Sunteți pe pagina 1din 6

RADIATIILE ROENTGEN ( X)

a) Natura si proprietatile razelor X.


Radiaia X, este o radiaie electromagnetic, cu lungimea de und intre 0.01 si 50 nm, n
medie de 1000 de ori mai mic dect cea a luminii.
Se produc raze X ori de cte ori electroni aflai n micare rapid, se lovesc de corpuri
materiale, unde produc dislocri de electroni de pe orbitele energetice ale atomilor acestor
corpuri. Pentru a se menine echilibrul, electronii de pe orbitele mai periferice, ale corpului izbit,
vor lua locul electronilor dislocai de pe orbitele mai centrale. Din acest salt de pe un nivel
energetic pe altul, n sensul menionat mai sus, rezult un fascicol de fotoni, care constitue
razelele X.
APARATUL RNTGEN
Aparatul este compus din:
- prile principale : tubul emitor de raze X, transformatoarele, kenotroanele, ecranul.
- prile secundare: masa de comand, stativul, cablurile etc.
1. Tubul emitator de raze X este Tubul Coolidge (Fig) ce reprezinta un tub de sticl
vidat (vidul trebuie s fie destul de naintat) i conine un catod dintr-un material greu fuzibil
(poate fi wolfram) nclzit prin trecerea unui curent electric i un anod (tot dintr-un material greu
fuzibil (wolfram, molibden, reniu). Prin nclzire catodul emite electroni (efect termoelectronic)
iar electronii sunt puternic accelerai de cmpul electric dintre catod i anod (tensiunea poate
depi 100 kV). Electronii catodici, cu energie corespunztoare curentului de nalt tensiune din
tub, lovind anodul produc n atomii metalici ai acesteia, fenomene de ionizare i deci punerea n
libertate de electroni. Fiecare electron catodic se comport ca un proiectil n stare s smulg
atomilor anodici electroni de pe o orbit mai periferic sau mai central a acestora, cu preul
cedrii energiei lui. Electronul smuls din anod poart numele de fotoelectron i se comport la
rndul su fa de atomii anodici din jur ca un nou proiectil.
Radiaiile X iau natere ca urmare a interaciunii dintre electronii animai de viteze mari,
plecai de la nivelul catodului i atomii anodului. Aceste aciuni mbrac aspectul de coliziune i
de frnare astfel nct fasciculul de raze X este format din radiaii caracteristice i radiaii de
frnare.
1

2. TRANSFORMATORII
Transformatorii electrici au drept scop transformarea curentului electric alternativ, cu o
anumit diferen de potenial i intensitate (tensiune mic i intensitate mare), ntr-un curent
electric cu diferen de potenial adecvat scopului nostru.
3. Chenotroane (supape sau ventile),
Sunt dispozitice cu seleniu folosite pentru a preveni trecerea curentului electric n sens
invers, pentru a asigura permanent negativ la catod i pozitiv la anod in scopul prevenirii arderi
filamentului catodic
4. ECRANUL APARATULUI RNTGEN
Ecranul reprezint partea aparatului pe care se formeaz imaginea radiologic. El este
prevzut cu o folie de 35/35cm impregnat cu sruri fluorescente (platinocianura de bariu,
sulfur de zinc, tungstatul de calciu), care au proprietatea de a lumina atta timp, ct asupra lor
acioneaz razele X. Fasciculul heterogen rezultat din absorbia razelor X care strbat corpul,
produc grade diferite de luminozitate a ecranului.
n faa foliei se gsete un geam impregnat cu sruri de plumb, care au rol de protecie.
Imaginile radiologice obinute pe ecran pot fi radiografiate pe film, ecranul fiind prevzut cu un
sistem special de efectuare a unor radiografii de ansamblu sau seriate.
Proprietiile radiaiei X sunt
-

propagarea in linie dreapta, sub forma de raze, la fel ca lumina;

intensitatea lor scade invers proporional cu ptratul distanei;

penetrabilitatea; spre deosebire de radiatiile luminoase, care sunt oprite de ecrane opace

subtiri, radiatiile X trec fr dificultati prin mediile materiale;


-

atenuarea; sunt absorbite sau difuzate de corpurile prin care trec

determin fenomenul de luminiscen; sub influen radiatiilor X anumite sruri

(platinocianura de bariu, sulfatul de zinc) devin luminoase, fenomen numit si radioluminiscenta;


-

impresioneaz emulsia fotografic, acionnd asupra srurilor de argint i permit astfel obinerea

de radiografii.;

produc ionizare, gazelor prin care trec;


au efecte biologice asupra esuturilor vii, prin ionizrea i excitarea atomilor, care produc
reacii n materia vie.

b) Imaginea radiologic mod de formare,semnificaie, particulariti


Imaginea radiologic se formeaz avnd la baz proprietile razelor X de a se propaga n
linie dreapt, de a ptrunde i a fi absorbite de organe i esuturi, de a produce luminescena
ecranului fluorescent sau fosforescent, de a impresiona filmul radiografic.
Pe filmul radiografic reprezentarea este invers celei de pe ecranul fluorescent, zonele
luminoase vor aprea negre (radiotransparente), iar zonele ntunecate albe (radioopace)
Absorbia inegal determin relieful radiologic constituit din nuane de umbr i nuane
de lumin (grade de opacitate i grade de transparen), care creeaz contrastul natural ntre
diferite organe i esuturi avnd ca rezultat imaginea radiologic care red forma acestor organe
i, de multe ori, structura esuturilor.
Substane de contrast folosite in radiodiagnostic
Pentru ca un organ sa iasa in evidenta, trebuie ca acel organ sa aiba o capacitate proprie,
mai mare sau mai mica, de absorbtie pentru razele Rontgen. Exista organe care nu pot fi puse
in evidenta dect daca se creeaza, cu mijloace artificiale, contrastul necesar. Acesta se realizeaza
ci ajutorul substanelor de contrast, care pot diminua opacitatea sa numitele contraste clare sau
transparente (exemplu: aerul filtrat, CO2 ) sau care maresc opacitatea, contrastele opace cum
sunt substanele pe baza de iod sau bariu.
Sulfatul de bariu sau barita, utilizat sub forma de suspensie in apa si administrat pe cate
orala permite vizualizarea aparatului digestiv, fiind insolubil si bine tolerat. Substanele de
contrast iodate (compusi oganici cu iod) pot fi solubile sau insolubile in apa. Cele solubile in apa
pot fi administrate prin injectarea in vena pentru efectuarea de urografii, colangiografii,
angiocardiografii, sau in artere, pentru arteriografii. Unele sunt introduse direct in uretra, vezica,
ureter (uretrografie, cistografie, pielografie retrograda, histerosalpingografie).
Formarea imaginii
a) Radioscopia (RS, fluoroscopia)
Ea const n examinarea la ecranul aparatului Rentgen a imaginilor pe care le formeaz
fasciculul de raze X, dup ce a traversat o anumit regiune anatomic i se bazeaz pe
urmtoarele proprieti ale razelor X: propagare n linie dreapt, penetrabilitate, absorbie inegal
i fluorescen.
Aceasta metoda permite sa se obina rapid o vedere de ansamblu a regiunii examinate si da
relaii privind aspectul morfologic si functional al organului investigat; permite studiul de
3

ansamblu al organelor, a raporturilor dintre ele, mobilitatea acestora, identificarea unor puncte
dureroase (apendice sau colecist). Prin intermediul RS este posibil examinarea organelor
respiratorii, a sistemului cardiovascular, a tubului digestiv.
Avantaje:
- metod ieftin;
- permite examinarea aspectului morfologic i funcional al organelor;
- permite disocierea imaginilor, prin posibilitatea examinrii bolnavului n mai multe
incidene.
Dezavantaje:
- nu identific leziunile mici (sub 5-6 mm);
- metod subiectiv;
- nu se obine un document pentru controlul ulterior;
- iradiaz mult bolnavul.
b)Radiografia (RGR)
Radiografia este metoda de explorare radiologic care se bazeaz pe proprietatea razelor
X de a impresiona emulsia filmelor radiografice, pe care le face capabile, dup developare, s
redea imaginea obiectului strbtut de fasciculul de raze X.
Imaginea radiografic este negativul imaginii radioscopice, deoarece elementele opace pentru
razele X apar luminoase (albe) pe radiografii n timp ce elementele transparente dau o imagine
ntunecat. Imaginea radiografica se formeaza ca urmare a urmatoarelor proprietati ale radiatiilor

X: propagare in linie dreapta, penetrabilitate, absorbtie selectiva si impresionarea emulsiilor


fotografice.
Aparatura folosita in radiodiagnostic se compune, de regula, din trei parti componente
principale:
generatorul de radiatii X (capul de iradiere) situat n camera de expunere;
compartimentul pacientului, care sunt amplasate ntr-o incinta speciala, care asigura
protectia la radiatii, numita camera de iradiere;
sistemul de control a parametrilor iradierii (pupitrul de comanda) care este plasat ntr-o
camera separata si protejata (camera de comand).
Avantajele radiografiei:
- este o metod obiectiv;
- reprezint un document, care s se poat compara cu alte imagini;
4

- poate pune n eviden leziunile mici chiar de civa milimetri;


- iradierea bolnavului este mai mic.
Dezavantaje:
- este mai costisitoare dect radioscopia;
- necesit numeroase filme pentru a putea urmri funcia unor organe.
c) Radioscopia televizat
transpunerea imaginii radiosopice ntr-o imagine aparenta pe un monitor de televiziune
prin intritorul de imagine.
-reduce doza de radiaii cu aproape 50%, asigurnd protecia ideal a bolnavului i
medicului;
- mrete gradul de luminozitate a ecranului de 3.000 pn la 6.000 de ori fa de
radioscopia obinuit;
- realizeaz imagini care pot fi analizate i interpretate la lumina zilei;
- evideniaz leziuni mici;
- imaginea poate fi transmis la distan de ecran pe aparate de televiziune aflate n alte
ncperi;
- imaginea poate fi nregistrat pe film radiografic sau band magnetic cu posibilitatea redrii ei
ulterioare.
d)Tomografia computerizata
Termenul de tomografie nseamn obinerea unor imagini pe seciuni. Tomografia
computerizata (TC) se bazeaza pe realizarea unei imagini provenite din diferena de densitate a
unor structuri anatomice, TC este o metod preferenial n depistarea maladiilor craniului,
pulmonare i ale abdomenului. Este o tehnic particular, care utilizeaz ca factor fizic radiaia
X, ca procedeu de explorare a mediului, iar ca mod de redare a informaiei, imaginea digital.
Tomografia computerizata permite obinerea imaginii oricarei sectiuni prin corpul uman,
obinandu-se imagini de mare precizie. Daca se fac imagini ale sectiunilor succesive, acestea pot
fi prelucrate in imagini tridimensionale ale organelor interne. Pentru marirea contrastului
tesuturilor mai putin dense se utilizeaza substane de contrast iodate administrate intravenos sau
oral. Substana de contrast poate fi folosita pentru a studia fluxul sanguin, pentru a depiste tumori
sau pentru a cauta alte afectiuni. Imaginile computer tomograf pot fi preluate inainte sau dup
administrarea substanei de contrast In timpul testarii, pacientul va fi intins pe o masa conectata
5

la scanner-ul computer tomograf-ului. Acesta va trimite impulsuri de raze X prin corpul


pacientului. Fiecare impuls dureaza mai putin de o secunda si formeaza imaginea unei felii
subtiri din organul sau zona studiata. O parte a scanner-ului se poate inclina, fapt ce permite
preluarea imaginilor zonei studiate din diferite pozitii. Imaginile sunt memorate intr-un
computer. Computer tomograful (CT) poate fi folosit pentru studiul oricarui organ al corpului
n ansamblu o unitate C.T cuprinde:
- sistemul de achiziie a datelor;
- sistemul de procesare;
- sistemul de vizualizare i stocare a datelor;
- sistemul de comand
Computer tomograful (CT) n comparaie cu radiografia tradiional, permite evidenierea
unor structuri a cror diferen de radioopacitate fa de esuturile nvecinate este att de redus
nct ea nu poate s fie evideniat prin examene radiologice tradiionale.
e)Microradiofotografia (MRF);
- este o component a radiodiagnosticului, care const n realizarea pe negative a
imaginilor radioscopice prin fotografierea acestora de pe ecran, adaptnd la aparatul cu raze X un
dispozitiv de radiofotografiere, constituit din ecran si un aparat de fotografiat. Fotografierea se
realizeaz pe filme de dimensiuni 70x70 sau 110x110mm. Se utilizeaz preponderent n
investigarea organelor cutiei toracice.
f) Mamografia (MGR)
- este o metod de radiografie a glandelor mamare. Este realizat prin utilizarea unor
aparate speciale mamografe cu aplicarea razelor X moi, fiind folosit pentru depistarea
maladiilor glandei mamare i, n primul rnd, a cancerului care, actualmente ocup primul loc n
incidena maladiilor oncologice. Efectuarea a 4 radiografii (cte 2 la fiecare sn n 2 incidene)
poate depista cancerul cnd acesta nu se manifest, pacienta avnd ansa de vindecare deplin n
93 - 95%.
g) Radiografia dentara
- se folosete n stomatologie, utilizeaza generatori speciali, de mici dimensiuni, mai
mobili dect cei obisnuiti. Filmul radiografic dentar de dimensiuni 3x4 cm, se aseaza inapoia
gingiei si lipit de dintele examinat.