Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint
un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern,
susceptibile a avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate proceseleverbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele
de.....i.....i..... .
- Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror
nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare.
- Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile
financiare s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri,
active date n garanie (ipotecate), active vndute.
- Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea
contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este
contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia
celor menionate n nota.....la situaiile financiare.
- Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe,
iar n nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor.
- Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment
posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a
produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile
financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu
este prevzut.
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cashflow-urilor?
Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la
finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului
94
i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de
audit. Apoi, auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului i obiectivitatea lui. n
plus, auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c
ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situaiile financiare.
Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni despre utilizarea lucrrilor
expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in
cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletul nr.115
1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul n situatiile financiare a
evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data nchiderii exercitiului, care pot fi de
doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care existau la data nchiderii exercitiului;
sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nchiderii exercitiului; sunt
evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nchiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n
considerare incidentele evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor
financiare ct si asupra raportului sau, distingndu-se trei etape:
fapte descoperite pna la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare
estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare
nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n
unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva inflationista. n acest caz, rata de
actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.116
1.Faptele descoperite pn la data raportului de audit.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante
suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita
ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor
financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data
raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele
posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac
acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele
anexe la situaiile financiare.
Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul
va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i
necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
97
dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei
ateptate de pia, se poate obine un goodwill;
dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare
ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
Biletulnr.118
1.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.
Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie.
Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui
eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele
respective cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla
msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia
situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport
asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii
fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor
98
financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor
financiare corectate.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate
persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s
utilizeze raportul su.
Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci
cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o
informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii
financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct
de asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si
anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.119
1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile
fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de
audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se
asigure c:
soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor
financiare ale exerciiului n curs;
soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost
ajustate retroactiv;
politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant,
sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe.
Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual
poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu
privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n
imposibilitatea de a emite o opinie.
2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand
se determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct
de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii
integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 120
1. Examenul situatiilor financiare
99
Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente
de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe
baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare.
Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord
cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel
activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt
coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i
reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate inform de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale,
fin i rezultatele obinute.
Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i
ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o
imagine fidel clar i complet:
- poziiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situaiei financiare.
n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i
satisfacerea unor reguli generale i particulare.
Reguli generale:
- bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;
- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i producie n curs de execuie;
- conturile de teri;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
- examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de
venituri;
- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli.
In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea,
analiznd n mod deosebit:
- evoluia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i
pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
100
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se
determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?
pe baza de cost metoda identificarii;
- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale,
precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la
tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de
Contabilitate nr. 24 Pri legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante
referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la
informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o
influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica
existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu:
- opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i
cdiii de ramburs neobinuite;
- operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic;
- operaii a cror substan difer de forma acestora;
-operaii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii;
- operaii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de
administraie;
- acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conveniilor de mprumut;
- examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie;
- examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate;
- obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate
cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile
financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de
actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i f) / (1+f)
f rata inflatiei
Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care nu in seama de inflaia
viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include inflaia, numit rat de actualizare deflatat.
Utilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pieei
care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De
101
aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil
deflatat.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel:
dac rata inflaiei este mai mic de 10%:
r deflatat = r nedeflatat f
dac rata inflaiei este mai mare de 10%:
r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.
Biletul nr. 122
1. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.
n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii
de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la
elaborarea situaiilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra
valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau
recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori;
- marje brut de autofinanare negativ;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden;
- refuzul creditelor furnizori;
- prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere;
- pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali;
- micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz;
- proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave;
- schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra
intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat
convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce
privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n
anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei
incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii.
Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii:
- a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine
semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile
de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va
introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabil;
- situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su
profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el
va emite o opinie defavorabil;
- conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier
complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul
su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i
102
- sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile
dect sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc.
Tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a
ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile
la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea
fiscala
Sondaje
asupra
ansamblului
mulimii
Definirea
Este suficient
obiectelor i
un
control D
alegerea
prin sondaj?
a
mulimii
(masei)
Mulime
a
conine
element
e cheie?
Verificare
D a
D Controlul tuturor
a elementel a elementelor cheie
or cheie
este
suficient
?
Controlul tuturor
Nu
elementelor cheie
plus
sondajele
asupra
restului
mulimii
2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in
el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.128
1.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe
care i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile
care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii (criterii) de calitate
pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor
2.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al
evalurii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice
lichidarii judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele
pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a
tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus
diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor
corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu
operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota
cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 129
1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare
106
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de
rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc
i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea
identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a
acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i
stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de
extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct
mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita
intreprinderii;
- ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calit unui
control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr
de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Program de control
Dosar
- controlul imobilizrilor Exerciiu
Auditor:
Data crerii:
Viza responsabilului:
Data actualizrii:
Mrimea
Fcut de
Referina
Controale de efectuat
eantionului
la data de .
(Foaia de lucru)
Verificarea achiziiilor Sume mai mari de Ionescu
A6
exerciiului pe baz de 75.000 mii lei
16/03/95
comenzi, facturi i
recepii
Ref:
Pag:
Data:
Probleme
ntlnite
Nimic
2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele
ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun
de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de
patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 130
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
0
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care
a ajuns auditorul;
1
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima
parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si
incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific
bilantului functional?
107
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice
omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin
raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net,
CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul
misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv
de audit.
4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control,
precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al
echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.
2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata
in cazul unei evaluari economice?
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu
pe baza starii effective a bunului respective.
Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
110
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de
randament dobanda la obligatiunile de stat.
Biletulnr.137
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
1. Faza initiala;
1
- Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2
- Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
3
- Aprecierea controlului intern;
4
- Controlul conturilor;
5
- Examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
6
- Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
7
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri
proprii
Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s
aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli
profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate
msurile necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe
baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care
presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i
misiunile de audit contractual.
111
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de
misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract
adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile
viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a
naturii sau importanei activitilor clientului su.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dobnda la datoria de la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Pli din impozite pe exploatare
= Profit net dup ajustri fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT
- NFR
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
-Cheltuieli de capital
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT
+ Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor
- Dividende prefereniale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR
Bilet nr. 139
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de
misiune de audit.
Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii
i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
112
profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile
n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al
profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod
performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile
i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i
gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil.
Biletul nr. 144
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i
utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt
cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin
legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele
contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game
largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs
de informaii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referinele urmtoare:
standarde internaionale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile naionale;
alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i
prezentarea situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele
Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind:
Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..
3. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de
indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii
sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera
servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist
contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu
atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale
competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar
117
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.148
1.Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de
control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma
urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca
un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru
a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor
curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini
obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in
mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente
vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt
relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele
abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
Biletul nr. 149
1.Care este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de
operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici
prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui
sistem contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
120
- examinarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o
norm legal sau profesional sau o reglementare.
1. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor
indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant
pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a
bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant :
bilant contabil, bilant economic, bilant functional
Biletulnr.154
1.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz
(verific) i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti
i operaii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
Elementele de baz ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic;
- obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii,
n totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n
funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar
i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de
entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
2.Definii valoarea de pia.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza,
prudent si fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
Biletul 155
1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?
Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si
independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente
fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist
contabil cu character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte
elemente ale auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti in ansamblul lor n vederea exprimrii unei
opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara i completa a poziiei, situaiilor financiare si a
performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit;
2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii
(7) Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce
n funcie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz:
a) cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului
fiscal de referin;
b) cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de ani i 50 de ani inclusiv, la
123
societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea
bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai.
Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data
cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.
Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine
seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de
exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN)
VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active obinute prin nchiriere sau leasing
- Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor
- Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n functiune
VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut
- Datorii nepurttoare de dobnzi
- Avantaje care depesc condiiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial brut - Datorii totale
2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin
rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.
- ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns,
s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare
dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis
verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele
reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale,
fr a fi limitate doar la acestea, sunt:
expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost
stabilita
falimentul
reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea
aplicabila
societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta
intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi
indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Biletul nr.163
1 Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie
aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
2 Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot fi
efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n
efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz,
evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i
impieteze integritatea i obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca
membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto
rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei
expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl.
- Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu
de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau
solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia
acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul
de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.
- Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al
profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
-Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n
scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire.
127
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale,
daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din
capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un
membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
Biletul nr. 168
1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.
BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmeSte, potrivit legii. BilanTul
contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are
lichidatorul?
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este
obligat sa ceara
deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere
deschiderea procedurii
insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Biletul nr.169
1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
2.Explicati conceptul si tipurile de independenta.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului
ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat
judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate
sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului
contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului
contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber
fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu
integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor
forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii
sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
130
a.
cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti)
pot fi lezate;
b.
cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de divulgare:
profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii
care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate
sau nejustificabile;
profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt
destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de
informatii;
profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica
responsabilitatea sa.
n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.
Biletul nr. 174
Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea
raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot
formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea
raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data
convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul
final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la
ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa
faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen
de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul
averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4
alin. (4).
Bilet nr. 175
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea
de insolventa?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de
orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca
aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat
mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei
133
juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care
au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.176
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti
pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30
de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este
iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate,
cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.
Bilet nr. 177
1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
2.Ce se intelege prin procedura falimentului?
Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care
se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat;
Bilet nr. 178
1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia
acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere
fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii,
nu
sunt
folosite
din
diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului
asupra juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt:
pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si
regula de actualizare
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu
factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam
cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n
Despre obiectivitate.
activitatea i averea sa, precum i lista cuprinznd plile i transferurile patrimoniale fcute de el n
cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2
lit. d) i e) din Codul de procedur civil
Biletul nr.183
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents?
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se
nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul
capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S
CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei
n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor
menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n
condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului
societilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea
meniunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi
trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil
i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul
procedurilor de insolven.
Bilet nr.184
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
138
jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la
afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care
procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d
ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la
votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la
art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul
definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
Biletul nr. 187
1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai
mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
servicii de contabilitate;
audit;
fiscalitate;
consultants manageriala;
management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr. 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi
cu influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate
si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si
transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.
Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite
urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari
pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la
depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in
standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale
140
Biletul nr.189
1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra
valorii acesteia?
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii
rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana,
care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a
economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in
materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor
pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea
colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei
contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea
integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru
imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu
atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a
resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern
corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite
ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in
sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea SarbanesOxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul
fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient
de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat
crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea
publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt
supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un
organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul
de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte
in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca
stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar.
Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o
procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma
responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale
firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a
firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii
calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
141
Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre
activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Metode- vezi Bilet.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor
contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita
a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului
depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii
aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin
faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si
a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public,
iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii,
in afaceri, in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica
durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale
nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii
si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza
in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme
informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in
consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei
contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 191
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea
2.Despre competenta profesionala si prudenta.
130.1 Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili
142
urmtoarele obligaii: (a) s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru
a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
i (b) s acioneze cu atenia necesar i in conformitate cu standardele tehnice i profesionale in
vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale.
130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci solide in utilizarea
cunotinelor i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competena profesional poate
fi imprit in dou faze distincte:
(a) dobandirea competenei profesionale; i
(b) meninerea competenei profesionale.
130.3 Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i inelegerea voluiilor
tehnice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea
profesionistului contabil s ii dezvolte i s ii menin capacitile de a aciona
Competent in mediul profesional.
130.4 Prudena implic responsabilitatea de a aciona in concordan cu dispoziiile privind o misiune,
cu grij, meticulous i la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care
lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregtire i o
supraveghere corespunztoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiineze clienii, angajatorii sau ali
utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective.
Biletul nr.192
1.Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care
ndeplinete cumulativ 4 condiii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
143
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt
fuziuni, divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare;
se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare,
de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie
care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depend de
urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta
necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii
BILETUL 193
1. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea
capacitatii beneficiare:
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
1.Ce este auditul intern?
144
Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in
scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de
conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din
exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si
managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii
economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii
organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii
economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica
metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
Biletulnr.194
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile
si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?
- Influeneaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal
- nltur amortizrile n exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
1. Statutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei,
situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a
sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare ;
Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii ,
dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile
financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca
activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa
contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei
nerespctari a procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a
145
Biletulnr.196
1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a
determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor
reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o
intreprindere cu productie integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea
intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006
privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din
partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind
pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
146
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii
contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa
reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii
,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa
reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de
afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza
unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea
societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul
societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale
ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa
incetarea mandatului de administrator.
Biletui nr.197
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei
resigurri referitoare la:
-acurateea declaraiilor financiare;
-continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
-existena unor fraude;
-respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.
2.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, nlimitele
obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de
actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor.
Biletul nr. 198
1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit
prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de
147
directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea
impus de ndatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia
ndeplinirii atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de
neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i
auditorului financiar.
(5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru
omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor
consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau
auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la
mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
Biletui nr.199
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
(1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. nlipsa unei stipulaii
contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.(2)
Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fimputernicii s reprezinte
societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor.(3) Prin acordul lor
unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionndmpreun pot mputernici pe unul
dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni.(4) n cazul n care consiliul de
administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii n conformitate cu art. 143,
148
acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat
cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un
asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul
constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de
supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul
de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru
independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa
detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale
de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este
obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin.
(2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de
vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea
de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesulverbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al
consiliului.
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar
evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a
estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a
operaiunilor de conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfurat.
Biletul nr.202
1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
150
valoarea de rentabilitate
2.
Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si
comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi
specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
Biletul nr.206
1.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz
ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de
ntreprindere.
2. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau
auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n
situaiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale;
-auditul financiar asupra situaiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a
fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei
pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit
financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de
audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de
audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer
numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de
vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul
celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
152
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate
cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat
aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea
acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand
in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor
ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin.
(4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,
respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de
emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris,
cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv
de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
155
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul
social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni
in schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii
modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului,
ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului,
de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului
de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si
publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.
Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea
reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare
se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie
156
d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social
sau de capitalul social n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu
exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul
dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi
asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un
singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas
hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate
cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca
ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar
dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.
Biletul nr.210
1.Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul
unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a
fluxului de numerar
K-g
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
Societatea se dizolv prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
-imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
-declararea nulitii societii;
-hotrrea adunrii generale;
-hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum
nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
-falimentul societii;
-alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu
cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta
fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care
se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind
constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in
baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
157
158